Ziua Mondială de luptă împotriva cancerului: În raionul Soroca, în anul 2023 au fost luate la evidență 248 cazuri de tumori maligne

Ziua Mondială a Cancerului este mai mult decât o zi în calendar. De aceea, campania este construită pentru a inspira schimbarea și a mobiliza acțiuni după ziua în sine. Tema evenimentului este: Reducerea inechității în îngrijirea cancerului.

O campanie pe mai mulți ani înseamnă mai multă expunere și implicare, mai multe oportunități de a crește gradul de conștientizare globală și, în cele din urmă, mai mult impact. Împreună, este timpul să reducem decalajul în îngrijirea cancerului.

Ultimul an al campaniei se referă la atragerea atenției la un nivel superior, la propriu. Ne vom ridica vocile pentru a-i implica pe liderii noștri. Acum, că avem cunoştinţe şi o comunitate unită, suntem gata să devenim avocaţi pe tot parcursul vieţii complet echipaţi pentru a impulsiona o schimbare de durată.

Împreună, ne asigurăm un angajament de a acorda prioritate cancerului, de a crea strategii inovatoare menite să confrunte inechitatea și de a investi resursele pentru a realiza o lume fără cancer. Vom elimina inechitățile în materie de sănătate, abordând cauzele lor fundamentale, asigurându-ne că toată lumea are acces la servicii de sănătate de calitate când, unde și cum au nevoie de ele.

• Milioane de oameni din întreaga lume suferă adesea și mor în mod inutil din cauza lipsei de conștientizare, a resurselor și a accesului la servicii de cancer accesibile și de calitate.

• Accesul la diagnosticul, tratamentul și îngrijirea cancerului ar trebui să fie echitabil pentru toți – indiferent unde locuim, venit, etnie, gen.

• Cancer + Inechități = Vieți pierdute.

Despre cancer:

 Cancerul ucide aproape 10 milioane de oameni pe an și aproximativ 70% dintre aceștia au 65 de ani sau mai mult, totuși populațiile mai în vârstă se confruntă cu bariere disproporționate în calea unui tratament eficient.

 Mai puțin de 30% dintre țările cu venituri mici au servicii de tratament al cancerului disponibile (comparativ cu 90% în țările cu venituri mari).

 Peste 350.000 de copii din țările cu venituri mici nu primesc tratament pentru cancer.

 În populațiile de refugiați, este mai probabil ca cancerul să fie diagnosticat într-un stadiu avansat, ceea ce duce la rezultate mai proaste.

 Până la 3,7 milioane de vieți ar putea fi salvate în fiecare an prin strategii adecvate de resurse pentru prevenire, depistare precoce și tratament la timp și de calitate.

 Cele mai frecvente tipuri de cancer sunt cancerele de sân, plămâni, colon și rect și de prostată.

 Aproximativ o treime din decesele cauzate de cancer se datorează consumului de tutun, indicelui de masă corporală ridicat, consumului de alcool, aportului scăzut de fructe și legume și lipsei de activitate fizică.

 Infecțiile care cauzează cancer, cum ar fi papilomavirusul uman (HPV) și hepatita, sunt responsabile pentru aproximativ 30% din cazurile de cancer în țările cu venituri mici și medii.

 Multe tipuri de cancer pot fi vindecate dacă sunt detectate precoce și tratate eficient.

Morbiditatea prin cancer în statele membre ale UE:

 Noile estimări pentru 2022 pentru statele membre ale UE arată că se așteaptă că 31% dintre bărbați și 25% dintre femei vor fi diagnosticați cu cancer înainte de a împlini vârsta de 75 de ani. Se estimează că 14% dintre bărbați și 9% dintre femei mor de cancer înainte de a împlini 75 de ani.

 În principal cauzată de îmbătrânirea populației, povara cancerului este în creștere în UE, numărul de cazuri noi ajungând la 2,7 milioane în 2022. Decesele cauzate de cancer au crescut și au fost estimate la 1,3 milioane.

 În 2022 cele mai diagnosticate tipuri de cancer din UE au fost: cancerul de sân – 13,8%, cancerul colorectal – 13%, cancerul de prostate – 12,1%, cancerul pulmonar – 11,6%.

