Profil Electoral // Partidul Nostru și Renato Usatîi: donații dubioase de milioane, Rusia și legătura cu lumea interlopă

Partidul Nostru, condus de Renato Usatîi, controversat om de afaceri și politician, eurosceptic și susținător, în trecut,  al lui Vladimir Putin și Alexandr Lukașenko, va intra în cursa electorală pentru Parlament, din 28 septembrie, cu numărul 21 în buletinul de vot. Formațiunea, sub conducerea lui Renato Usatîi, a participat la două scrutine parlamentare, fără să obțină mandate de deputat. În schimb, Partidul Nostru a avut rezultate bune în scrutinele locale, unde a obținut un număr mare de mandate primar de orașe și de localități. Însuși liderul partidului a fost de două ori la șefia primăriei Bălți, al doilea ca mărime oraș din Moldova, dar nu a dus până la capăt niciun mandat. Usatîi nu a ascuns legăturile cu lumea interlopă, iar cheltuielile pentru concerte cu artişti ruşi și acte de caritate, mai ales în campanii electorale, au avut o proveniență dubioasă și nu s-au prea regăsit în rapoartele financiare ale formațiunii. Deși mesajul pro-rus în acest scrutin a fost nițel temperat, formațiunea evită să se pronunțe referitor la integrarea europeană a Moldovei, susținând că ar opta pentru relații „cu unii și cu alții”.   

Partidul Nostru s-a lansat în campania electorală cu 50 de obiective, printre care reducerea numărului de deputați de la 101 la 51 și lipsirea de mandat a celor carte părăsesc formațiunile politice și adoptarea unei noi constituții. Sigla Formațiunii este numele lui Renato Usatîi scris cu negru pe fond alb.

Lista electorală include 103 candidați, dintre care 45 sunt femei și 57 – bărbați Pe lista Partidului Nostru sunt cinci primari ai orașelor Drochia, Rîșcani, Glodeni, Fălești și Cantemir, aceștia fiind în primii 16 candidați.

Concerte cu cântăreți ruși care susțin agresiunea rusă în Ucraina  

În luna iulie 2025, cu două luni înainte de campania electorală, politicianul Renato Usatîi a organizat în centrul Chișinăului, în Piața Marii Adunări Naționale, două concerte, cu artiști din Federația Rusă, care nu au condamnat războiul din Ucraina. Ambele concerte, din 2 și 15 iulie, au fost încadrate într-un Festival al Absolvenților 2025. Cântăreții ruși au cântat în apropiere de expoziție despre teroarea de stat din Moldova sovietică și deportarea a sute de mii de moldoveni în Siberia.

Pe 15 iulie, Renato Usatîi a organizat în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău al doilea concert cu artiști din Republica Moldova, precum și din Rusia: Leonid Agutin și Liusea Cebotina, artiști care nu au condamnat public agresiunea Rusiei în Ucraina. Inițial, la concert trebuia să evolueze trupa „Ruki Vverh”, cunoscută pentru aparițiile la mitinguri pro-Kremlin și concerte pe teritoriile ocupate, însă, ulterior, Usatîi a comunicat că aceasta nu va mai participa.

Prezența lor  a atras un val de critici, inclusiv din partea organizației Stop Russian Aggression, care solicitase în ajunul show-ului ca artiștilor să le fie interzisă intrarea.

Alegeri și rezultate  

Formațiunea politică, condusă de Renato Usatîi a participat la patru scrutine electorale parlamentare, dar nu a obținut nici un mnadat de deputat. În schimb la alegerile locale, formațiunea a înregistrat succese.

În alegerile locale generale din iunie 2015 formațiunea a obținut cel mai frumos rezultat – primăriile a 43 de localități, iar la scrutinul din 2019 – funcția de primar în 24 de localități.  În alegerile locale din 2023 Partidul Nostru a obținut 17 mandate de primar în sate și orașe, între care în orașele Bălți, Cantemir, Drochia, Rîșcani, Fălești și Glodeni.

Liderul Partidului Nostru Renato Usatîi a participat de două ori la scrutinele prezidențiale, fără să treacă în turul doi. La alegerile prezindențiale din 2024 s-a clasat pe locul trei, cu 13,79 la sută din sufragii.

Istoricul formațiunii  

 

Oamenii din lista lui Usatîi 

În primele 16 poziții din listă se regăsesc primarii orașelor Glodeni, Fălești, Rîțcani, Drochia și Cantemir, dar și activiști care au reprezentat formațiunea în ultimii ani.

Cap de listă este liderul formațiunii Renato Usatîi.

Pe locul doi în listă, după Renato Usatîi, se poziționează Elena Grițco, președinta Fundației Moldova Noastră. Anterior fundația se numea „Renato Usatîi”. Din octombrie 2009 până în vara lui 2014 a fost șefa Direcției Organizații necomerciale din cadrul Ministerului Justiției. A activat un timp scurt drept asistentă juridică în cabinetul avocatului Igor Șeremet, cel care urma să fie viceprimar și primar interimar la Bălți pe durata mandatului lui Renato Usatâi. S-a lansat în politică în 2014, după un scandal legat de plecarea ei de la Ministerul Justiției, când l-a acuzat pe ministrul Justiției de atunci, Oleg Efrim, că ar fi dat indicații să refuze înregistrarea Partidului Nostru. Ministerul Justiției a acuzat-o pe Grițco de încălcarea statutului funcţionarului public. Două luni mai târziu, Grițco a intrat în echipa lui Renato Usatîi.

