După ce transnistrenii și-au reamintit de vremurile bune, când aveau în case căldură și lumină, pe gratis sau la niște prețuri simbolice, grație eforturilor depuse de autoritățile Uniunii Europene și, în special a celor de la Chișinău mahării de la Tiraspol au anunțat că… locuitorii din stânga Nistrului nu mai au nevoie de sprijinul celor care au făcut tot posibilul pentru a contracara o criză umanitară.
Deși Uniunea Europeană a oferit 60 de milioane de euro pentru a reduce dependența energetică a regiunii transnistrene de Rusia și pentru a ieși cu bine din perioada rece a anului autoproclamatele autorități din stânga Nistrului au declarat, nu înainte de a mulțumi autorităților europene și moldovenești pentru sprijinul acordat, că mai departe se vor descurca cu sprijinul Moscovei. Ba mai mult, liderul separatist Vadim Krasnoselscki nu s-a oprit aici cu mulțumirile și osanalele și a făcut un poclon adânc în fața Rusiei pentru că, cică, cu sprijinul funcțional al Kremlinului Tiraspolul ar trebui să primească gaze de la o companie maghiară. Deși, în esență, aceasta ar însemna să dai pasărea din mână – cele 60.000.000 de euro oferite de Uniunea Europeană pentru a ieși cu bine din această perioadă dificilă pe cioara de pe gard – promisiunile rușilor care nu o dată au demonstrat că una vorbesc și alta fac.
„Guvernul a pregătit împreună cu UE asistența necesară ca să ne asigurăm că cei din stânga Nistrului iarăși nu rămân în beznă. Tiraspolul a refuzat această soluție. Rusia nu le permite să accepte ajutorul european, din frica de a pierde controlul asupra regiunii. Condiția de bază refuzată de Tiraspol a fost creșterea treptată a tarifelor pentru consumatori. Prin urmare, nu pot primi bani din ajutorul european de 60 de milioane de euro. Soluția pe care a ales-o regimul de la Tiraspol înseamnă că locuitorii regiunii transnistrene vor continua să trăiască într-o stare de imprevizibilitate și îngrijorare cu privire la furnizarea gazului. Este o soluție care nu rezolvă problema pe termen lung… Respectiv, potrivit premierului, în cazul în care opțiunea oferită de Guvern împreună cu UE nu este acceptată, atunci ceea ce trebuie să facă Chișinăul este doar să permită livrarea gazelor în stânga Nistrului și să se asigure că aceste livrări corespund legislației naționale și internaționale”, a spus premierul Dorin Recean.
Așadar, cum și era de așteptat, guvernul de la Chișinău, pentru a preveni în continuare o criză umanitară, nu a pus piedici livrării gazului către regiunea transnistreană, de către firma din Ungaria care urma începe ieri, pe data de 13 februarie. Vorba ceea, dacă lupul oricum privește spre pădure – așa să fie! Și dacă Moscova i-a ordonat Tiraspolului să nu mai i-a gaze de la europeni, cum ar putea Krasnoselschi să nu-i dea ascultare. Cu toate acestea, cât n-ar fi de barosani și de încăpăținați acei care sunt deprinși să scuipe în fântâna de unde beau ape, în schimbul unor dividende, deseori efemere, oricum acestea vor trebui să îndeplinească niște condiții puse de Chișinău – eliberarea deținuților politici, soluționarea problemei liceului românesc din Râbnița, menținerea televiziunii publice moldovenești în grila de programe, eliminarea celor 11 puncte de control instalate ilegal în anul 2022. Or, în această ordine de idei carul parcă s-a urnit din loc – recent a fost eliberat din detenție primul deținut politic și a fost închis unul din punctele ilegale de control.
Apropo, mai mulți experți independenți sunt de părerea că livrarea gazelor pentru regiunea transnistreană de către o companie din Ungaria nu este una sustenabilă și doar oferta UE ajută în termen lung să fie stabilizată regiunea, din punct de vedere energetic. Până la urmă, autoritățile de la Chișinău n-au de ales atâta timp cât menținerea livrărilor de gaze este necesară pentru a nu permite ca oamenii din stânga Nistrului să rămână fără căldură, lumină și apă. Deși, tot mai des se aud voci precum că trebuie să-i lăsăm să înghețe, făcându-se trimitere la locuitorii satului Copanca care, în continuare se opun construcției unei linii de curent electric care le-ar aduce în case nu doar lumină, dar și încrederea în ziua de mâine.
De altfel, autoritățile de la Chișinău sunt supuse criticilor din mai multe direcții. Pe de-o parte, Tiraspolul, împins de la spate de Moscova, nu este de acord cu multe din condițiile care trebuie să le îndeplinească, dar nici cu prețurile care i se impun – după ce ani de zile au fost deprinși să plătească un preț simbolic și să pună toată povara pe umerii consumatorilor de pe malul drept -vezi datoria enormă care, chipurile, Moldova Gaz ar avea-o față de Gazprom. Pe de altă parte, unele minți mai fierbinți de la Chișinău sunt de părerea că, chipurile, asistăm la o nouă schemă de finanțare a separatismului, iar guvernarea se preface că nimic nu se întâmplă. Or, Chișinăul permite Moscovei să finanțeze în continuare regimul de la Tiraspol, în loc să rezolve problema transnistreană.
Au dreptate acești oameni, fără îndoială, dar când vezi ce se întâmplă în această lume nebună nu-ți mai vine să pui căruța înaintea cailor sau să faci într-o zi ceea ce nu ai făcut timp de treizeci și ceva de ani…
