Tabloul celor mai agresive maladii infecțioase ce au afectat județul Soroca la sf. sec XIX.

0
327

Citiți aici articolul anterior – observatorul.md/cultura/istoria-sorocii/2020/04/20/71584_participarea-consiliului-judetean-de-zemstva-soroca-la-lupta-contra-maladiilor-infectioase-1869-1918

  1. Au fost înregistrați 38719 bolnavi, din care:

Bolnavi de malarie -7914 oameni, scabie – 591, scarlatină – 420, febră tifoidă – 377, dizenterie – 374, sifilis – 372, … la 1891 din cei 3252 pacienți de boli infecțioase au decedat 290.

  1. Tot felul de friguri au afectat satele din județul Soroca. Din cei 52190 de bolnavi, 10560 au fost afectați de friguri. Dintre epidemiile ce au bântuit prin satele județului Soroca cea mai agresivă boală a fost dizenteria. Din 1429 de bolnavi au decedat 104, din cei 839 de bolnavi de febră tifoidă au decedat 96 de oameni. De holera asiatică au fost bolnavi307 oameni, au decedat 113.
  2. Malaria – 6749 cazuri de boală, difteria – 1053, decesuri – 484; scabia – 637; febră tifoidă – 374, decese -34; dizenteria – 275, decese – 7; holera asiatică -185, decese – 80; sifilis – 394, deces -1…
  3. În Raportul referitor la situația din sfera medicinii pentru perioada septembrie 1896 – septembrie 1897, prezentat de Consiliul Județean de Zemstvă Soroca, se arată că din cei 64005 de bolnavi înregistrați, la cei bolnavi de boli infecțioase se referă următorul tablou:
Denumirea maladiilor Internați la spital și dispensar % de bolnavi din numărul total din cei înregistrați Au decedat % mortalității
Variola 177 0,27 19 10,73
Scarlatina 591 0,92 113 19,11
Difteria 1891 2,95 234 12,37
Laringită difterică 3
Cori 59 0,09 6 10,16
Tuse convulsive 659 1,02 11 1,68
Gripa 965 1,50 4 0,41
Febră tifoidă 599 0,93 34 5,67
Tifos exantematic

Febră recurentă

37

1

0,05

2

5,40

Dizenteria 100 0,15 1
Holera (nostras) 3
Parotidită epidemică 16 0,02
Brâncă 64 0,09 3 4,69
Conjuctivită cu puroi 8 0,01
Infecție septică la        
lăuze 1 1
Antrax 39 0,05
Sifilis 507 0,79
Boli venerice 261 0,40
Tuberculoză 138 0,21 20 14,49
Pneumonie 71 0,10 3 4,22
Total prima grupă 6190 9,66 452
Malaria 6190 12,06
Zob 8 0,01
Total grupa a doua 6198 12,07
Scabie 1973 3,08
Limbrici 170 0,26
Total a treia grupă 2143 3,34

 Numărul de localități cuprinse de epidemii și boli infecțioase la 1897.

În județul Soroca sunt 204 localități. Sectorul medical nr.1 – 32 de localități, nr.2 – 37, nr.3 – 27, nr.4 – 29, nr.5 – 24, nr.6 – 30, nr.7 – 26.

Cele mai agresive epidemii la 1897:

Variola este înregistrată în 13 localități, din care în 8 localități din sectorul medical nr.3.

Scarlatina – 44 localități.

Difteria – 104 localități

Cori – 13 localități

Tuse convulsive – 67 localități

Laringită difterică – 3 localități

Gripa – 108 localități

Tifos exantematic – 3 localități

Febră tifoidă – 101 localități

Dizenteria – 25 localități

Parotidită epidemică – 12 localități

Sifilis – 118 localități

Boli venerice – 46 localități

Scabie – 108 localități.

Pe parcursul anului septembrie 1898 – septembrie 1899 după asistență medicală s-au adresat 68253 de oameni șa a căror boală a fost înregistrată, din care 648 au decedat. Din toți bolnavii înregistrați s-au folosit de serviciul spitalelor 1292 bărbați, 953 femei, 2245 – total, au decedat – 49, vizite la medic (fără de cei internați în spital) – 82461.

Pelagra a fost înregistrată în toate localitățile din județ cu 410 bolnavi.

Pe parcursul anului de activitate septembrie 1899 – septembrie 1900 epidemiile și bolile molipsitoare au fost înregistrate în toate localitățile din județul Soroca, dar cel mai tare au fost în 80 de localități.

Malaria a fost înregistrată în întregul județ, îmbolnăvind 6921 boala s-a manifestat cel mai mult toamna și primăvara. În cazul bolilor infecțioase și parazitare medicii menționează bolile de ochi, antraxul, și scabia. Pe parcursul anului de activitate 1899/1900 în județul Soroca au fost înregistrate 4546 cazuri, din care cel mai  % revine celor bolnavi de  trachomă. Antraxul a fost înregistrat în 43 de cazuri, în toate sectoarele medicale în afară de Soroca și Otaci. % deceselor – 2.

