Produs de EU NEIGHBOURS east în cooperare cu OMS și EUvsDisinfo
1. Care sunt beneficiile vaccinării?
În prezent există vaccinuri pentru a proteja împotriva a cel puțin 20 de boli, cum ar fi difteria, tetanosul, gripa și rujeola. Împreună, aceste vaccinuri salvează viața a până la 3 milioane de oameni în fiecare an – adică în medie cinci vieți în fiecare minut. Datorită acestora copiii cresc mai sănătoși și mai mulți oameni ajung la bătrânețe în stare bună de sănătate.
Vaccinările sunt o parte integrantă a sistemului de ocrotire a sănătății. În ultimii o sută de ani vaccinurile au extins considerabil durata și calitatea vieții noastre. Cei mai mulți dintre noi am primit multe vaccinuri în copilărie, protejându-ne împotriva bolilor care acum câteva generații au ucis și au schilodit mii de persoane. Persoanele vârstnice și cele cu sănătatea vulnerabilă sunt vaccinate în fiecare an pentru a fi protejate împotriva tulpinilor anuale de gripă. Este bine cunoscut că copiii vaccinați se descurcă mai bine la școală și nu au absențe, ce permite părinților să acorde timp suficient muncii. Vaccinurile promovează bunăstarea globală și sunt printre cele mai rentabile pentru creșterea economică.
nÎn prezent există mai multe vaccinuri care sunt utilizate împotriva COVID-19 și deja câteva sute de milioane de oameni au fost vaccinați. Aceste vaccinuri protejează împotriva bolii și a consecințelor acesteia. Vaccinul te poate ajuta să eviți o formă gravă a COVID-19.
Fiind vaccinat vei contribui și la protejarea persoanelor din jurul tău. Dacă tu ești protejat de îmbolnăvire gravă cu COVID-19 prin vaccinare, este mai puțin probabil să infectezi pe altcineva – cineva ca părinții tăi în vârstă sau bunicii care prezintă un risc sporit de îmbolnăvire gravă cu COVID-19, sau medicii și asistenții medicali de care depindem cu toții.
Totuși, nu se știe exact cât de bine vaccinarea va preveni transmiterea ulterioară, deci este important de continuat și cu alte măsuri de prevenire, cum ar fi purtarea unei măști, până când se vor vaccina și toți cei din jur.
2. Sunt oare toate vaccinurile anti-COVID-19 sigure?
Toate vaccinurile autorizate în UE pentru prevenirea COVID-19 sunt supuse unei evaluări științifice de către Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) și sunt monitorizate riguros pentru a asigura siguranța. OMS lucrează împreună cu UE și în întreaga lume pentru a asigura întrunirea celor mai înalte standarde de siguranță pentru vaccinurile autorizate.
EMA a aprobat până acum patru vaccinuri pentru utilizare în Uniunea Europeană – cele produse de Pfizer-BioNTech, AstraZeneca, Moderna și Johnson & Johnson. Alte trei sunt în curs de examinare, inclusiv vaccinul rusesc Sputnik V.
La fel ca toate vaccinurile, vaccinurile anti-COVID-19 au trecut printr-un proces riguros de testare în mai multe etape, inclusiv studii pe scară largă cu implicarea a zeci de mii de oameni. Aceste studii sunt concepute special pentru a identifica orice reacții adverse frecvente sau alte probleme, legate de utilizarea în siguranță a vaccinurilor.
Este adevărat că vaccinurile anti-COVID-19 au fost dezvoltate și aprobate la viteze record, dar nu s-a făcut niciun compromis în privința siguranței. Dimpotrivă, cooperarea internațională fără precedent și sumele mari de finanțare au permis realizarea unor studii imense clinice în condiții reale. De regulă, durează mai mult, dacă sunt în general fezabile.
Odată cu introducerea unui vaccin anti-COVID-19, OMS sprijină colaborarea cu producătorii de vaccinuri, cu oficialii din domeniul sănătății din fiecare țară și cu alți parteneri. Astfel este asigurată monitorizarea permanentă a oricărei probleme de siguranță.
