Invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina a ajuns, marţi, la cea de-a 1.000-a zi, o piatră de hotar sumbră în cel mai sângeros conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial, transmite news.ro, preluat de moldpres.md
Pierderile umane şi materiale devastatoare continuă să crească, lăsând Ucraina mai vulnerabilă decât oricând faţă de primele zile ale războiului. Reuters prezintă un bilanţ al pierderilor suferite de Ucraina de la invazie.
Până la 31 august 2024, Misiunea ONU de monitorizare a drepturilor omului în Ucraina a documentat cel puţin 11.743 de civili ucişi şi 24.614 răniţi în Ucraina de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei.
Oficialii ONU şi ucraineni spun însă că cifrele reale sunt probabil mult mai mari, având în vedere dificultatea de a verifica decesele şi victimele rănite, în special în zone precum oraşul-port devastat Mariupol, care se află acum în mâinile Rusiei.
Procurorii ucraineni au declarat că 589 de copii ucraineni au fost ucişi până la 14 noiembrie 2024.
Deşi civilii au avut mult de suferit, marea majoritate a morţilor sunt soldaţi: un rar război convenţional total purtat de două armate moderne echipate în mod comparabil a fost extraordinar de sângeros. Multe mii de oameni au pierit în lupte intense pe linii de front puternic fortificate, sub focul neîncetat al artileriei, cu tancuri, vehicule blindate şi infanterie lansând atacuri asupra tranşeelor.
Ambele părţi păzesc bine cifrele pierderilor militare proprii, considerându-le secrete de securitate naţională, iar estimările publice ale ţărilor occidentale bazate pe rapoarte ale serviciilor de informaţii variază foarte mult. Dar majoritatea estimează sute de mii de răniţi şi morţi de fiecare parte.
Ţările occidentale consideră că Rusia a suferit pierderi mult mai mari decât Ucraina, pierzând uneori mai mult de 1.000 de soldaţi ucişi pe zi în timpul perioadelor de lupte intense din est. Cu toate acestea, Ucraina, cu aproximativ o treime din populaţia Rusiei, este cea care se va confrunta probabil cu cele mai grave lipsuri de oameni rezultate din luptele de uzură.
Într-o rară referire ucraineană la numărul morţilor din armata sa, preşedintele Volodimir Zelenski a declarat în februarie 2024 că 31.000 de membri ai armatei ucrainene au fost ucişi. El nu a dat nicio cifră cu privire la numărul răniţilor sau al celor dispăruţi.
În afară de victimele directe, războiul a crescut rata mortalităţii din toate cauzele în Ucraina, a provocat scăderea ratei natalităţii cu aproximativ o treime, a determinat peste 6 milioane de ucraineni să fugă în Europa şi a strămutat aproape 4 milioane de persoane în interiorul ţării. Organizaţia Naţiunilor Unite a estimat că populaţia Ucrainei a scăzut cu 10 milioane, adică cu aproximativ un sfert, de la începutul invaziei.
În prezent, Rusia ocupă şi pretinde că a anexat aproximativ o cincime din Ucraina, o suprafaţă aproape egală cu cea a Greciei.
Forţele Moscovei au luat iniţial cu asalt nordul, estul şi sudul Ucrainei, la începutul anului 2022, ajungând la periferia Kievului în nord şi traversând râul Nipru în sud. Armata ucraineană a respins o parte din ofensiva forţelor ruse pe parcursul primului an de război, însă Rusia a păstrat în continuare porţiuni de teritoriu în sud şi în est, care s-au adăugat teritoriilor pe care ea şi interpuşii săi le cuceriseră deja în 2014.
Moscova a cucerit acum aproape întreaga regiune Donbas din estul Ucrainei şi întreaga coastă a Mării Azov din sud.
Multe oraşe din zona frontului care au fost capturate de Moscova au fost distruse, cel mai mare dintre acestea fiind portul Mariupol de la Azov, cu o populaţie înainte de război de aproximativ o jumătate de milion de locuitori.
În ultimul an, Rusia şi-a extins încet strânsoarea în lupte intense, în principal în Donbas.
Ucraina, la rândul său, a lansat în august primul său asalt la scară largă asupra teritoriului rus şi a capturat o fărâmă din regiunea Kursk din vestul Rusiei.
Economia Ucrainei a scăzut cu o treime în 2022. În ciuda creşterii din 2023 şi de până acum în acest an, ea reprezintă încă doar 78% din dimensiunea sa de dinainte de invazie, a declarat pentru Reuters prim-viceprim-ministrul Iulia Svîrîdenko.
Cea mai recentă evaluare disponibilă realizată de Banca Mondială, Comisia Europeană, Organizaţia Naţiunilor Unite şi guvernul ucrainean a arătat că pagubele directe ale războiului în Ucraina au ajuns la 152 de miliarde de dolari în decembrie 2023, cele mai afectate sectoare fiind locuinţele, transporturile, comerţul şi industria, energia şi agricultura.
Costul total al reconstrucţiei şi recuperării a fost estimat de Banca Mondială şi guvernul ucrainean la 486 de miliarde de dolari la sfârşitul lunii decembrie a anului trecut. Cifra este de 2,8 ori mai mare decât produsul intern brut nominal al Ucrainei în 2023, conform datelor Ministerului Economiei.
Sectorul energetic al Ucrainei a fost deosebit de afectat, Rusia vizând în mod regulat infrastructura prin atacuri la distanţă.
Ucraina este una dintre principalele surse mondiale de cereale, iar întreruperea exporturilor sale la începutul războiului a agravat criza alimentară mondială. De atunci, exporturile şi-au revenit în mare parte, Ucraina găsind modalităţi de a ocoli blocada rusă de facto.
Ucraina cheltuieşte majoritatea veniturilor statului pentru finanţarea apărării şi se bazează pe ajutorul financiar al partenerilor occidentali pentru a plăti pensiile, salariile din sectorul public şi alte cheltuieli sociale.
Fiecare zi de luptă costă Kievul aproximativ 140 de milioane de dolari, a declarat Roksolana Pidlasa, şefa comisiei pentru buget a parlamentului.
Proiectul de buget pentru 2025 prevede că 26% din PIB-ul Ucrainei, adică 2,2 trilioane de hrivne (53,3 miliarde de dolari), vor fi alocate apărării.
Ucraina a primit deja mai mult de 100 de miliarde de dolari de la partenerii săi occidentali sub formă de ajutor financiar.