În iulie 2015 este aleasă consilieră din partea PN în Consiliul municipal Bălți. În același an devine președintă a Fundației Renato Usatîi. În martie 2017 este promovată la funcția de vicepreședintă a PN. La alegerile locale noi din 20 mai 2018 candidează în calitate de candidat independent la postul de primar al municipiului Bălți. În scrutinul parlamentar din 2019, Elena Grițco a fost candidata PN  în Circumscripția electorală nr.10 din Bălți.

Nina Cereteu, înscrisă cu numărul 3 în lista Blocului electoral, este primară a orașului Drochia din partea Partidului Nostru, la al treilea mandat. Ea s-a lansat în politică în 2014, după scandalul de la Ministerului Justiției, când împreună cu Elena Grițco, a fost nevoită să plece din serviciul public.   

În iunie 2014, Cereteu a apărut într-o conferință de presă alături de Elena Grițco și omul de afaceri Renato Usatîi, acuzându-l pe ministrul Justiției de atunci că ar fi dat indicații să refuze înregistrarea Partidului Nostru, care anterior purta titulatura Partidul Popular Republican. În replică, Ministerul Justiției a acuzat-o de încălcarea statutului funcţionarului.

A participat și la alegerile parlamentare din 24 februarie, în cadrul Circumscripției nr.6, Drochia, însă s-a clasat pe locul 3, obținând 10,62% din sufragii.

În 2014, la alegerile parlamentare, Nina Cereteu a făcut o donație în valoare de 100 de mii de lei pentru Partidul Patria, iar în 2016, a donat 9.800 de lei pentru Dumitru Ciubașenco în campania sa pentru prezidențiale.

O dispoziție de eliberare de la locul de muncă a unui manager de întreprindere, semnată de Nina Cereteu, a costat Primăria peste 200 mii de lei, după ce acesta a fost repus în funcție prin decizie de judecată. Legat de acest caz a fost deschis și un dosar penal în care a figurat numele Ninei Cereteu. În octombrie 2020, Procuratura Generală l-a recunoscut ca fiind deschis la comandă politică și a decis clasarea lui.

Liderul Partidului Nostru Renato Usatîi  

Renato Usatîi s-a lansat în politică în anii 2014-2015, cu mesaje și acțiuni populiste, prezentându-se drept gastarbeiter în Federația Rusă, fapt ce i-a adus repede popularitatea.

Nu este prea clar de unde își are averea fabuloasă, chiar dacă a declarat public că ar avea acțiuni la concernul rus Gazprom. A obținut de două ori mandatul de primar al celui de al doilea ca mărime municipiu din Republica Moldova – Bălți, dar nici unul dus  până la capăt. Participarea la alegerile prezidențiale din 2020 i-a adus 16,9% din voturile alegătorilor.

Usatîi a fost cercetat în dosare penale în Republica Moldova și Federația Rusă, în trecut fiind acuzat de tentativă de omor, iar mai nou – alături de Vlad Plahotniuc și Veaceslav Platon, a fost învinuit de spalăre de bani în dosarul Laudromat, în Federația Rusă.

Participare la scrutinele electorale: impedimente și votul pentru Dodon   

La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, Renato Usatîi a mers în fruntea listei electorale a Partidului Patria, însă formațiunea a fost exclusă din cursa electorală prin decizia CEC, confirmată și de hotărârile instanţelor de judecată, cu trei zile înainte de data alegerilor, pe motiv că ar fi fost finanțată din străinătate. În august 2020, CEDO a condamnat Republica Moldova pentru excluderea ilegală a formațiunii politice din cursa electiorală. Magistrații Curții au obligat Guvernul să plătească 7.500 de euro cu titlu de prejudiciu moral și 8.000 de euro cu titlu de costuri și cheltuieli.

 

În anul 2016 guvernarea de atunci nu i-a permis lui Renato Usatîi să se înscrie în alegerile prezidențiale, modificând chiar în preajma scrutinului limita de vârstă pentru candidații la funcția de șef al statului. Atunci din partea formațiunii a candidat Dumitru Ciubașenco, care a luat 6,03%  din voturi. Pentru el și-au dat votul 85 466 alegători. În turul doi de scrutin la alegerile prezidențiale din toamna anului 2016, Renato Usatîi l-a susținut pe Igor Dodon și a îndemnat electoratul său să îl voteze.

La următorul scrutin prezidențial, din 2020, Renato Usatîi a reușit să candideze la funcția de șef al statului, acumulând 16,9 % din voturi. De data aceasta, Renato Usatîi a avut un mesaj electoral anti-Dodon, însă în al doilea tur de scrutin nu și-a îndemnat susținătorii să voteze pentru contracandidata lui Dodon Maia Sandu.

 

Două mandate de primar nefinalizate  

În 2015, Renato Usatîii a candidat la alegeriel locale pentru primarăia orașului Bălți și a obținut mandatul de primar din primul tur al scrutinului, acumulând 72.46% din numărul total de voturi valabil exprimate. Însă nu și-a dus mandatul până la final. Un an mai târziu, în 2016, urmare a dosarelor penale pornite pe numele său, Usatîi a fost nevoit să renunțe la funcția de primar și să fugă din Republica Moldova în Federația Rusă.

Pentru că în februarie 2018 Renato Usatîi și-a anunțat demisia, au fost organizate alegeri locale noi, câștigate de candidatul PN, Nicolai Grigorișin.

În 2019, după plecarea democraților de la guvernare, el a revenit în țară, s-a antrenat în cursa electorală locală din 2019 și a recâștigat primăria orașului Bălți. Dar nici acest mandat nu a fost dus până la capăt.

În iulie 2021, după eșecul partidului de la alegerile parlamentare, care nu a atins pragul electoral, Usatîi și-a dat iar demisia, fiind supărat că formațiunea pe care o conducea a fost pe locul trei în preferințele bălțenilor, după Blocul Comuniștilor și al Socialiștilor și Partidul PAS.

