Profil Electoral: Partidul Social Democrat European: trecutul legat de Vlad Plahotniuc și schimbarea la față

Comisia Electorală Centrală a înregistrat 21 de concurenți electorali, pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Astfel, electoratul va avea o misiune pe cât de importantă, pe atât de responsabilă or, pentru a alege corect este nevoie de cât mai multe informații despre candidații la un loc în legislativ. În acest context, colegii de la anticorupție.md au făcut un lucru mare creionând PROFILUL ELECTORAL al concurenților, pe care vi le propunem și atenției Dumneavoastră. 

****

 Partidul Social Democrat European, formațiune politică de centru stânga, reformată pe baza fostului Partid Democrat, condus în perioada 2016 – 2019 de oligarhul Vladimir Plahotniuc, și-a schimbat fața, încercănd o reformatare pentru a scăpa de trecutul pătat. Într-o formulă aproape nouă și cu o denumire proeuropeană, dar cu vechiul simbol – trandafirul, formațiunea încearcă să forțeze intrarea în viitorul parlament. Istoria formațiunii însă are o trenă lungă, de peste două decenii, marcată de suișuri și coborâșuri în timpul celor peste 10 ani de guvernare, dar și de dosare de corupție, finanțări dubioase, lux și opulență în campaniile electorale, „cumpărare” a deputaților și acuzații de capturare a statului.     

Lista de candidați a PSDE pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie include 86 persoane, printre care se află trei foști miniștri: liderul partidului Tudor Ulianovschi a condus ministerul Afacerilor Externe în Guvernul Filip, vicepreședintele și fostul lider de partid Ion Sulă a condus Ministerul Agriculturii în Guvernul Filat și Vasile Bumacov, care a condus acela minister, ceva mai devreme. Dintre oamenii de vază ai Partidului Democrat condus în perioade de tristă faimă de Marian Lupu și Vladimir Plahotniuc, a rămas doar Alexandru Cauia, fost lider al tinerilor democrați și vicepreședinte al partidului. Formațiunea respectă cota de gen, având în listă 40 de femei.

În buletinele de vot PSDE va fi cu numărul 7.

În 2024  PSDE a avut alocații de la bugetul de stat de 2,2 milioane de lei.

PSDE a fost înregistrat la CEC la 19 august și va figura în buletinul de vot cu numărul șapte. Președintele PSDE, Tudor Ulianovschi, a menționat, la înregistrare, că formațiunea sa intră în această campanie cu o echipă de oameni integri, profesioniști, care și-au demonstrat competența în educație, sănătate, agricultură, economie, administrație locală, protecție socială, diplomație, cultură și mediul de afaceri, reprezentanți din toate regiunile țării, dar și din diaspora.

„PSDE este opțiunea europeană pentru cei care cred în integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, dar sunt dezamăgiți de actuala guvernare. Aveți ce susține. Noi nu doar vom continua drumul european, dar îl vom negocia mult mai bine – astfel încât fiecare pas spre integrare să aducă beneficii reale pentru oameni și să protejeze producătorul autohton. Moldova trebuie să câștige din aceste negocieri, nu să piardă”, a declarat Tudor Ulianovschi, potrivit unui comunicat de presă al formațiunii.

Formațiunea s-a lansat în campania electorală la 30 august, la Palatul Republicii, grandios, în stilul partidului pe care PSDE îl precedează. Printre participanți au fost văzuți mai mulți foști membri ai vechiului PDM.

Istoria de care nu poți să fugi  

Formațiunea politică a fost fondată în 1997 de Dumitru Diacov, cu denumirea Mișcarea Pentru o Moldovă Democratică și Prosperă. La alegerile parlamentare din martie 1998 Blocul Pentru o Moldovă Democratică și Prosperă, creat în baza Mișcării, a obținut 18,64% din voturi, respectiv 24 din 101 mandate în Parlament. Din 1997 și până în vara lui 2009, partidul a fost condus de către Dumitru Diacov, care, între anii 1997-2001, a deținut funcția de președinte al Parlamentului. În 2000 Mișcarea pentru o Moldova Democrată și Prosperă și-a schimbat denumirea în Partidul Democrat din Moldova. La alegerile parlamentare din 2001, partidul a obținut 5,02% din sufragii, dar nu a reușit să treacă pragul electoral de 6%. Însă, peste doi ani, la alegerile parlamentare din 2003, partidul se revanșează  și obține 8,3% și opt mandate în Legislativ.

