Consiliul Raional Soroca a aprobat azi noua Strategie de Dezvoltare Socio-Economică pentru perioada 2025–2030 – un document complex și participativ ce stabilește direcțiile de evoluție ale raionului în următorii șase ani. Strategia vine în contextul epuizării documentului anterior și răspunde nevoii urgente de a asigura o dezvoltare durabilă și coerentă în regiune.
15 obiective strategice formează coloana vertebrală a noii strategii, dintre care cele mai relevante includ:
Susținerea antreprenoriatului local și atragerea investițiilor (Obiectivul 1),
Promovarea agriculturii durabile (Obiectivul 2),
Dezvoltarea infrastructurii moderne (Obiectivul 6),
Îmbunătățirea serviciilor de sănătate (Obiectivul 10),
Valorificarea patrimoniului cultural și dezvoltarea turismului (Obiectivul 8).
Fiecare obiectiv este detaliat în obiective operaționale, cu termene clare de realizare, responsabili desemnați și surse potențiale de finanțare — inclusiv fonduri externe și parteneriate transfrontaliere.
„Strategia a fost elaborată în baza unui model participativ și transparent, urmând logica cadrului strategic modern și asigurând implicarea tuturor actorilor relevanți din comunitate”, se precizează în nota informativă.
Strategia propune o viziune integrată: până în 2030, Soroca își propune să devină un raion cu o dezvoltare echilibrată, acces la servicii publice de calitate și un mediu economic competitiv. Documentul pune accent pe protecția mediului, adaptarea la schimbările climatice și susținerea grupurilor vulnerabile.
Analiza SWOT inclusă evidențiază atât potențialul regiunii — cum ar fi patrimoniul natural și uman, infrastructura existentă sau resursele minerale — cât și amenințările, printre care se numără migrația, îmbătrânirea populației și disparitățile dintre mediul urban și rural.
Noua Strategie Soroca 2025–2030 se dorește a fi mai mult decât un document administrativ: este o hartă a dezvoltării, un angajament public față de locuitorii raionului și o platformă de colaborare pentru atragerea de investiții. Implementarea sa va fi monitorizată anual, iar acțiunile adaptate în funcție de realitățile economice și sociale.
Deși strategia include obiective operaționale și un plan de acțiuni, nu oferă suficiente detalii privind indicatorii de rezultat:
Mulți indicatori sunt enumerați vag, fără valori de referință sau ținte concrete.
Nu există un mecanism clar de evaluare intermediară și finală, nici cine va face aceste evaluări, astfel sunt dificultăți în măsurarea progresului și în justificarea finanțărilor externe.
Strategia menționează emigrarea și îmbătrânirea populației, dar nu propune soluții specifice pentru: retenția tinerilor; combaterea exodului forței de muncă; atragerea diasporei înapoi prin politici fiscale, de antreprenoriat sau locuire. Așa că există un risc crescut de implementare redusă a planului economic din cauza lipsei resursei umane active.
Cele 15 obiective strategice sunt: foarte diverse, de la sănătate la urbanism, cultură și administrație; nu sunt ierarhizate în funcție de impact sau urgență; multe dintre ele nu au o legătură logică directă între diagnoză și acțiune, astfel că există un risc de fragmentare a eforturilor și alocare ineficientă a resurselor.
În Planul de Acțiuni acestea sunt formulate vag („promovarea culturii”, „consolidarea serviciilor sociale”) fără specificarea modului în care se va face asta lipsesc bugete orientative sau estimări financiare minime, totodată nu sunt identificate clar sursele reale de finanțare, ci doar menționate generic („fonduri externe”, „parteneri internaționali”).
Planul riscă să rămână un exercițiu birocratic, fără forță de execuție, participare simbolică vs. implicare reală Deși documentul declară că a fost elaborat în mod participativ: nu este publicat un raport de consultare publică (câte propuneri au fost recepționate, de la cine, ce s-a inclus/exclus); ONG-urile și cetățenii nu sunt menționați ca actori-cheie în implementare sau monitorizare.
Cu toate că Raionul Soroca include 35 de primării cu nevoi foarte diferite. Strategia nu specifică unde se va interveni mai întâi; nu stabilește un echilibru între mediul urban și rural în alocarea resurselor; nu menționează corelarea cu strategiile locale ale UAT-urilor de nivel I, astfel există un risc de inechitate teritorială și duplicare de acțiuni cu autoritățile locale.
Strategia afirmă că nu presupune costuri suplimentare din bugetul raional, dar: nu face o simulare de impact bugetar multianual; nu oferă un mecanism de adaptare a bugetului anual la prioritățile strategice, astfel implementarea va depinde de conjunctură, nu de un cadru predictibil.
Strategia poate fi accesată AICI.