După administrarea unui vaccin anti-COVID-19, la fel ca în cazul tuturor medicamentelor, pot apărea reacții adverse. De regulă acestea sunt un semn că vaccinul funcționează stimulând sistemul imunitar pentru a pregăti corpul să lupte împotriva bolii. Totuși, aceste reacții adverse sunt tranzitorii (24-48 de ore), iar reacțiile adverse grave (cum ar fi o reacție alergică) sunt extrem de rare. Adevărul e că riscul de îmbolnăvire depășește cu mult riscurile vaccinurilor anti-COVID-19.
Despre vaccinurile anti-COVID-19 în curs de investigare, evaluare și autorizate pentru utilizare, puteți afla pe pagina web a EMA sau aflați cele mai recente informații despre siguranța vaccinurilor anti-COVID-19 pe pagina web a OMS.
3. Cum ajută UE și OMS la vaccinare?
Uniunea Europeană a cheltuit anul trecut peste 1 miliard de euro pentru a sprijini cercetarea și dezvoltarea de vaccinuri și noi terapii pentru vindecarea COVID-19. Anume în UE a fost elaborată noua tehnologie ARNm, care a fost vitală pentru dezvoltarea rapidă a mai multor vaccinuri. Vaccinul Pfizer-BioNTech a avut în special un sprijin financiar considerabil. În ultimul deceniu BioNTech a primit peste 9 milioane de euro din finanțarea UE pentru cercetare, iar în 2020 un împrumut de 100 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții.
Prin acordurile sale de achiziționare în avans, UE a comandat 1,3 miliarde de doze de vaccin de la BioNTech/Pfizer, Moderna, AstraZeneca și Johnson & Johnson – semnificativ mai mult decât are nevoie pentru a-și vaccina populația de 447 de milioane de oameni. UE intenționează să distribuie o parte din aceste vaccinuri țărilor sale partenere, în paralel cu accelerarea vaccinării în UE.
Uniunea Europeană este unul dintre cei mai mari susținători ai COVAX, o colaborare globală inovatoare pentru a accelera dezvoltarea, producerea și accesul echitabil la vaccinurile anti-COVID-19. COVAX a fost susținut și de o altă inițiativă a UE – Team Europe, care combină resursele din UE, statele sale membre și instituțiile financiare europene. Team Europe a susținut COVAX cu peste 2,2 miliarde de euro, inclusiv 1 miliard de euro din bugetul UE. Aceasta este o contribuție cheie care ajută COVAX să asigure 1,3 miliarde de doze de vaccinuri pentru 92 de țări cu venituri mici și medii, inclusiv partenerii săi estici, până la sfârșitul anului 2021.
COVAX a publicat până în prezent următoarele alocări de vaccinuri pentru țările partenere din est pentru perioada februarie-mai 2021:
- Armenia: 124.800 de doze de AstraZeneca
- Azerbaidjan: 432.000 de doze de AstraZeneca
- Georgia: 129.600 de doze de AstraZeneca și 29.250 de doze de Pfizer-BioNTech
- Moldova: 108.000 de doze de AstraZeneca și 24.570 de doze de Pfizer-BioNTech
- Ucraina: 1.776.000 de doze de AstraZeneca și 117.000 de doze de Pfizer-BioNTech
Primele vaccinuri anti-COVID-19 din cadrul facilității COVAX au ajuns deja în Armenia, Georgia, Azerbaidjan și Moldova. România a livrat vaccinuri către Moldova prin Mecanismul de protecție civilă al UE.
Dar vaccinurile propriu-zise sunt doar jumătate de poveste. La fel de importantă este și organizarea procesului de vaccinare. Din februarie 2021, UE și OMS conlucrează într-o acțiune majoră de sprijinire a distribuirii vaccinurilor anti-COVID-19 și procesul de vaccinare în cele șase țări partenere din est. Pentru această inițiativă majoră comună, UE și OMS au alocat un buget de 40 de milioane de euro.
