Profil Electoral // Partidul Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE): „capcană” pentru Șor, lider sub acoperire și cele 12 legăminte electorale

  Pe parcursul celor doi ani de la re/botezul politic, Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE) a reușit să ajungă de mai multe ori în gura târgului. Rumorile au fost generate în special de rolul liderei formațiunii, Arina Spătaru, în deconspirarea schemei prin care banii trimiși de Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari, ajungeau și erau distribuiți în Republica Moldova. Misiunea sub acoperire a fost comentată diferit de oponenții politici ai Arinei Spătaru, iar aceasta nu l-a putut „salva” pe secretarul general al formațiunii, care a fost condamnat în același dosar. ALDE intră în campanie cu 54 de candidați, majoritatea fără experiență politică, și se va regăsi în buletinul de vot sub numărul cinci.

„Eu, Arina Spătaru, tot eu Victoria Bogatu, agentul sub acoperire…”

Arina Spătaru a devenit „agentă sub acoperire”, după ce a depus un denunț pe numele fostului deputat transfug Alexandr Nesterovschi. Ultimul a încercat să o racoleze pentru a lucra în echipa lui Ilan Șor.

„Acesta a creat intenționat condiții pentru săvârșirea infracțiunii de finanțare ilegală a unui partid politic, pentru a-i asigura lui Ilan Șor, menținerea controlului asupra proceselor politice, electorale și sociale din Republica Moldova. În acest sens, a identificat-o pe fosta deputată Arina Spătaru, căreia i-a propus să se alăture unui proiect politic inițiat de Ilan Șor, privind constituirea sau preluarea unor partide cu viziuni proeuropene, al cărei lider să fie ea, asigurând-o de faptul că partidul acesteia va fi susținut și finanțat de către grupul criminal organizat condus de Ilan Șor, iar despre acest fapt vor cunoaște doar ei”, au anunțat acuzatorii pe 21 septembrie 2023.

Sub controlul oamenilor legii, Nesterovschi i-a transmis Arinei Spătaru și 50 de mii de dolari, 100 de mii de lei și un telefon mobil destinat discuțiilor securizate cu Ilan Șor.

Cu o zi mai târziu, Arina Spătaru a dat detalii despre cum a contribuit, ca agenta sub acoperire Victoria Bogatu, la deconspirarea schemei prin care banii trimiși de Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari, ajungeau și erau distribuiți în Republica Moldova.

„Timp de 5 luni, Șor credea că Arina Spătaru a fost cumpărată pe banii lui. Șor credea că ALDE este făcut la indicațiile lui. Șor credea că Adrian Culai lucrează pentru el. Am o veste foarte proastă pentru domnul Ilan Șor! V-ați înșelat amarnic. Nu toți oamenii sunt de vânzare! Nu toate sufletele se pot cumpăra cu 30 de arginți! Asta a fost misiunea noastră: să arătăm și mai ales să documentăm cum Șor, finanțat de Kremlin, își crește partidele în Republica Moldova”, a povestit Spătaru.

„Șor îl trimitea pe Nesterovschi acasă, la muncă, prin supermarket, la telefon, cu lingușiri, cu manipulări, doar pentru ca să mă cumpere ca la piață și să mă facă parte a jocurilor murdare ale Kremlinului. Nesterovschi mă aborda oriunde mă prindea. Din 23 aprilie, când am informat autoritățile că Nesterovschi vrea să mă cumprere pentru Șor, procurorul a autorizat prima investigație. A fost documentată prima mea discuție cu Șor prin aplicația Bria. Apoi șefa PA, Veronica Dragalin, a venit la Bălți și am stabilit colaborare pe termen lung. Am fost la el (Șor, n.r.) chiar în Israel, în vila lui luxoasă și i-am ascultat planurile malefice”, a adăugat Spătaru.

Spătaru a mai spus că, după succesul obținut în prima fază a operațiunii speciale, fosta șefă a Procuraturii Anticoruptie, Veronica Dragalin, a venit personal la Bălți. Atunci au convenit asupra continuării operațiunii pe termen lung.

„Astfel s-a realizat, probabil, unica investigație la nivel înalt din istoria Republicii Moldova, unde nu au existat scurgeri. Pentru că s-a lucrat la direct cu șefa procuraturii anticorupție și doar o mână de oameni știau despre această operațiune”, a completat Spătaru.

Metamorfoza PAD, la „comanda” lui Șor

În timpul anchetei, Spătaru a preluat Partidul Acțiunea Democratică (PAD), înființat în 2011 de fostul prim-vicepreședinte al PLDM, Mihai Godea. În data de august 2023, participanții la Congresul al III-lea al PAD au aprobat schimbarea denumirii formațiunii politice în Partidul Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE) și au ales noua conducere a partidului.

Mihai Godea, care a condus timp de 11 ani formațiunea, și-a anunțat retragerea și, la propunerea sa, cu votul unanim al delegaților, în funcția de președintă a partidului ALDE a fost aleasă Arina Spătaru.

„Atât partidul cât și scena politică are nevoie de un suflu nou. Arina Spătaru, prin modul în care a înțeles să facă politică, are experiența, caracterul și carisma necesară pentru a conduce lupta pentru revenirea țării la normalitate” a declarat Mihai Godea.