În 2008 PDM fuzionează cu PSL, condus de Oleg Serebrian. La alegerile din aprilie 2009, formațiunea obține doar 2,97 % din sufragii și rămâne în afara Parlamentului.

În iunie 2009 formațiunea îl alege pe Marian Lupu în calitate de președinte și la alegerile anticipate din iulie reușește să între în Legislativ cu 13 mandate de deputat. În scrutinul parlamentar din 2010 PDM obține 15 mandate de deputat, iar în 2014 – 19 mandate.

Din 2016 în fruntea partidului ajunge oligarhul Vladimir Plahotniuc, despre care se spune că ar fi cumpărat partidul.

În alegerile parlamentare din februarie 2019, PDM a obținut 23,62% din voturi și, respectiv, 30 de mandate (13 pe lista națională și 17 în circumscripții). Întrucât formațiunea s-a aflat în opoziție, după fuga din țară a lui Plahotniuc, fracțiunea parlamentară a PDM a rămas cu 10 deputați, majoritatea trecând la alte partide – Pro Moldova, grup condus de Adrian Candu și Partidul Șor. Unii deputați au fost excluși din formațiune – Vladimir Andronachi și Eugeniu Nichiforciuc. Ultimul se regăsește în prezent în Formațiunea Respect Moldova, pe care a fondat-o și care e condusă de fostul președinte de Parlament Marian Lupu.

Cele mai scumpe campanii electorale

În perioada în care Vladimir Plahotniuc a condus PDM, formațiunea s-a instalat într-un sediu luxos și s-a remarcat prin numeroase evenimente grandioase, concerte costisitoare și caravane prin localitățile Republicii Moldova. La alegerile parlamentare din 2019 PDM a fost lider la cheltuieli, depășind cu mult partidele concurente.

Partidul Democrat a avut în campania parlamentară din 2019 cel mai mare buget – 30,3 milioane de lei, sumă care împreună cu bugetul Partidului  Șor – de aproape 20 milioane de lei, depășea bugetele celorlalte 13 partide antrenate în campanie, luate împreună.

PDM a fost lider la cheltuieli și la scrutinul parlamentar din 2014, când a pus în joc peste 35 de milioane de lei, de 3 ori mai mult decât în scrutinul din 2010, când a cheltuit 11,7 mln. de lei. În 2014, democraţii au intrat în Parlament cu 19 deputaţi, costul unui mandat fiind de  1,8 milioane lei – de 2,3 ori mai mult decât la scrutinul din 2010, când unuia dintre cei 15 deputaţi îi revenea 780 de mii de lei cheltuţi în campania electorală.

Experți și observatori electorali estimau atunci că PDM ar fi cheltuit cel puțin încă un buget, la fiecare campanie electorală, dacă e să luăm în calcul concertele, publicitatea nedeclarată și resursele administrative utilizate în campania electorală.

Cumpărarea deputaților și Dosarul transfugilor 

Vladimir Plahotniuc, imediat cum a preluat conducerea PDM, s-a și apucat de lărgit fracțiunea parlamentară a democraților, cumpărând la pachet deputații din alte fracțiuni. 14 deputați comuniști au trecut în decembrie 2015 la fracțiunea Pro Moldova, iar în ianuarie 2016 alți zece deputați de la PLDM și alte fracțiuni l-au urmat pe Vlad Plahotniuc. Echipa portalului Anticoruptie.md i-a documentat pe toți deputații transfugi, care, peste șapte ani aveau să facă obiectul unor dosare penale de rezonanță, denumite simbolic Dosarul transfugilor.

