Vlad Dvorschi are 15 ani și este elev la Gimnaziul “Andrei Porcescu” din satul Căinarii Vechi. Ne-a fost recomandat de profesorii și elevii din școală pentru desenele și fotografiile pe care le face. Și chiar am fost curioși să-l cunoaștem.
Modest din fire, lui Vlad nu-i prea place să se laude cu lucrările sale. O face pentru suflet, iar câteodată fiindcă mai este provocat de mama sa, care la fel are o pasiune față de frumos. Uneori încearcă să facă și portrete, ba se întâmplă că această pasiune îl ajută și când are invitație la vreo zi de naștere. Și ce cadou poate fi mai frumos decât un portret făcut cu drag?
Desenează pentru a păstra acele lucrări, dar nu pentru a le posta pe toate pe internet, cum este la modă în ziua de azi. Astfel că nu toate desenele sunt văzute de colegi și prieteni. “Desenam de mic pentru că trebuia la școală, la lecțiile de educație plastică. Atunci când urma să desenez ceva pentru Toamna de Aur sau Revelion, mama îmi controla desenele și uneori le făcea mai pronunțate. Mă gândeam atunci, oare de ce nu pot și eu să fac ca mama? M-a inspirat și mă concentram mai mult pe procesul de desenare. Încerc să-mi dezvolt pasiunea aceasta a mea față de pictură. Ca să am un rezultat mai bun, este nevoie de cât mai multă practică. Nu am posibilitate să merg la școala de pictură din Soroca, căci e prea departe, așa că învăț singur, inclusiv de pe internet”.
Cel mai bun îndrumător și critic de artă îi este mama, iar uneori îl provoacă să deseneze pe anumite teme, cum ar fi o moară de pe o plapumă, cu care Vlad s-a isprăvit de minune. “Noi îl susținem fiindcă este un băiat talentat, îmi spune mândră Rodica Dvorschi, mama tânărului pictor. A învățat de sine stătător pictura și face ceea ce îi place. Când nu are ce face, îl provoc să facă anumite desene, ca să nu piardă timpul la calculator. Eu îl ajut uneori la alegerea culorilor. A fost apreciat de specialiști în domeniul frumosului și ne-au zis că are mari aptitudini. M-aș bucura să aibă o profesie legată de pictură, mai ales că și el vrea acest lucru”.
Rodica Dvorschi, mama: „Noi îl susținem fiindcă este un băiat talentat. A învățat de sine stătător pictura și face ceea ce îi place. Când nu are ce face, îl provoc să facă anumite desene, ca să nu piardă timpul la calculator. Eu îl ajut uneori la alegerea culorilor. A fost apreciat de specialiști în domeniul frumosului și ne-au zis că are mari aptitudini. M-aș bucura să aibă o profesie legată de pictură, mai ales că și el vrea acest lucru”.
Între timp, Vlad cochetează și cu fotografia, care este o altă pasiune de a sa. Uneori fotografiază cu telefonul mobil, după care prelucrează tot cu ajutorul aplicațiilor din telefon acele imagini. Fotografiile le încarcă pe internet, iar acolo își fac loc aprecierile și comentariile de bine. “Pasiunea mea a apărut așa, pur și simplu. Când mergeam în excursii, de prin clasa a treia, luam cu mine o cameră foto pentru amatori, și în acele călătorii fotografiam ce-mi plăcea. Apoi vreo doi ani nu am mai fotografiat. Și acum iarăși mi-a apărut acest interes. Merg undeva și dacă văd un loc cu o lumină interesantă sau o aranjare a unor flori sau pietre, le fotografiez cu telefonul mobil, care îmi este mereu la îndemână. Fotografiile le editez cu ajutorul unor aplicații din telefonul mobil. Fiindcă la telefonul meu camera nu este performantă, încerc din contul editării să aplic efectul dorit. Fie că aplic un efect pentru imagini retro sau setez alt contrast cu umbre sau cu un întuneric fermecător”.
Vlad Dvorschi: „Pentru mine acum fotografia și desenul sunt la fel de importante. Doar că, dacă pentru a face o fotografii ai mereu telefonul la îndemână, faci câteva cadre, le redactezi în câteva minute și e gata, pentru un desen este nevoie de mai mult timp, cel puțin 2-3 ore. Profesia mi-aș lega-o de frumos, de design sau ceva legat de pictură și fotografie”.
A devenit celebru în școala sa pentru fotografiile și desenele pe care le face, iar acest lucru îl motivează să fie și mai bun. Îi uimește pe colegi cu fotografiile sale cu apusurile de soare, apusuri pe care le văd toți colegii, dar pe care Vlad le imortalizează într-un fel aparte.
Și când nu are chef să fotografieze, revine în camera sa, care îi este atelier de creație, și se apucă de desenat. “Pentru mine acum fotografia și desenul sunt la fel de importante. Doar că, dacă pentru a face o fotografie ai mereu telefonul la îndemână, faci câteva cadre, le redactezi în câteva minute și e gata, pentru un desen este nevoie de mai mult timp, cel puțin 2-3 ore. Profesia mi-aș lega-o de frumos, de design sau ceva legat de pictură și fotografie”. Și până va ajunge să-și aleagă profesia, îi dorim succes în ceea ce face și așteptăm să ne invite și la vernisarea expozițiilor personale.