Și în prezent, primarul de Bălți este un reprezentant al Partidului Nostru, care a obținut mandatul în scrutinul electoral din 2023.

Alegeri parlamentare ratate 

La 24 februarie 2019, formațiunea partidul Nostru a intrat în cursa pentru parlament, chiar dacă liderul acesteia nu se afla în Moldova. Lista candidaților Partidului Nostru pentru circumscripția națională a avut  54 de persoane, iar în circumscripțiile uninominale din partea formațiuni au candidat 17 reprezentanți.

Formațiunea a acumulat voturile a doar 41,769 de cetățeni, ceea ce reprezintă doar 2.95% din totalul voturilor exprimate și astfel nu a depășit pragul electoral de 6% din totalul voturilor valabil exprimate pentru a accede în Parlament.

La scrutinul electoral din iulie 2021, Blocul electoral Renato Usatîi s-a clasat pe locul patru la simaptia votanților, acumulând 4,10 % din voturi. Acestea însă, nu au fost sufieciente pentru a accede în Legislativ.

Blocul Renato Usatîi a suferit fiasko și la Bălți, unde liderul blocului credea că are cea mai mare susținere. Astfel, în municipiul Bălți favorit a ieșit Blocul electoral Comuniștii și Socialiștii (BECS), care a acumulat 17.692 de voturi (40,17%). Aceștia au fost urmați de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), cu 12.040 de voturi (27,34%), iar Blocul electoral Renato Usatîi” cu 9994 voturi (22,69%) s-a clasat pe locul trei.

Biografia liderului Renato Usatâii  

Renato Usatîi are 45 de ani și este  născut în orașul Fălești. A studiat la Facultatea de Limbi Străine de la Universitatea de stat „Alecu Russo” de la Bălți, iar mai apoi la Academia de Administrare Publică de pe lângă președintele Federației Ruse.

În Republica Moldova, a activat în calitate de supervizor la Aeroportul Internațional Chișinău și, ulterior, în funcția de inginer principal la Combinatul de alimentație al întreprinderii de stat Calea Ferată din Moldova (CFM).

Din 2004 s-a stabilit în Rusia în 2004. Acolo, a devenit directorul unei companii care, la scurt timp, a ajuns să colaboreze cu CFM, prin livrarea de utilaje, repararea vagoanelor și a liniilor de cale ferată.

Mai multe detalii desre parcursul formațiunilor politice cu care Renato Usatîi a încercat să ajungă la putere puteți citi în investigația  „Profil electoral // Blocul Renato Usatîi: populism, finanțări dubioase și  legături cu lumea interlopă”.

Avere și interese: surse dubioase și donații de milioane     

În ultimii ani, Renato Usatîi a avut venituri salariale în măriume circa 600 de lei de la Partidul Nostru. Ceea ce impresionează în declarațiile sale de avere, de la an la an, sunt donațiile de milioane. Bunăoară, pentru anul 2023, Usatîi a declarat o donație de două milioane de lei de la .. un prieten, partener de afaceri din Rusia. Pentru anul 2024 politicianul declară o donație de 35 de mii de euro de la sora sa și un autoturism Ineos Grenadier, de la cumnatul său în sumă de 1,2 milioane de lei.

Usatîi deține proprietăți în Moldova și Federația Rusă, o colecție impresionantă de autoturisme de lux și trei ceasuri de lux, cel mai scump, de 150 de mii de euro, fiind donat.

Conform declarației de avere și interese personale depuse la Comisia Electorală Centrală, Renato Usatîi a avut, pe parcursul anului 2024, venituri salariale de 600 de mii de lei de la PN și o dobândă de 1,1 mii lei de la BC Moldindconbank SA. Totodată, acesta declară mai multe bunuri în țară și în străinătate. El deține șase case de locuit, dintre care două cumpărate în 2011, iar alte trei – în 2017. Una distre case, de 545 de m. p., care valorează peste 18 milioane de ruble. Usatîi mai declară două apartamente, unul obținut în 2016 prin contract de donație, pentru care are drept de abitație, iar altul în 2024 – obținut prin contract de investiții, a cărui valoare se ridică la 98 de mii de euro.

Renato Usatîi mai declară 12 terenuri obținute prin contracte de vânzare-cumpărare, precum și patru terenuri agricole dobândite prin contracte de arendă și cesiune. Numărul terenurilor a scăzut cu 5, față de anul 2023, când numărul acestora era de 18, însă la capitolul venituri nu se regăsesc resurse din vânzarea celor cinci terenuri.

Printre automobilele de lux pe care le deține, candidatul enumeră un Mercedes din 2020, achiziționat cu 1,1 milioane de lei, un Land Rover Defender din 2022, evaluat la 1,8 milioane de lei, un mini incavator de model Avant din 2020 estimat la 1,1 milioane de lei, dar și un scuter de apă achiziționat cu 436 de mii de lei. Totodată, în 2024, colecția lui Usatîi a fost completată cu Land Rover Range din 2024, evaluat la 177 mii de euro, un Ineos Grenadier din 2023, cu o valoare de 1,2 milioane de lei și un Mercedes Sprinter din 2019, cu o valoare de 62 de mii de euro – pe care îl deține printr-un contract de posesie și folosință.

De asemenea, candidatul gestionează multiple conturi curente la diverse instituții bancare, inclusiv din R. Moldova și Federația Rusă, în valute precum EUR, USD, MDL și GBP, ale căror solduri variază, incluzând sume de 25 mii de lei, 28 mii de euro, 80 de mii de lei și 160 mii de lei, pe lângă alte sume nominale.