Acelaș lucru s-a întâmplat și în plan local. Mai mulți primari au fost atrași sau forțați să adere la PDM. În anul 2017 PDM a ajuns la 396 de primari, aproape dublându-și numărul de edili la doar doi ani după alegeri.

Declarația de capturare a statului și derapajele anticonstituționale  

Perioada de prefaceri democratice pentru democrați a început pe 8 iunie 2019, când Blocul ACUM, format din Platforma DA și PAS, a încheiat cu PSRM un acord politic în vederea „dezoligarhizării” și readucerii statului Republica Moldova în albia constituționalității. Drept rezultat, PDM s-a pomenit în afara puterii. Numai că Guvernul condus de Pavel Filip a refuzat să cedeze puterea noului cabinet învestit în frunte cu Maia Sandu. Drept motiv invocat de democrați a constituit refuzul Curții Constituționale să recunoască legalitatea Parlamentului de legislatura a X-a.

Potrivit magistraților Înaltei Curți, deputații nu reușiseră să constituie organele de conducere ale Parlamentului și să formeze Guvernul în termen de trei luni de la validare, până pe 7 iunie 2019. Aceiași magistrați ai Curții Constituționale i-au conferit premierului Pavel Filip, pe 9 iunie 2019, interimatul funcției de președinte al Republicii Moldova. În această calitate, Pavel Filip a semnat decretul de dizolvare a Parlamentului și a stabilit data de 6 septembrie 2019 pentru desfășurarea alegerilor parlamentare. Situația de incertitudine și de aprehensiune a unei escaladări de manifestații violențe a durat până pe 14 iunie, când, sub presiunea partenerilor de dezvoltare și a Rusiei, PDM a fost constrâns să renunțe la putere.

La 8 iunie 2019 deputații PSRM, PAS și DA au adoptat în unanimitate Declarația cu privire la recunoașterea caracterului captiv al statului Republica Moldova, care denunța „regimul oligarhic, condus de liderul Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, care se face vinovat de controlul ilegal şi anti-constituţional exercitat asupra Procuraturii Generale, sistemului judecătoresc, CNA, ANI, CEC, SIS, BNM și asupra altor autorități care trebuie să funcționeze în mod autonom, idependent de factorul politic, fiind monitorizate în mod democratic”

Pe 15 iunie 2019, după fuga lui Vladimir Plahotniuc, Curtea Constituțională și-a revizuit hotărârile menționate mai sus. În urma alegerilor parlamentare din 2019, PDM a obținut 30 mandate de deputat. Acest scor nu i-a permis să formeze o coaliție de guvernare.

În alegerile anticipate din 2021, PDM a obținut 1,81% – un scor catastrofal, mult sub pragul electoral (de 5%) și nu a acces în Parlament. Pavel Filip a demisionat din funcția de președinte al PDM. Alegătorii au penalizat astfel formațiunea condusă de Pavel Filipt pentru derapajele grave legate de Curtea Constituțională și alte acțiuni anticonstituționale ale democraților în 2019.

Schimbarea la față și primul scandal   

Din noiembrie 2022 formațiunea și-a schimbat denumirea în Partidul Social-Democrat European – PSDE și a anunțat o amplă reformă. Președinte al formațiunii a devenit fostul ministru Ion Sulă, care a plecat de la PLDM lui Vladimir Filat la PDM-ul condus de Vlad Plahotniuc.

La alegerile locale din 2023, primele la care formațiunea a participat după reformare au fost obținute 103 mandate de primar, o reprezentare de 11 la sută, 1018 consilieri de nivelul I  – consilii locale (10,19%)  și 88 de consilieri de nivelul II – consilii raionale (8,10%).

La alegerile locale din 2023 PSDE și-a înaintat propriul candidat la primăria Chișinău – Vadim Brânzaniuc, liderul de atunci al organizației teritoriale Chișinău a PSDE și fost pretor al sectorului Buiucani al capitalei. Brânzaniuc a fost vizat anterior într-o investigație jurnalistică a portalului Anticoruptie.md pentru faptul că, deși trăia pe picior larg într-o locuință de lux, a beneficiat de ajutor material din bugetul municipal. Din banii publici i-a fost achitată o parte din dobânda la un credit luat pentru construcția casei. Fostul pretor nu se mai regăsește acum în lista PSDE la parlamentare.