Prin acest program, UE și OMS contribuie la pregătirea infrastructurilor naționale pentru primirea și distribuirea efectivă a vaccinurilor. Efortul comun al UE și OMS include comunicarea despre riscurile și beneficiile vaccinării, acordă suport în elaborarea planurilor de vaccinare, gestionarea lanțului de aprovizionare cu vaccinuri, monitorizarea datelor privind vaccinarea și siguranța, instruirea conducătorilor din domeniul sănătății și a personalului medical implicat în campania de vaccinare, programarea vaccinărilor, precum și sprijinul logistic cheie pentru livrarea și manipularea vaccinurilor și a consumabilelor.
4. Va asigura vaccinul anti-COVID-19 o protecție pe termen lung? Când se va termina totul?
Dat fiind că vaccinurile anti-COVID-19 au fost dezvoltate și implementate doar în ultimul an, este prea devreme pentru a ști exact cât va dura protecția lor. Datele din studiile timpurii arată că imunitatea persistă timp de câteva luni, dar durata completă nu este încă cunoscută, așa că va fi necesară o monitorizare continuă.
Dacă imunitatea împotriva coronavirusului nu durează, atunci poate să fie necesară vaccinarea în fiecare an, la fel cum se procedează în cazul vaccinului antigripal.
Impactul vaccinurilor anti-COVID-19 asupra pandemiei va depinde de mai mulți factori: cât de repede sunt livrate, câte persoane se vaccinează și posibila dezvoltare a unor tulpini noi ale bolii.
Pentru a obține în condiții de siguranță imunitatea de grup va trebui să fie vaccinată o proporție substanțială din populație împotriva COVID-19. Aceasta va reduce răspândirea virusului în întreaga populație. Nu se cunoaște proporția populației care trebuie vaccinată împotriva COVID-19 pentru a începe să se inducă imunitatea de grup. Acest procent variază în funcție de fiecare boală, de exemplu, 95% pentru rujeolă și aproximativ 80% pentru poliomielită.
Nu se știe încă nici cât de bine vaccinarea va împiedica transmiterea virusului către alții care ar putea să nu fie protejați.
Prin urmare, până când vaccinarea va fi disponibilă pe scară largă, trebuie să continuăm să respectăm măsurile de sănătate publică – distanțarea socială, purtarea măștilor în public și o bună igienă a spălării mâinilor. Toate aceste măsuri joacă un rol important în ruperea lanțului de transmitere a virusului.
5. Mulți dintre prietenii și rudele mele cred că totul este o conspirație și sunt suspicioși în privința vaccinului: cum pot să le schimb părerea?
Cu toții cunoaștem pe cineva care se opune puternic vaccinării. Poate fi un prieten, o persoană dragă, un coleg sau un vecin. Adesea, această teamă este determinată de încrederea în conspirații anti-vaccin, cum ar fi miturile neadevărate, dar persistente, precum că Microsoft folosește vaccinurile pentru a microcipa umanitatea sau că vaccinurile ne pot modifica ADN-ul.
Din păcate, criza de sănătate aferentă COVID-19 a oferit sol fertil pentru răspândirea informațiilor eronate și a dezinformării, nu doar în țările partenere din Est, ci în toată lumea, inclusiv în Uniunea Europeană și Statele Unite.
Informațiile false și teoriile conspirației, fie că sunt răspândite în mod intenționat pentru a diviza oamenii, fie că sunt determinate de o îngrijorare autentică, ne exploatează temerile și contribuie la reticența actuală față de vaccinare.
Oamenii pot fi expuși dezinformării prin mass-media sau opiniile și zvonurile răspândite în persoană. Dar tot mai mult, rețelele sociale online sunt cele care alimentează infodemia. Prin amplificarea postărilor care atrag atenția, algoritmii rețelelor sociale stimulează de fapt circulația informațiilor eronate și a dezinformării, permițând informațiilor false să se răspândească mai repede și mai departe decât informațiile adevărate.