 În 2022 cele mai ftrcvente decese cauzate de cancer în UE au fost: cancerul pulmonar – 19,5%, cancerul de sân – 7,5%, cancerul colorectal – 12,3%. Estimările privind cancerul pentru 2022 arată că cancerele de sân, colorectal, col uterin, de prostată, pulmonar și gastric reprezintă 54,2% din toate cazurile noi de cancer și 50,2% din decesele cauzate de cancer în UE.

În Republica Moldova, maladiile oncologice constituie cea de-a doua cauză a mortalităţii  după maladiile cardiovasculare, fiind o problemă prioritară pentru sistemul de sănătate. Mortalitatea prin tumori maligne în anul 2022 a constituit 225,8 cazuri la 100 mii locuitori (2021 – 221,2 cazuri).

Cele mai diagnosticate tumori maligne în Republica Moldova sunt cancerul mamar, colorectal, de prostată, al pielii și traheei care însumează în total 52,6% din numărul total de tumori maligne.

Raionul Soroca a fost unul din cele mai mari raioane din Republica Moldova. În anul 2000 numărul populației constituia 120000 populație. În anul 2023 a fost înregistrat un număr de 86081 locuitori, inclusiv 36299 persoane sector urban și 49782 persoane sector rural.

Problema cancerului este o problemă primordială, deoarece această patologie este plasată printre locurile de frunte în morbiditatea generală, mortalitatea generală şi, mai ales în ultimii ani, cu o progresare vădită în rîndurile celor apţi de muncă.

În raionul Soroca incidența prin cancer a crescut în ultimul deceniu de aproximativ 1,5 ori, constituind 233,9 de cazuri la 100 mii de locuitori în anul 2020, comparativ cu 158,7 de cazuri în anul 2009. În anul 2022 incidenţa totală prin tumori maligne constituie 288,6 la 100 000 populaţie, la copii 0-18 ani constituie 12,9, la adulți constituie 348,1 la 100000 populație. În anul 2023 incidența este de 287,5 la 100000 populație total, 347,4 la 100000 la adulți și 6,5 la copii.

Numărul cazurilor noi de cancer permanent este în ascensiune. În anul 2020 au fost luate în evidență 203 cazuri noi, în anul 2021– 206 cazuri noi, inclusiv 5 copii, în anul 2022 – 263 cazuri noi, inclusiv 2 copii, în anul 2023 – 248 cazuri de tumori maligne.

I loc – Cancer de colon şi rect

II loc – Cancer de glandă mamară

III loc – Cancer pulmonar

IV loc – Cancer piele și țesuturi moi

V loc – Cancer prostată

• Cancerul gastrointestinal – 41 cazuri (17%)

• Cancerul glandei mamare – 31 cazuri (13%)

• Cancerul cailor respiratorii – 29 cazuri (12%)

• Cancerul pielii și al țesuturilor moi, melanom al pielii – 28 cazuri (11%)

• Cancerul de prostată – 23 cazuri  (9%)

• Cancerul rinichiului și vezicii urinare – 22 cazuri (9%)

• Hemoblstozeși, cancerul țesutului limfatic – 20 cazuri (8%)

• Cancerul cavității bucale și a amigdalei – 13 cazuri (5%)

• Cancerul de ficat, de pancreas – 11 cazuri (4%)

• Cancerul organelor genitale la femei – 9 cazuri (3%)

  Cancerul colonului și rectului se plasează pe primul loc în structura incidenței și este în ascensiune: în anul 2020-22cazuri, 2021-30 cazuri, 2022-35 cazuri, 2023-38 cazuri. Cancerul mamar rămâîne pe locul doi și este în creștere: în anul  2023 -31 cazuri, in anul 2022-29 cazuri, a cîte 21 cazuri în anii 2020, 2021… Cancerul pulmonar se plasează pe locul trei cu majorare de cazuri: în anul 2020-26 cazuri, 2021-15 cazuri, în anul 2022-28 cazuri, în 2024-26 cazuri… Se atestă o creștere a cazurilor de cancer de prostată: în  anul 2020-9 cazuri, 2021-16 cazuri, 2022-19 cazuri, în anul 2024-23 cazuri… În ultimii trei ani se atestă o creștere a cancerului pielii, fiind înregistrate în anul 2020-22 cazuri, în anul 2021-11 cazuri, în anul 2022-17 cazuri, în anul 2023-24 cazuri… Sunt în avansare și hemoblastozele și maladia țesutului limfatic: în anul 2020-7 cazuri, anul 2021-15 cazuri, anul 2022-15 cazuri, în anul 2023-20 cazuri…  În anul 2020 au fost atestate 9 cazuri de cancer pancreasului, în anul 2021-5 cazuri,  în anul 2022-11 cazuri… Se atestă o creștere a cazurilor de cancer a corpului uterin, fiind în anii 2020, 2021 a căte 7 cazuri,  în anul 2022-12 cazuri, în anul 2023-10 cazuri…. Este în creaștere Cancerul colului uterin. În anul 2020 au fost atestate 10 cazuri de cancer al colului uterin, în anul 2021-9 cazuri,  în anul 2022-4 cazuri, în anul 2023-6 cazuri.