Scabia este foarte răspândită printre localitățile județului Soroca. Nu este așezare omenească unde această boală să fie înregistrată. Cauza – lipsei igienei personale, a băilor sătești.

La sfârșitul secolului al XIX bolile infecțioase și molipsitoare se cuibăriseră destul de bine în județul Soroca. Lupta medicilor împotriva lor fiind uneori fără prea mari rezultate. și aici ne referim la lupta contra malariei. Oare era în putința  medicilor să usuce mlaștinile, cuiburi de malarie?! În luptă contra așa maladii ca tifosul exantematic, scarlatina, cori da și alte boli de felul acesta, medicii erau în stare numai să identifice boala și să o lecuiască. Dar aceste măsuri nu erau îndeajuns. Infecția trebuia localizată și lichidată de îndată cum era depistată. Aceasta cerea mari cheltuieli, de care Zemstva Soroca la acea vreme nu dispunea. Dacă ar fi fost posibil, de îndată cu primul caz de tifos exantematic sau scarlatină de izolat bolnavul de familia sa și săteni, asigurându-i o îngrijire medicală efectuată de un personal instruit, la sigur că epidemiile ar fi fost aduse la net. Majoritatea celor afectați de epidemii și boli infecțioase se trăgeau din păturile celor săraci, ca urmare a unei alimentații proaste de tot. Din care cauză ar fi fost un lucru bun crearea la moment a unor puncte de alimentare a celor săraci sau împărțirea de alimente. Ar fi fost bine ca în sezonul cald, bolnavii afectați de boli infecțioase să fii internați în barăci de vară, iar iarna în izolatoare speciale.

Până la moment (1900), se socotea că ar fi fost îndeajuns de deplasa în sectorul medical afectat de vre-o boală infecțioasă a unui felcer care să supravegheze situația creată, acordând după posibilitățile sale și un ajutor medical suferinzilor. Felcerul de fapt era în stare numai să acorde tratamentul necesar, pe când îngrijirea era unul din lucrurile cele mai principale în cazul bolilor infecțioase. De fapt felcerul trebuia să conducă o armată întreagă de surori de caritate, stagiari, sau pur și simplu persoane angajate, care în procesul de îngrijire a bolnavilor ar fi îndeplinit toate prescripțiile  medicului și a felcerului. O așa măsură a dat rezultate bune în timpul ultimii epidemii de holeră care a afectat județul Soroca la 1898 și, care s-a soldat cu 54 de cazuri înregistrate, și fără deces.

Pentru dezinfectarea îmbrăcămintei celor bolnavi de boli infecțioase era nevoie de procurat o cameră de dezinfectare cu aburi, dar cu părere de rău, la sfârșitul sec XIX, aceasta rămânea să fie numai o bună intenție  aflată mereu în discuție la nivelul Consiliului de Zemstvă Soroca.

Referitor la posibilitățile medicului de sector de a contracara epidemiile ce loveau destul de des localitățile județului Soroca, erau limitate. Medicul avea în gestiunea sa nu numai dispensarul și conducerea spitalului de sector, dar și primirea nașterilor și deplasarea la chemări urgente. Iar în caz de una sau chiar câteva epidemii, ceea ce era destul de frecvent în acele  vremuri, medicul de sector pur și simplu era pus la alegere, ori lupți cu epidemiile ori te ocupi de dispensar și spital sau invers. Ieșire din situația dată a venit din partea acelor (zemstve) care în luptă contra epidemiilor s-au bazat pe medicul aflat în rezervă sau cum îl mai numeau „epidemiolog”.

La începutul secolului XX, cele mai agresive boli molipsitoare, infecțioase erau malaria, gripa, sifilis, febra tifoidă,difteria, scarlatina, tusa convulsivă,bolile venerice și cori.

Malaria. În Raportul pentru anul 1901au fost făcut 8270 înscrieri de malarie ce era 59,8% din bolile infecțioase și 9,6 % din numărul total de boli. Cel mai mare număr de bolnavi a dat sectorul din Florești – 2458 bolnavi. Făcând o comparație a numărului de bolnavi pe parcursul a 4 ani observăm o oscilare a numărului celor bolnavi de malarie.

Anii             Nr. de bolnavi

      1898                10077

      1899                 6921

      1900                 5533

      1901                 8279

La 1903 malaria a dat cel mai mulți bolnavi – 9558. După numărul de bolnavi cei mai mulți au fost înregistrați în sectorul Florești, apoi Târnova, Nădușita și Otaci.. cel mai afectate localități au fost Târnova, Scăieni, Maramonovca, Țaul și Otaci. Statistica ultimilor trei ani arată o creștere acelor bolnavi de malarie.

       1900 – 5533 bolnavi de malarie

       1901 – 8279

       1902 – 9558

(Va continua)

Nicolae Bulat, Muzeul de Istorie și Etnografie Soroca

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.