Primul scandal – la scrutinul prezidențial    

Totuș formațiunea nou creată, cu aspirații pro-europene, nu a fost scutită de scandaluri.

În august 2024, Comisia Centrală Electorală a respins cererea privind înregistrarea grupului de inițiativă al Partidul Social Democrat European pentru susținerea lui Valeriu Pleșca la funcția de președinte al Republicii Moldova. Motivul ar fi legat de legalitatea ședinței Consiliului Politic Național al PSDE, în special privind cvorumul necesar pentru adoptarea unei decizii valabile. Ar fi apărut probleme legate de lista prezentată la CEC. Mai mult, Valeriu Pleșca era președinte al unui alt partid. La rândul său, Pleșca a declarat că decizia CEC este nejustificată și că au fost căutate motive pentru respingerea cererii.

Atunci vicepreședintele PSDE, Eremei Priseajniuc, și-a anunțat plecarea din partid la scurt timp după ce fostul ministru al Apărării, Valeriu Pleșca, a fost desemnat candidat al formațiunii pentru alegerile prezidențiale. El a criticat decizia de a susține un candidat din afara partidului și a spus că plecarea sa este un act de responsabilitate pentru a proteja valorile în care crede.

După scandalul cu Pleșca, PSDE nu a mai promovat un alt candidați la scrutinul prezidențial, însă și-a declarat public susținerea opțiunii de integrare europeană în cadrul referendumului constituțional.

În decembrie 2024, formațiunea l-a ales în funcție de președinte pe Tudor Ulianovschi.

Capii de listă  

Primul pe listă este președintele formațiunii Tudor Ulianovschi, fost ministru al Afacerilor Externe pe timpul lui Vladimir Plahotniuc și ambasador în Confederația Elvețiană.

Și-a început creșterea profesională în diverse funcții la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE), de unde s-a lansat în cariera diplomatică. A deținut funcția de ministru de externe în perioada în care Republica Moldova își fortifica relațiile cu Orientul Mijlociu, inclusiv prin controversata și criticata decizie de a oferi cetățenia moldovenească contra investiții. A candidat în scrutinul prezidențial din octombrie 2024, obținând în primul tur cel mai mic scor dintre candidați – 0.54% din sufragii.

Funcționar, diplomat cu amprente democratice

Tudor Ulianovschi a susținut licența în drept și a obținut masterul în drept internațional la Universitatea Liberă Internațională din Chișinău. El și-a început activitatea profesională în cadrul Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) în 2004, de unde a plecat în funcția de consilier în cadrul Ambasadei Republicii Moldova la Washington.

După alți doi ani de muncă în cadrul MAEIE, Ulianovschi a plecat in Qatar pentru doi ani, pentru ca în 2014 să devină viceministru de Externe, a deținut mai multe funcții în cadrul organizațiilor internaționale.

În perioada 2016-2018 el a fost Ambasador al Moldovei în Elveția și Liechtenstein. Între 2018-2019, Tudor Ulianovschi a fost ministru de Externe în guvernul Filip, fiind unul dintre cei șapte miniștri propuși de Partidul Democrat.

În calitate de ministru el a fost membru al relegației care a participat la inaugurarea, în mai 2018, a ambasadei Republicii Moldova la Abu Dhabi, într-o clădire de lux. Din delegația Republicii Moldova a făcut parte, e adevărat „în calitate privată, ca persoană care activează în sectorul privat” și miliardarul Vaja Jhashi, prieten a lui Vladimit Plahotniuc, atunci lider al Partidului Democrat din Moldova (PDM).

La scurt timp, în ultimele zile ale sesiunii parlamentare de dinainte de vacanță, Parlamentul a adoptat controversata reformă fiscală care conținea prevederi legate de amnistierea fiscală și dobândirea cetățeniei R. Moldova în condiții dubioase. Au fost create 5.000 de cetățenii ce pot fi acordate contra sumei de 100.000 de euro în Fondul de dezvoltare durabilă sau cel puțin 250.000 de euro de euro într-un domeniu strategic de activitate.