  Problema prioritară rămâne depistarea precoce a patologiei oncologice. La acest capitol aportul important îi revine asistenței medicale primare prin efectuarea examinările profilactice. În baza Ordinului MS nr.609 din 24 mai 2013 ,,Privind examinarea medicală profilactică a populației” cu completările și modificările ulterioare, pe parcursul anului 2022 medicii de familie au examinat populația eligibilă prin: examinarea pielii, cavității bucale, ganglionilor limfatici, glandei tiroide, glandelor mamare (persoane peste 18 ani) – 69545 persoane, testul citologic Babeș-Papanicolau (femei de la 25 pînă la 61 ani) – 6249 persoane, colonoscopia  (Grupul de risc stabilit prin Standardul Național al Procedurilor Operaționale privind Screening-ul cancerului colorectal, aprobat prin ordinul MS nr.285 din 11.04.2017) – 139 persoane, hemoculttest (persoane 45 – 70 ani, dacă test (+) – trimitere la colonoscopie) – 14387 persoane, radiografia pulmonară standard (persoane din grupul de risc  și simptomatice) – 6575 persoane.

  Pe parcursul ultimilor ani, în colaborare cu IMSP Institutul de Ftiziopneumologie ,,Chiril Draganiuc”, în raion a fost desfășurat sreeningul pulmonar prin radiografie digitală mobilă a populației din localitățile rurale din grupele cu risc sporit privind tuberculoza și cancerul pulmonar. În anul 2023 au fost examinate 927 persoane, depistate 13 persoane suspecte la procese tumorale. În anul 2021, în colaborare cu IMSP Intitutul Oncologic, în raion a fost desfășurat screening-ul mamar prin radiografia digitală mobilă a populației feminine din sectorul rural. Au fost examinate 400 femei de vîrsta 45 – 65 ani eligibile pentru examinare, depistate 61 cazuri suspecte pentru patologie oncologică mamară. Toate aceste cazuri au fost ulterior consultate de către medicul mamolog IOM, examinate suplimentar pentru stabilirea diagnosticului… În anul 2007 în raionul Soroca a demarat vaccinarea contra infecției cu Papilomavirusul uman (HPV) a fetițelor de 10 ani. Din anul 2022 a început vaccinarea băieților cu vîrsta de 10-14 ani și fetelor/femeilor pînă la vîrsta de 26 ani.

    Necătînd la eforturile depuse, în anul 2023 din cazuri noi 50% au fost

depistate în stadii avansate, fața de 54,1% în anul 2020, 49,9 % în anul 2021, 58,7% în anul 2022. Cauzele depistării tardive în mare parte sunt: în 37% – adresări tardive a pacientului, în 28% – debutul lent și insidios al patologiei, în 10% – pacienții au revenit de peste hotare.

  De atenționat, că tumorile vizuale (cancerul cavității bucale, pielii, țesuturilor moi) se depistează în stadiile tardive ale patologiei. Instituțiile medicale din raion dispun de posisbilitatea de a examina pacientul la nivelul deservit și a depista precoce un proces oncologic, ca exemplu Radiografia zonelor anatomice, USG, citologia, consultația specialiștilor. Este asigurată posisbilitatea de a examina pacientul și în cadrul instituțiilor republicane și SRL medical-diagnostice.

Total – 1388 pacienţi. Implemntarea tehnologiilor de depistare precoce a patologiei oncologice, tratamentului modern implementat de Institutul Oncologic, a permis a 902 persoane bolnavede cancer, inclusiv 9 copii, a supravețui mai mult de 5 ani, ponderea fiind de 65%.