Dosare penale: tentativă de asasinat și spălătoria rusească   

În perioada guvernării PDM, condus pe atunci de Vladimir Plahotniuc, procurorii moldoveni l-au acuzat pe Renato Usatîi că ar fi comandat asasinarea bancherului rus Gherman Gorbunțov, căruia i-ar fi preluat banca din Chișinău. Fiind dat în urmărire generală, Usatîi s-a retras la Moscova, pe numele său fiind eliberat și mandat de arestare.

Renato Usatîi a revenit în Republica Moldova în vara anului 2019, după retragerea PDM de la guvernare și fuga oligarhului Vlad Plahotniuc din Republica Moldova. Liderul PN a fost reținut la Vama Sculeni imediat cum a intrat în țară. A fost escortat la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate şi Cauze Speciale, pe motiv că existau două mandate de arestare pe numele său. În aceeași zi, însă, a fost eliberat, după ce a fost audiat, urmând să fie cercetat în libertate. I se aduceau învinuri pentru contrabandă cu valută, tentativă de omor și atac raider, toate capetele de acuzare fiind comasate într-un singur dosar, care ulterior a fost clasat. Usatîi are în prezent statut de învinuit în dosarul penal legat de Gorbunțov.

În 2016, s-a ales cu un dosar penal pentru fraudă și pentru complicitate în tentativa de asasinat a bancherului rus Gherman Gorbunțov. Afaceristul susținea că omorul său ar fi fost comandat de Usatîi, însă killerul Vitalii Proca a negat acest lucru. Fiind vânat de procurori și anunțat în căutare internațională, politicianul s-a refugiat la Moscova. Datorită unor noi probe obţinute, procurorii din Chişinău au pornit încă o urmărire penală pentru alte trei fapte comise în acest caz: deţinerea de documente false, deţinere ilegală de arme şi contrabandă cu muniţii.

Procurorii au stabilit că, în perioada anilor 2011 – 2012, Renato Usatîi ar fi organizat un grup criminal care avea ca scop lichidarea lui Gherman Gorbunţov. Acest grup urma să îl deposedeze pe milionarul rus de unele proprietăţi. Pentru uciderea fostului proprietar al băncii falimentare UniversalBank, Renato Usatâi ar fi oferit grupării 500 de mii de euro. Ucigaşul Vitalie Proca urma să obţină cea mai mare parte din bani. Odată reţinut, Proca ar fi fost rugat de Renato Usatâi să spună, pentru suma de 600 de mii de euro, că Vladimir Plahotniuc ar fi comadat omorul.

În aprilie 2020, Renato Usatîi a fost învinuit oficial în dosarul laundromatului rusesc și anunțat în urmărire internațională. Departamentul de anchetă al Ministerului de Interne din Federația Rusă i-a înaintat învinuirea pentru operațiuni valutare ilegale. Usatîi îl acuza pe Dodon că i-ar fi aranjat învinuirea la Moscova. Anchetatorii ruși susțineau că schema consta în transferarea banilor de pe conturile unor firme controlate de Plahotniuc, Platon și Usatîi pe conturile deschise la Moldindconbank sub pretextul vinderii de valută, după care, mijloacele financiare erau radiate de pe conturi prin intermediul instanțelor de judecată din Republica Moldova. Ulterior, mijloacele financiare erau transferate pe conturile clienților grupării criminale, deținute în băncile europene.

Dosare și interese 

Centrul de Investigații Jurnalistice a scris într-o amplă anchetă despre cum administrația Chișinăului este pe cale să „piardă” în instanță o clădire de aproape 500 de metri pătrați în plin centru al Chișinăului. Deși este într-o stare dezolantă, aceasta pare înconjurată de un câmp magnetic puternic și asta pentru că se află chiar în buricul târgului, acolo unde fiecare metru pătrat de pământ este la mare căutare. Modesta casă cu un etaj, din strada Maria Cebotari, a fost primită drept moștenire de Renato Usatîi de la formațiunea pe ruinele căreia și-a constituit propriul partid și care deținea la acea vreme un contract de locațiune. Deși urma să fie transformat în sediu de partid, imobilul nu a mai ajuns să fie utilizat în acest scop, iar de ani buni nimeni nu i-a mai călcat pragul. Parțial, din cauza că agitația s-a mutat pe culoarele judecătoriei, acolo unde Partidul Nostru luptă cu Primăria capitalei pentru dreptul de a privatiza bunul imobil. Recent, instanța de fond a obligat municipalitatea să emită o decizie favorabilă, hotărâre care a fost însă contestată la Curtea de Apel Chișinău.

 

Legături dubioase cu politicienii 

În 2012, Renato Usatîi a finanțat o deplasare de lux în Germania a premierului de atunci, Vlad Filat, pentru a vedea live finala Champions League. Potrivit unei investigații Rise Moldova, Usatîi a arendat un avion privat, a cumpărat trei locuri în tribuna VIP – pentru el, premierul Filat și fiul acestuia, precum și a închiriat pentru ex-premier o cameră într-un hotel de lux. Ulterior, Usatîi a recunoscut că a fost consilierul economic al fostului premier.

De-a lungul carierei sale politice, candidatul a făcut mai multe declarații controversate. De exemplu, a spus că va transforma Ambasada SUA într-un club de karaoke sau că își dorește un prototip al Marelui Zid Chinezesc la frontiera cu România.

Renato Usatîi a mai fost văzut împreună cu liderul criminal grigore Karamalak, care în ultimii ani s-a poziționat în rol de filantrop la Bălți, unde, prin organizațiile sale sponsorizează actiuni de caritate, însă activitățile respective au un puternic caracter de propagandă și dezinformare. Echipa Centrului de Investigații Jurnalistice a realizat mai multe anchete prin care a deconspirat legăturile lui Karamalak cu agenți ai Kremlinului dar și lideri din teritoriile ocupate de ruși în Ucraina.