Deși decizia a fost criticată de partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova, Guvernul a continuat să promoveze dobândirea cetățeniei Republicii Moldova în Orientul Mijlociu, mai precis Emiratele Arabe Unite. Pe 5 noiembrie, o delegație a R. Moldova lansa la nivel internațional „Programul de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova prin investiție” în cadrul Conferinței Globale a Reședinței și Cetățeniei. Evenimentul s-a desfășurat în Dubai, Emiratele Arabe Unite.

După plecarea Guvernului Filip, Ulianovschi s-a mutat în Canada, unde conduce o companie ce activează în domeniul energiei verzi.

În declarația de avere pentru anul 2024, familia Ulianovschi declară venituri destul de modeste, capul familie nu a avut venituri, doar soția declară 45 mii de dolari canadieni din prestarea serviciilor juridice. Familia mai are un venit din alocația pentru copil de circa 5000 de euro de la statul român si venituri de circa 130 mii MDL, 30 mii dolari canadieni și 11 mii de euro pe 9 conturi bancare. Familai are în proprietate o casă procurată în 2019 cu valoarea d epuțin peste un milion de lei și un automobil Hyundai. Famuilia are și un credit de 300 000 lei.

Ion Sula 

Vicepreședinte al PSDE, a fost primul președinte al formațiunii în formulă nouă, este om de afaceri și consilier raional Ialoveni.

În trecut, Ion Sula a fost ministru în Guvernul Ion Sula a fost anterior ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare în guvernele Gaburici și Streleț. Pe atunci Sula era membru al Partidului Liberal-Democrat, apoi a trecut la PDM. La scurt timp după aderarea la PDM, la sfârșitul anului 2018, a obținut o funcție publică – cea de director al Agenţiei pentru Siguranţa Alimentelor, pe care a deținut-o până în 2019, când PDM a fost lăsat în afara guvernării.

În scrutinul electoral din 2019, Sula a cerut votul alegătorilor în circumscripția 37, Rezeni, Ialoveni, dar a pierdut. Atunci, fostul ministru, arăta că a stat fără lucru o perioadă, însă pagina de facebook a soției sale arată că familia Sulă trăia pe picior larg, astfel încât în ultima jumătate de an călătorise în nu mai puțin de cinci țări.

Între 2013-2014 a fost viceministru al Agriculturii și Industriei Alimentare din partea Partidului Liberal-Democrat. Anterior, între 2009 și 2013, el a mai activat în cadrul Ministerului Agriculturii, în Direcția generală de dezvoltare a politicilor sectoriale și siguranța alimentelor și Direcția de politici de piață a produselor de origine vegetală.

În perioada cât a fost viceministru, Ion Sula a deținut concomitent și funcții de membru în trei consilii de administrație, la SA Cricova-Vin, SA Aroma și la Î.S. Staţiunea Didactică Experimentală Chetrosu. Deși s-a pus problema că ar fi incompatibilitate de funcție și conflict de interese remunerea din mai multe surse, Comisia Națională de Integritate nu a examinat acest caz. Totuși, Ion Sula a avut o remunere mult mai mică decât alți viceminiștri care au deținut funcții similare în întreprinderi de stat.

De când nu se mai află în funcții publice, Ion Sula, și-a sporit considerabil averea. Este mai înstărit decât liderul de partid, având cote în câteva afaceri în satul de baștină Costești, Ialoveni, dar și în România. Conform declarațiie de avere, Ion Sulă și soția sa au avut în 2024 un venit din salariu de 122,2 mii lei și 29,5 mii de euro – în total 720 mii de lei.

Afaceri și interese

Familia sa are afaceri în domeniul pe care Ion Sula îl profesează, având în proprietate mai multe terenuri, acolo unde cultivă legume, creşte răsad de legume şi fructe în sere. Gospodăria Țărănească, la fondarea căreia a participat Ion Sula și care acum e condusă de tatăl său, a beneficiat în anii cât Ion Sula activa în domeniul agriculturii, de subvenții substanțiale de  la stat, inclusiv asistență  din fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli.

