„Referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, planificat pe 20 octombrie este un subiect intens dezbătut pe rețelele de socializare. Platforme precum Facebook, Instagram, Tik-Tok, Telegram au devenit un teren de dezbateri intense. Simpli cetățeni, influenceri și politicieni își exprimă opiniile, evidențiind speranțele și temerile legate de viitorul european al țării.”
DORIN RUSU, reporter TVN: „Această analiză a discursului online ne oferă o privire de ansamblu asupra modului în care cetățenii percep oportunitățile și provocările ce derivă din această decizie crucială. De cele mai multe ori, însă, opinia oamenilor este influențară de informațiile distribuite în cadrul unor ample campanii de dezinformare și propagandă. Dacă pe Facebook și Instagram, informațiile false sunt blocate, atunci canalele de Telegram și Tik tok abundă în falsuri.”
DORIN RUSU, reporter TVN: „O simplă căutare pe Tik Tok, postări care subminează importanța referendumului și subliniază faptul că integrarea Republicii Moldova în UE nu va aduce nimic bun cetățenilor. De regulă aceste narative aparțin politicieni lor pro ruși sau celor care fac jocul Kremlinului.”
DORIN RECEAN, Prim-ministrul Republicii Moldova: „Primul lucru ce trebuie să facem este să învățăm noi să gândim critic, să verificăm informațiile și după aceasta să învățăm și pe cei din jur să facă același lucru, să nu să se lase manipulați și atunci când văd o știre de gen „wow”, primul lucru ce trebuie să se întâmple, este să verificăm contextul, să verificăm detaliile, să ascultăm până la capăt ce a spus persoana respectivă când se invocă o anumită exprimare.”
Experții califică rețelele de socializare ca fiind cea mai mare platformă de distribuire a informațiilor false, iar combaterea acestui fenomen pornește de la educația mediatică a cetățenilor.
PETRU MACOVEI, expert, director executiv la API: „Propagandă care este interzisă prin legi, la fel ca discursul de ură. Iată de ce este important că în cazurile când pe rețelele sociale este distribuită propagandă de război sau discurs de ură, să se autosesizeze sau să fie sesisizate și organele de drept, care trebuie să-i sancționeze pe cei care distribuie astfel de dezinformări. În contextul Republicii Moldova, apropiatelor alegeri și a referendumului, rețelele sociale sunt utilizate acum la greu pentru dezinformare de către diverse grupuri criminale. De aceea este important să fim extrem de vigilenți. Nimeni în afara noastră nu va face acest lucru.”
Din cauza valurilor de dezinformări pornite din 24 februarie 2022, de când Federația Rusă a pornit un război agresiv împotriva Ucrainei, autoritățile de la Chișinău au adoptat diverse măsuri, inclusiv legislative, pentru a proteja spațiul informațional din Moldova, dar și cetățenii săi de propaganda de la Kremlin. De la introducerea în Codul Contravențional al Republicii Moldova a modificărilor care permit sancționarea promovării atributelor și simbolurilor sunt utilizate în contextul unor acțiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanității, precum și a propagandei sau glorificării acestor acțiuni, au fost înregistrate de către poliție până în luna ianuarie curent 374 cauze contravenționale, valoarea totală a amenzilor constituind circa 1,5 milioane de lei.