Atacuri la persoană, declarații controversate  și discurs de ură 

Renato Usatîi și-a crescut popularitatea prin scurgerea unor informații compormițătoare la adresa unor exponenți ai puterii și acuzații dure de corupție. Discursul său însă nu întotdeauna a fost unul corect. Experții Promolex, bunăoară, l-au vizat de mai multe ori în rapoartele de monitorizare a alegerilor pentru discurs de ură și incitant la violență. În 2019, în cadrul a două scrutine electorale, cel parlamentar și alegerile locale generale, experții Promolex au întregistrat 190 de cazuri de discurs de ură, iar în 2020 – 448 de cazuri, de două ori mai mult decât în 2019. Drept „campion” la discursul de ură și instigare la discriminare a fost dat Renato Usatîi cu 152 de cazuri, alături de socialiștii Igor Dodon și Bogdan Țârdea.

De-a lungul ultimilor ani de carieră politică Usatîi a lansat mai multe declarații excentrice și controversate. În 2014 el declara că va construi o replică a Marelui Zid Chinezesc la frontiera Republicii Moldova cu România și că va închide Ambasada SUA, iar în locul ei va face un club de karaoke. În 2020 a numit Parlamentul bordel și casă de toleranță.

În toamna anului 2020, când a candidat la Președinție, Usatîi l-a acuzat de mai multe ori pe Igor Dodon de corupție. Ca să afle cât a cheltuit președintele Igor Dodon pentru vacanța de la finele lunii august, la un sanatoriu din Moscova, Usatîi a povestiti că s-a prezentat drept deputatul democrat Eugeniu Nichiforciuc. El a sunat la clinica respectivă, susținând că vrea să rezerve același sejur. Un angajat al clinicii a spus că odihna șefului statului a costat 100 de mii de lei. „Igor Dodon are un salariu de 19 mii de lei, dar a plătit peste 100 de mii de lei pentru acele zile în care s-a aflat acolo. Salariul lunar îl plătea pentru 24 de ore de trai în acel hotel”, a declarat liderul PN.

El a mai declarat că Igor Dodon a chetuit în campania prezidențială din 2020 peste 11 milioane de euro, bani primiți din Federația Rusă. Declarația a fost făcută de Renato Usatîi în cadrul talk-showului “Secretele Puterii” de la Jurnal TV. El a prezentat un raport din Federația Rusă, unde Igor Dodon a indicat pe ce a cheltuit acești 11 000 000 de euro.

În mâinile mele am niște documente pe care le-am obținut din Federația Rusă, care demonstrează o analiză a cheltuielilor lui Dodon care au fost prezentate în Federația Rusă, unde sunt indicați peste 11 milioane de euro. Deci merge vorba despre campania preelectorală de trei luni de zile și turul I și turul II, adică cinci luni de zile, a declarat Renato Usatîi în cadrul talk-show-ului “Secretele Puterii” de la Jurnal TV.

Îngrădirea accesului la informație 

În 2017 Partidului Nostru a ignorat o solicitare de informație a Centrului de Investigații Jurnalistice. Reporterii solicitaseră atunci rapoartele financiaare complete ale formațiunii, după ce și Comisia Electorală a refuzat să ne a ofere rapoartele financiare ale mai multor formațiuni politice din care erau scoase, sub pretextul protecției datelor personale, informațiile despre locul de muncă al donatorilor și vârsta acestora. Reprezentanții Partidului Nostru ne-au răspuns prin email, informându-ne că informațiile de care avem nevoie sunt la CEC, dar pot fi găsite și pe pagina web a partidului. Pe site-ul formațiunii pagina cu raportul financiar anual pentru 2016 nu era activă.

Interceptări telefonice și documente secretizate 

Renato Usatîi s-a remarcat prin publicarea mai multor interceptări telefonice dintre diferiți politicieni și oameni certați cu legea. De asemenea el a publicat și documente secretizate ale unor instituții de stat. Organele de drept au anunțat în mai multe cazuri că au pornit dosare penale, inclusiv pentru a determina cum au ajuns aceste documente în posesia politicianului, dar ulterior nu s-a mai auzit nimic despre aceste dosare.

În octombrie 2016, Usatîi a publicat un fragment dintr-o conversaţie telefonică care ar fi fost purtată de vicepreședintele de atunci al PD Vlad Plahotniuc, care promitea unui om de afaceri să-i rezolve o situație cu un dosar penal.  Din cele circa 30 de secunde din înregistrarea audio reiese că Vlad Plahotniuc promite interlocutorului său că va întreprinde totul ca să aranjeze o anumită situație. „Spune-i aceluia liniştit, pentru că aici ne arde fundul. Acum numai închipuie-ţi că se întoarce dosarul înapoi, tu îţi dai seama ce scandal va fi în ţară? Aici o să se întrunească toţi: şi Ministerul Afacerilor Interne, şi Ministerul Afacerilor Externe, şi procurorul general. Mie personal nu-mi trebuie chestia asta. Eu o să fac totul ca să se liniştească, dar tu trebuie să fii închis, spune-i asta lui”, i-ar fi spus Vlad Plahotniuc interlocutorului său.

În octombrie 2015 Usatîi a publicat câteva convorbiri telefonice dintre fostul premier Vlad Filat și Ilan Șor. Aceasta se întâmpla după ce Ilan Șor a scris renumitul denunț despre faptul că i-ar fi dat mită de 2 mln de dolari lui Flat Filat. În baza acestui denunț Filat a fost condamnat la 9 ani de închisoare pentru corupție. Interceptările publicate de Usatîi au trezit atunci controverse, iar Procuratura Generală a pornit un dosar penal pe faptul difuzării înregistrărilor convorbirilor telefonice. Oamenii legii urmau să afle cum au fost colectate și difuzate aceste convorbiri. Unii juriști susțineau atunci că Usatîi risca să fie cercetat penal în acest caz, dacă oamenii legii ar  fi demonstra că el este cel care a pus la cale interceptările. Despre soarta acelui dosar nu se cunoaște nimic.