În regiunea Parteneriatului estic, una dintre temele cheie de dezinformare se învârte în jurul afirmației că vaccinurile dezvoltate în Occident sunt periculoase. Proiectul EUvsDisinfo, inițiativa principală a UE de combatere a dezinformării, monitorizează și analizează continuu răspândirea și impactul dezinformării cu privire la vaccinuri și impactul asupra opiniei publice. EUvsDisinfo dezvăluie miturile care alimentează așa numitul ”războiul vaccinurilor” dintre Rusia și Occident.
Echipa EUvsDisinfo a elaborat un ghid în șase puncte pentru conversațiile cu scepticii în privința vaccinului, pentru a te ajuta în conversația cu prietenul sau ruda ta care nu are încredere în vaccinare. Ghidul te îndeamnă să rămâi calm, să înțelegi, să relaționezi, să te conectezi cu surse de încredere, să încurajezi gândirea critică și… să știi când să te oprești.
6. Există încă o cale de urmat pentru vaccinare, deci ce alt sprijin este disponibil în timpul COVID-19?
Uniunea Europeană luptă activ împotriva COVID-19 din momentul în care a lovit pandemia. Până în prezent, au fost alocate peste un 1 miliard de euro în sprijin ca ajutor de urgență pentru a acoperi nevoile imediate sau pentru a sprijini sistemele naționale de sănătate și redresarea socială și economică a regiunii.
UE și Organizația Mondială a Sănătății în cadrul Inițiativei Solidari pentru Sănătate, conlucrează nu doar în ceea ce privește aprovizionarea cu vaccin, ci și pentru a sprijini sectorul sănătății din cele șase țări partenere din Est, furnizând dispozitive medicale și echipamente individuale. Au fost furnizate deja peste 11 milioane de articole de echipamente individuale de protecție, 12.000 de truse de laborator, peste 1.500 de ventilatoare, concentratoare de oxigen și pulsoximetre și peste 20.000 de truse de testare PCR.
UE sprijină, de asemenea, cele mai vulnerabile grupuri din societate, cu investiții de peste 11 milioane de euro. Sunt acordate granturi de până la 60.000 de euro organizațiilor societății civile prin „Parteneriatul Estic – Programul de solidaritate împotriva COVID-19”. Aceste resurse sunt orientate pentru sprijinirea școlilor locale cu învățământ la distanță, ajutorarea femeilor care și-au pierdut locul de muncă sau furnizarea produselor alimentare persoanelor în vârstă și persoanelor cu dizabilități. Un al doilea program, COVID-19: Rezistența și durabilitatea societății civile, susține societatea civilă să ofere în continuare acces la protecție și asistență celor mai vulnerabile grupuri, iar Mass-media primește sprijin în lupta cu dezinformarea despre pandemie.
În această perioadă extrem de dificilă, UE ajută, de asemenea, întreprinderile mici să supraviețuiască. Uniunea Europeană, în strânsă colaborare cu instituțiile de finanțare din statele membre ale UE și la nivel global, face împrumuturile în moneda locală mai accesibile pentru întreprinderile mici și întreprinzătorii individuali, îi ajută să solicite granturi pentru a-și spori afacerile în timpul și după criză. Acest sprijin este oferit prin inițiativa EU4Business.
Vizitați paginile web a EU4Business pentru a afla despre măsurile de asistență oferite de UE pentru întreprinderile din Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina în perioada de pandemie COVID-19.
Instituțiile financiare europene, cum ar fi Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, au fost actori cheie în sprijinirea afacerilor sub formă de credite. Mai mult ca atât, aceste bănci au investit în sprijinirea sistemelor de sănătate publică, consolidarea rezilienței economice, digitalizare, energiile regenerabile și tehnologiile eco, oferind atât sprijin de urgență, cât și investiții pe termen lung pentru a contribui la dezvoltarea unei recuperări durabile.