Datorită depistării precoce a patologiei, implemntării tehnologiilor de tratament, se atestă o creștere a speranței de viață a pacienților cu afecțiuni oncologice.

Tumorile constituie cca 14,8% din mortalitatea totală sau 2 din 10 decesuri sunt conditionate de cancer. Rata mortalității prin cancer variază în raport cu vîrsta. O creștere bruscă a indicatorului se produce după 45 de ani. Peste 60% din cazurile de deces survin la vîrsta aptă de muncă.

În anul 2023 de patologie oncologică au decedat în total 133 pacienți, inclusiv caz-nou 39, inclusiv 1 copil. Pe parcursul anului 2022 au decedat total 61 pacienți caz-nou în primul an de depistare a patologiei, în comparație cu anul 2020 – 42 pacienți, 2021 – 32 pacienți.

 Cancerul este a doua cauză de deces la nivel mondial. Împreună, putem schimba asta. În timp ce trăim într-o perioadă de progrese uimitoare în prevenirea, diagnosticarea și tratamentul cancerului, mulți care caută îngrijire împotriva cancerului se lovesc de bariere la fiecare pas. Venitul, educația, locația geografică și discriminarea bazată pe etnie, gen, orientare sexuală, vârstă, dizabilitate și stil de viață sunt doar cîțiva dintre factorii care pot afecta negativ îngrijirea. Oricine am fi, avem puterea de a reduce impactul cancerului pentru oamenii pe care ii iubim si pentru toată comunitatea.

• educarea publicului cu privire la prevenirea cancerului;

• dotarea profesioniștilor din domeniul sănătății cu competențe și cunoștințe, inclusiv despre modul în care inechitatea influențează îngrijirea cancerului;

• consolidarea asistenței medicale primare oferite în comunități;

• abordarea prin politici și programe a unora dintre factorii sociali și economici care pot afecta negativ sănătatea oamenilor;

• creșterea resurselor – adică atât bani, cât și oameni – dedicate cercetării cancerului și monitorizarea poverii cancerului la nivel național pentru a modela mai eficient investițiile;

• implementarea unor planuri de prevenire și control a cancerului specifice fiecărei țări, care abordează nevoile și resursele unice ale fiecărei țări.

*30% din decesele din cancer sunt cauzate de obiceiuri care pot fi corectate

În cazul cancerului, 30% din totalul deceselor sunt datorate celor cinci obiceiuri care poate fi modificate.

*O treime din decesele prin cancer sunt provocate de consumul de tutun, indicele masei corporale mărit, consumul de alcool, consumul mic de fructe și legume și lipsa activității fizice.

* De asemenea, virusurile hepatitei B și C, papilomavirusul uman (HPV), ș.a. cresc substanțial riscul de cancer, cum ar fi cancerul de col uterin și de ficat. Până la 3,7 milioane de vieți ar putea fi salvate în fiecare an prin strategii adecvate de prevenire, depistare precoce și tratament calitativ în timp util.

* Cel puțin o treime din cancere pot fi prevenite, oferind toate motivele pentru a susține alegeri sănătoase de viață și strategii de prevenire pentru a reduce riscul de a dezvolta cancer.

  Consumul de tutun este cea mai mare cauză prevenibilă a cancerului, iar renunțarea la fumat este unul dintre cele mai bune lucruri pe care le putem face pentru a reduce riscul de cancer. S-a descoperit că consumul de tutun provoacă aproximativ 15 tipuri diferite de cancer, inclusiv cancerul bucal, cancerul pulmonar, hepatic, stomacal, intestinului și ovarian, precum și unele tipuri de leucemie (cancere ale sângelui). Renunțarea la orice vârstă poate face o diferență enormă, crescând speranța de viață și îmbunătățind calitatea vieții.

Alcoolul este strâns legat de un risc crescut de apariție a mai multor tipuri de cancer. Prin reducerea și limitarea cantității de alcool consumat, putem reduce riscul de cancer la nivelul gurii, faringelui, laringelui, esofagului, intestinului și sânului, ficatului.

Menținerea unei greutăți sănătoase și integrarea activității fizice în viața de zi cu zi poate ajuta la reducerea riscului de apariție a mai multor tipuri de cancer, care includ cancerul de vezică urinară, de sân, de colon, endometrial, esofag, rinichi și stomac.