Usatîi a promis atunci, într-o emisiune TV, că va publica interceptări telefonice ale lui Vlad Plahotniuc, Valeriu Streleț și Iurie Leancă, dar nu a mai dat curs promisiunii sale.

În aceeași lună, noiembrie 2015, Usatîi publică pe pagina sa de Facebook un act care ar fi fost trimis în luna mai a aceluiași an președintelui Nicolae Timofti de către Mihai Balan, directorul de atunci al Serviciului de Informații și Securitate. SIS îl informa, potrivit documentului, pe șeful statului că starea moral-psihologică a angajaților Ministerului de Interne este deplorabilă din cauza managementului ineficient și defectuos al instituției. Totodată, actul conține mai multe acuzații grave la adresa conducerii MAI și anume corupție la nivel înalt, estorcări de bani, funcții importante vândute pe sume grase, controlul tranzitului de droguri etc.

Documentul conține acuzații directe la adresa lui Oleg Balan, fost ministrul de Interne, şi Gheorghe Cavcaliuc, fost șef al Inspectoratului General de Poliție. Cavcaliuc actualmente este lider al unui partid politic – PACE, antrenat și el în campania electorală pentru Parlament.

„Un prim pas a lui Oleg Balan și Gheorghe Cavcaliuc este crearea unei reţele în plan teritorial, prin demiterea conducătorilor subunităţilor la nivel republican şi local şi numirea persoanelor de încredere la funcţii de conducere (urmează mai multe nume concrete, şefi la INI, SPIA, Direcţia de poliţie a mun. Chişinău, Direcţia operaţiuni speciale etc.). Numirea persoanelor de încredere are la bază următoarele scopuri: 1. Acumularea surselor financiare provenite din “vânzarea” funcţiilor (şef de inspectorat 20-50 mii euro, şef Direcţii din aparatul central MAI şi IGP 10-30 mii euro, şef Direcţie investigare fraude economice 100 mii euro); 2. Crearea şi protejarea schemelor de estorcări de mijloace financiare de la agenţi economici din domeniile: jocuri de noroc, substanţe anabolice, importuri en-gros, produse cosmetice etc”, se arăta în actul publicat de Usatîi.

Serviciul de Informații și Securitate a reacționat public negând că a transmis Președinției un astfel de document și că actul este unul fals. Cu toate acestea instituțiile de stat nu au acționat pentru a-l trage la răspundere pe Usatîi pentru o eventuală ilegalitate. Doar fostul ministru de Interne vizat în document – Oleg Balan, l-a acționat în judecată pe Renato Usatîi, iar în calitate de contravenienți accesorii a atras și mediile de informare care au preluat și publicat actul difuzat de Usatîi, printre care a fost și portalul Anticoruptie.md. Doar că nici soarta acelui caz nu este cunoscută.   

Înainte de alegeriel prezidențiale din 2016, într-o emisiune televizată, Usatîi declara că democratul Vlad Plahotniuc i-ar fi propus 1,5 milioane de dolari ca să părăsească Republica Moldova în septembrie – noiembrie 2016, perioadă în care urma să se desfăşoare campania electorală pentru prezidenţiale.  

El spunea că s-a întâlnit de două ori cu Vlad Plahotniuc în acel an, la sediul Global Business Center. „Mi-a propus 1,5 milioane de dolari ca să plec din țară pentru trei luni: septembrie, octombrie, noiembrie. A spus că pregătește ceva pentru sfârșitul lunii octombrie – o tentativă foarte serioasă. Înţelegeam că nu oferă aceşti bani pur şi simplu, ca să plec în străinătate. A spus că pregăteşte ceva, iar oamenii vor fi nevoiţi să iasă la protest. Înţeleg că e vorba despre o şmecherie legată e alegerile prezidenţiale, de asta spun că va fi o toamnă fierbinte. La a doua întâlnire a venit cu o altă propunere: intenţiona să-mi dea o sumă ca să plec cu totul din politică”, a spus Renato Usatîi.

După aceste declarații a urmat reacția Procuraturii Generale. Eduard Harunjen, procurorul general de atunci a declarat că subalternii săi îl aşteaptă pe primarul de Bălți  la Procuratură pentru depoziţii. Și în acest caz nu s-a mai vorbit public dacă primarul de Bălți a făcut depoziții procurorilor sau nu.

Renato Usatîi s-a lăudat de mai multe ori public că ar avea surse bune în organele de drept, care ar face scurgeri de informații. Recent, deputatul Platformei DA Dinu Plângău a publicat un video în care Renato Usatîi se distrează la un tir, trăgând din arme Kalașnikov,  împreună cu Alexandru Jizdan, fost ministru al Internelor, actualmente deputat democrat, și omul de afaceri Dorin Damir.  Alexandru Jizdan a spus public că acest video datează de 10 ani în urmă, cu mult înainte ca el să ajungă la conducerea Ministerului de Interne. Chiar și așa, el era, așa cum spune, lucrător operativ în structurile Ministerului de Interne, poziție care nu-i permitea să se afle în compania unei persoane care era vizată în anumite dosare.