Ion Sula indică în declarația pe avere că deține 21 de tereuri cu o suprafață totală de peste 2 hectare și afacerea SRL Romchimprotect.

Familia mai deține cote părți în trei întreprinderi în România: SRL Pavaje, Moroteni SRL și Ronami.

Alexandru Cauia

Alexandru Cauia este unul dintre puținii activiști din PD-ul condus de Plahotniuc, care a rămas în formațiunea nouă și se află pe locul trei în lista electorală. Este prorector al Universității Libere Internaționale din Moldova (ULIM), dar și conferențiar la Academia Militară și membru al Agenției Naționale de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare. Trecutul său de politician ține de perioada în care a fost președinte al Tineretului Democrat, din 2016, iar din 2017 – unul dintre vicepreședinții PDM. A demisionat din funcție în 2019 după ce Vlad Plahotniuc s-a retras de la conducerea PDM.

La capitolul venituri, Alexandru Cauia îi întrece pe cei doi lideri ai partidului, el fiind milionar în lei. În anul 2024 familia Cauia a obținut venituri de aproape 2 milioane de lei.

În 2019 Alexandru Cauia a candidat cu numărul 22 în lista concurenților electorali a PDM pe circumscripția națională.

Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid

În iunie 2015, Consiliul Superior al Magistraturii l-a numit pe Alexandru Cauia, pe atunci decanul Facultății de Drept a ULIM, membru în Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor din partea societății civile, pentru un mandat de patru ani. Numirea a avut loc în pofida faptului că Alexandru Cauia era deja implicat în politică, făcând parte din organizația de tineret a PDM. „Alexandru Cauia a intrat în politică în urmă cu câţiva ani, ca membru al PDM. S-a remarcat ca lider al simpatizanţilor democraţi, în campania electorală din 2014”, arata site-ul Tineretului Democrat.

Potrivit Legii privind selecţia, evaluarea performanţelor şi cariera judecătorilor, membrii Colegiului din partea societăţii civile sunt obligaţi să respecte câteva restricţii impuse judecătorilor: să nu fie deputat în Parlament sau consilier în autoritatea administraţiei publice locale şi să nu facă parte din partide sau să desfăşoare activităţi cu caracter politic, inclusiv pe perioada detaşării din funcţie.

În aprilie 2016, la scurt timp după ce a fost ales președinte al Tineretului Democrat, Anticoruptie.md a scris că Alexandru Cauia continua să ocupe și funcția membru în Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor al CSM. În ziua în care a apărut articolul, Alexandru Cauia a depus o cerere de demisie din cauza incompatibilității activității politice cu cea de membru în Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor.

Politicianul a fost și preşedinte al  Consiliului Naţional al Organizaţiilor Studenţeşti din Moldova (CNOSM), funcție la care a renunțat după ce s-a implicat în politică. Șefia CNOSM a fost preluată de Ana-Maria Cârjă, aceasta fiind una dintre cele 53 de organizații neguvernamentale care în mai 2017 au semnat o scrisoare în susținerea noului sistem electoral.

Avere și interese 

În declarația de avere depusă la CEC pentru anul 2024 Alexandru Cauia a obținut venituri de 522 mii lei din activitate academică – salariu de la ULIM, Academia Militară și Agenția Națională de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare. Soția sa a obținut venituri de 103 215 lei de la ULIM.  Alexandru Cauia are și afaceri – compania SAV Solution Tech SRL de unde a obținut un venit de 540 mii lei. Alte 390 mii de lei au venit în familia din locațiune, iar 250 mii de lei – din vânzarea a două mijloace de transport.

În total familia Cauia a avut în anul 2024 un venit de 1,8 milioane de lei.

Alexandru Cauia indică două apartamente și alte câteva clădiri, dar și 16 automobile.

Autor: Cornelia COZONAC, anticoruptie.md