Indiferent de locul în care locuim sau de nuanța pielii, trebuie să moderăm expunerea la radiațiile ultraviolete de la soare și să evităm solarele pentru a reduce riscul de cancer de piele. Starea la umbră, acoperirea pielii și evitarea perioadelor prelungite de expunere la soare sunt câteva modalități de a ne proteja.

Unii oameni riscă să fie expuși la o substanță care cauzează cancer din cauza muncii pe care o fac. De exemplu, lucrătorii din industria coloranților chimici s-au dovedit a avea o incidență mai mare a cancerului de vezică urinară. Azbestul este o cauză binecunoscută a cancerului la locul de muncă – în special un cancer numit mezoteliom, care afectează cel mai frecvent plămânii. Azbestul nu este prezent doar la locurile de muncă, ci poate fi depistat în case și clădiri mai vechi.

Vreau să atrag atenția la  expunerea la agenţi carcinogeni la locul de muncă sau în mediul generalîn întreprinderi de producție și sistemul agricol pe parcursul a ultimilor ani. Cabinetulcontrolului medical a nocivităților are un loc primordial în depistarea precoce a patologiei oncologice și ilucidarea factorilor carcinogeni.

Se estimează că infecțiile cronice (de obicei cauzate de viruși) cauzează aproximativ 16% din toate tipurile de cancer la nivel global. Unele dintre cele mai frecvente forme de cancer, cum ar fi cancerul de ficat, de col uterin și de stomac, sunt asociate cu infecții cu virusul hepatitei B (HBV), virusul papiloma uman (HPV) și, respectiv, virusul bacteria Helicobacter pylori (H, pylori). Astăzi, există vaccinuri sigure și eficiente împotriva HBV și HPV, care pot ajuta la protejarea împotriva cancerelor de ficat și de col uterin legate de infecții.

Noi putem: să luăm măsuri în prevenirea cancerului, să creăm școli și locuri de muncă sănătoase, să ne unim forțele pentru un impact mai puternic.

Eu pot: să aleg un stil de viață sănătos, să înțeleg că depistarea precoce salvează vieți, să solicit sprijin și să-i sprijin pe alții, să-mi controlez boala, să împărtășesc povestea mea, să vorbesc deschis, să ofer suport.Pentru a preveni cancerul, organizaţia Europe Against Cancer a elaborat „Codul anticancer” :

* Nu fumaţi. Dacă eşti fumător renunţă la acest obicei sau nu fuma în prezenţa nefumătorilor.

* Evitaţi obezitatea.

* Întreprindeţi activităţi fizice în fiecare zi (recomandat efortul mediu minim 30 de minute).

* Consumaţi zilnic legume, fructe şi cereale. Limitaţi consumul de alimente conţinând grăsimi animale, precum şi consumul de alcool.

* Evitaţi expunerea excesivă la radiaţiile solare.

* Urmaţi măsuri de igienă stricte şi evitaţi expunerea la substanţele carcinogene cunoscute.

* Consultaţi imediat medicul dacă descoperiţi prezenţa unui nodul, a unei plăgi care nu se vindecă (inclusiv în cavitatea bucală) sau dacă un nev pigmentar (aluniţă) îşi modifică forma, dimensiunea şi culoarea.

* Consultaţi imediat medicul dacă tusea persistă sau se schimbă, dacă apare o modificare a vocii, tulburări de tranzit intestinal sau urinar sau dacă aţi scăzut în greutate rapid şi inexplicabil.

* După vârsta de 50 de ani participaţi la programele de screening pentru cancerul colo-rectal.

* Participaţi la programele de vaccinare împotriva virusului hepatic B.

* Pentru femei: după începerea vieţii sexuale efectuaţi anual un control ginecologic. Participaţi la programele de screening pentru cancerul de col uterin sau cervical după vîrsta de 25 de ani şi pentru cancer mamar după vârsta de 50 de ani.

    Pentru reducerea poverii prin cancer în Republica Moldova, asupra comunității în general şi asupra persoanei în particular, a fost elaborat Programul naţional de control al cancerului pentru anii 2016-2025, a cărui obiectiv general este reducerea mortalităţii prin cancer cu 7% pînă în anul 2025.