În decembrie 2016, Usatîi a făcut publică o interceptare telefonică a unei discuții care părea a fi dintre killerul Vitalie Proca și fosta sa soție. Proca este condamnat în România la 21 ani de închisoare pentru tentativă de omor. În discuția telefonică, presupusul Proca îi vorbește femeii despre pericolul pe care îl reprezintă Vladimir Plahotniuc și de ce se teme să semneze documentele prin care ar confirma că nu îl cunoaște personal pe prim-vicepreședinele Partidului Democrat. Proca spune, la un moment dat, că Vlad Plahotniuc ar avea mâinile pătate de sânge până la coate, iar dacă îi transmite documentul semnat, „după asta ei o să taie și în stânga, și în dreapta”. Anterior, Usatîi a declarat că Vlad Plahotniuc încearcă să obțină de la Proca o declarație care să confirme că ultimul nu s-a întâlnit niciodată cu prim-vicepreședintele democraților. Ulterior au fost făcute publice mai multe interceptări telefonice din care reiese că rude ale lui Proca au încercat să îl convingă să semneze documentul solicitat de Plahotniuc, primind asigurări că în cazul în care killerul va semna, va fi eliberat din detenție David Davidean, cumnatul lui Proca, acuzat de complicitate în tentativa de asasinare a bancherului rus Gherman Gorbunțov. Gorbunțov a declarat anchetei că Proca ar fi încercat să-l asasineze la comanda lui Usatîi.

În aprilie 2020, primarul de Bălți, Renato Usatîi, a spus că angajați ai Centrului Național Anticorupție  i-ar pregăti o provocare de luare de mită președintei Curții Constituționale, Domnica Manole și altor trei magistrați.  

„Cum ar fi că cineva să vină să declare că doamna Domnica Manole a luat mită de la cineva pentru o decizie sau alta. Ei sunt gata să-i organizeze și protecție, inclusiv protecția martorilor și așa mai departe. La moment, se discută despre o provocare operativă, genul că trebuie să vorbească între ele două persoane ca și cum întâmplător și unul la altul să-i spună: Băi, dar tu atunci când i-ai dat Domnicăi Manole zece mii de euro, tu i-ai dat cu „cupiure” de acelea mășcate de 500 de euro sau de acestea de 50-20, cum au găsit la Vama Leușeni?”, a spus Renato Usatîi într-o conferință de presă.

Centrul Național Anticorupție a respins acuzațiile și a precizat că nu întreprinde măsuri speciale de investigație în privința magistraților CC.

Acțiuni de protest   

Renato Usatîi și formațiunea sa s-au remarcat în ultimii cinci ani prin proteste organizate la Chișinău și în alte localități ale republicii. Usatâi a protestat de mai multe ori alături de Igpr Dodon, dar a participat și la unele acțiuni ale Platformei Demnitate și Adevăr, pe când aceasta era în societatea civuilă. La sfârșitul lui 2020 s-a alăturat protestelor organizate de Maia Sandu în favoarea alegerilor parlamentare anticipate.

În septembrie – octombrie 2015 Partidul Nostru și socialiștii lui Dodon au organizat proteste non-stop în fața Parlamentului. Susținătorii lor cereau plecarea PDM de la guvernare și avea ca scop „eliberarea Moldovei de oligarhi”. Oamenii au stat în corturi câteva săptămâni la rând. În presă s-a scris că participanților la proteste li se plăteau bani pentru fiecare zi de în cort. În plus toți protestatarii erau asigurați cu hrană și cele necesare pentru dormit. Aceste cheltuieli nu au fost reflectate în bugetele partidelor respective.  

 

Protestele PN-PSRM din toamna anului 2015 se desfășurau în paralel cu protestele organizate de Platforma Demnitate și Adevăr, doar că ultimul era localizat în Piața Marii Adunări Naționale.

La 15 octombrie 2015 Renato Usatîi și susținătorii săi din Partidului Nostru, şi Igor Dodon, liderul socialiștilor, au organizat un protest în faţa Parlamentului, cerând demisia lui Vlad Filat. Sutele de persoane prezente la miting, printre care foarte mulți tineri, au scandat „Demisia” sau „El trebuie să răspundă în faţa poporului”, cu referire la cererea procurorului general Corneliu Gurin  de a-i ridica imunitatea liberal-democratului Vlad Filat.

Renato Usatîi a declarat că Vlad Filat va încerca să fugă peste hotare, în România. Acesta a îndemnat activiştii prezenți la protest să se mobilizeze şi să nu-i permită acest lucru. Susținătorii primarului orașului Bălți s-au împărțit pe grupuri pentru a bloca drumul liderului PLDM în cazul în care deputatul va încerca să părăsească sediul Legislativului.

Atunci, liderul Partidului Nostru a promis că va dărui un automobil de lux, de model Mercedes, polițistului care îl va reține pe președintele liberal-democraților.

 

În decembrie acelaș an, Usatîi și-a organizat susținătorii la un protest în fața Președinției, prin care cerea demisia președintelui de atunci Nicolae Timofti. În noaptea spre 14 decembrie, membri și susținători ai PN au pichetat reședința președintelui Timofti de la Condrița. La fața locului, aceștia, împreună cu liderul PN, Renato Usatâi, au făcut frigărui și au cântat karaoke.

Finanțare nebuloasă a formațiunii politice 

Finanțarea Partidului Nostru a fost mereu una cu multe semne de întrebare. Concertele cu artiști scumpi din Rusia și multiplele acte de caritate nu s-au regăsit în rapoartele financiare ale formațiunii. Usatîi și-a creat și o fundație care i-a purtat numele și prin care desfășoară mai multe activități și acte de caritate, toate având o vădită tentă electorală. O anchetă a Centrului de Investigaţii Jurnalistice arata că Renato Usatîi utiliza fundația drept instrument de transfer de imagine în activităţile promoţionale ale candidatului. Acum doi ani Fundația Renato Usatîi și-a schimbat denumirea în Moldova Noastră.

Asociația Promolex a vizat de mai multe ori Partidul Nostru în rapoartele sale pentru că utilizează Fundația Renato Usatîi în acțiuni electorale.

că dorinţa de a părea mai aproape de cetăţenii simpli, în cazul unora, sau intenția de a evita controlul riguros al banilor partidelor, precum și interdicțiile legale de sponsorizare din străinătate a activităților politice, în cazul altora, i-au determinat pe mai mulți politicieni moldoveni să deschidă, în ultimii ani, fundaţii sau asociații de caritate. Sumele pompate de fondatorii-filantropi în aceste organizații se ridică la zeci de milioane de lei pe an. Reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au analizat activitatea asociaţiilor şi fundațiilor de caritate ale lui Vlad Plahotniuc, Ilan Șor, Renato Usatîi și Galina Dodon. O parte dintre acestea își ascund rapoartele financiare și numele donatorilor atât de presă, cât și de instituțiile de stat. Observațiile autorilor arată că organizațiile de caritate ale politicienilor devin mai active în perioada alegerilor, fiind un instrument de lustruire a imaginii fondatorului sau a partidului. Deocamdată, Ministerul Justiţiei nu a sancționat nicio fundație de caritate pentru implicare în activități politice.

Campaniile electorale ale Partidului Nostru, printre cele mai scumpe  

În 2016, campania electorală a lui Dumitru Ciubașenco a fost finanțată cu nouă milioane de lei. Suma de un milion și jumătate a fost virată din conturile Partidului lui Renato Usatîi. 600 de persoane au pus mână de la mână pentru a aduna celelalte 7,5 milioane de lei pe care candidatul Partidului Nostru la prezidențiale și-a făcut campanie electorală. Dintre acestea, 17 persoane au donat sume de la 50 de mii de lei în sus. Majoritatea donatorilor fie sunt membri ai Partidului Nostru, fie sunt angajați la întreprinderile subordonate Primăriei Bălți, fie sunt consilieri, primari sau au candidat la anumite funcții de conducere fiind susținuți de Renato Usatîi.

Într-unul din rapoartele sale de observare a alegerilor pentru funcția de președinte al Republicii Moldova, misiunea Promo-LEX a calificat acest fapt ca fiind o problemă de transparență. „Promo-LEX reiterează și în această campanie electorală că practica dată este o modalitate subtilă de a masca donatorii și de a evita transparența financiară și controlul public cetățenesc sau controlul organelor de resort. Astfel, se impune explicarea modalității de vărsare a mijloacelor financiare din fondul partidului (persoană juridică) în fondul electoral şi explicarea modalității de reflectare a acestor tranzacții în rapoartele financiare”, se arată în raportul nr. 5 de observare a alegerilor.  Mai multe detalii despre finanțatorii campaniie electorale a reprezentantului Partidului Nostru la prezidențialele din 2016 vedeți în ancheta Centrului de Investigații Jurnalistice „De la miliardari, până la activiști certați cu legea. Cum și-au adunat bani de campanie Mihai Ghimpu, Iurie Leancă și Dumitru Ciubașenco”.

Majoritatea donatorilor în toate campaniile electorale ale Partidului Nostru fie sunt membri ai formațiunii, fie sunt angajați la întreprinderile subordonate Primăriei Bălți, fie sunt consilieri, primari sau au candidat la anumite funcții de conducere fiind susținuți de Renato Usatîi.

Campania prezidențială – cel mai mare buget 

Îm campania prezidențială din 2020, Usatîi a avut cel mai mare buget, de peste 9 milioane de lei.

Anticipate 2021 

În campania pentru Parlament din 2021, Blocul Electoral Renato Usatîi a fost  în top, cu cele mai mari cheltuieli și mai multe donații. În primele patru săptămâni de campanie, blocul a indicat donații de la persoane fizice în mărime de 5,5 miloane de lei și cheltuieli de puțin peste 8,9 milioane de lei. Suma donată reprezintă mai mult de jumătate dintre resursele financiare ale blocului. Cei mai mulți bani au fost achitați pentru publicitate, respectiv 6,5 milioane de lei. Până la 1 iulie 2021 formațiunea a primit donații mari, de peste 100 mii de lei, de la două companii mari Onor Impex SRL și Eurorealtcon.

Blocul Renato Usatâi s-a bucurat de donații de la sute de oameni din țară și până la 100 de persoane din străinătate. Mecanici, manageri, directori, contabili, șoferi, primari, bibliotecari, educatori, ingineri, avocați au contribuit cu sume de la 2.000 până la 50.000 lei.

Cei mai mulți bani, 6,5 milioane au fost plătiți pentru publicitate. Ca să fie vizibil la posturile de televiziune, Blocul Renato Usatîi a achitat 4,9 miloane de lei. Puțin peste 700.000 au fost plătiți pentru publicitatea din presa scrisă, aceiași sumă revenindu-i și vizibilității în mediul online.

Medicii din România i-au returnat plicurile cu bani

În 2020, primarul de Bălți, a fost pus într-o situație jenantă, după ce un grup de medici din România care veniseră la Bălți într-o misiune umanitară i-au returnat plicurile cu bani descoperite în cadourile oferite de primarul de Bălți, Renato Usatîi, după întrevederea pe care au avut-o.  Medicii din România, repartizați la Bălți, pentru a salva bolnavii de coronavirus, au fost primiți la 30 aprilie 2020 de primarul orașului Renato Usatîi care le-a oferit câte un cadou drept mulțumire. Printre materialele oferite cadou au fost identificate, ulterior întâlnirii menționate, unele sume de bani. Aceste sume au fost returnate integral la 1 mai 2020 în prezența presei locale. Unii medici au spus că era vorba de sume a câte 1000 de dolari.

Autor: Cornelia COZONAC