Spătaru s-a poziționat, din start, în opoziție cu guvernarea.

„Cât de prost și de mizerabil poți guvernata țara asta în 2 ani de zile, de au ajuns oamenii, să-l aștepte pe Putin, pe Șor sau pe Plahotniuc să-i scape de sărăcie și nedreptate? Am ajuns în momentul în care, de o frică ne apărăm cu altă frică mai mare. Frica de a ne obișnui cu răul, de a renunța la demnitate, frica de ajunge să ne învățăm chiar și copii să plece capul în jos și să respecte hoții mincinoșii și tâlharii de la putere. De asta, nu ezităm, muncim și mergem înainte!”, a declarat Arina Spătaru

Fața ascunsă a preluării

Implicarea în anchetă a costat ALDE. Formațiunea „l-a pierdut” din rânduri pe secretarul Adrian Culai, care a și fost condamnat la 4 ani de închisoare și amendat cu 200.000 de lei, pentru acceptarea cu bună știință a finanțării partidului din partea unui grup criminal organizat. Sentința a fost pronunțată pe 25 iunie, de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, la nici două săptămâni de la expedierea cauzei în instanță. Culai rămâne însă în libertate, pentru că executarea pedepsei a fost suspendată condiționat.

Procurorii spun că scopurile lui Culai nu au fost tocmai ortodoxe, atunci când a inițiat preluarea PAD. Acesta ar fi primit 452.700 de dolari, bani proveniți din rețeaua condusă de Ilan Șor, pentru a pune pe picioare un nou partid politic proeuropean, pe care oligarhul fugar să-l controleze. Culai nu și-a negat vinovăția și chiar a solicitat examinarea cauzei în baza unui acord de recunoaștere.

Instanța l-a obligat pe Culai să stea departe de activitatea politică timp de 7 ani. Totodată, a fost dispusă și confiscarea a 20.000 de dolari și a unui telefon mobil folosit în cadrul activității ilegale.

Mai exact, în vara anului 2023, Culai a fost contactat de oamenii lui Șor și invitat să i se alăture. De la fostul secretar ALDE se cerea preluarea unui partid politic cu imagine proeuropeană, care să participe la alegerile locale generale organizate în toamna aceluiași an.

Ulterior, Culai a preluat controlul asupra Partidului Acțiunea Democratică (PAD), al cărui lider era Mihai Godea. Anume cu sprijinul financiar al lui Șor ar fi organizat și Congresul din 5 august 2023, în urma căruia partidul a fost redenumit ALDE, iar în funcția de președintă a fost aleasă Arina Spătaru. Culai a devenit atunci secretar general.

Oamenii legii mai susțin că, în perioada iunie-august 2023, inculpatul ar fi primit peste 8 milioane de lei de la Ilan Șor, bani destinați organizării activității partidului.

Ulterior, Arina Spătaru a negat faptul că ALDE a acceptat resurse financiare ilegale. Mai mult, într-un comunicat, partidul susținea că decizia justiției este nedreaptă, în condițiile în care Culai a colaborat activ cu anchetatorii și a furnizat probe esențiale într-un dosar considerat de interes național.

Spătaru, care i-a ajutat pe procurori să deconspire schema de finanțare ilegală a partidelor de către oligarhul fugar Ilan Șor, a solicitat ca în privința lui Culai să fie păstrat statutul de martor și avertizor de integritate. Acuzatorii i-au respins demersul, iar Spătaru a ținut și greva foamei pentru a se face auzită.

 „Eu de astăzi anunț greva foamei și nu pentru că trebuie să mai slăbesc. Eu arăt foarte bine și mă consider o femeie sportivă și bine aranjată. Dar pentru că eu nu sunt de acord cu acțiunile instituțiilor de stat cu care noi am avut niște înțelegeri legale.Datele și detalii generate de Adrian Culai, ele sunt baza la aceste dosare de rezonanță. Noi pentru prima dată avem doi demnitari la prima sentință condamnați, datorită nu mie. Eu doar am avut bucuria să am încredere lui Adrian să treacă de partea noastră și să ne ajute să găsim probe ca să punem punct finanțărilor ilegale a Kremlinului”, a declarat Spătaru.

„În pofida cooperării sale active cu organele de urmărire penală, domnul Culai a fost trecut abuziv în calitate de învinuit, fiind astfel expus riscurilor directe de intimidare și răzbunare. Procuratura Anticorupție a refuzat să răspundă solicitărilor repetate de clarificare și nu a respectat angajamentele asumate privind protecția denunțătorilor de bună-credință”, spunea Spătaru.

Spătaru își exprima dezacordul față de tratamentul aplicat unui avertizor care a colaborat deschis cu autoritățile.

 „Prin acest demers public și instituțional, îmi asum responsabilitatea de a apăra drepturile cetățenilor care aleg curajul și adevărul, în pofida riscurilor la care se expun. Consider că aveți obligația legală și morală de a interveni fără întârziere pentru restabilirea legalității și pentru a transmite un semnal clar că în Republica Moldova denunțarea corupției nu va mai fi pedepsită, ci protejată”.

Proces cu foștii colegi

Misiunea sub acoperire a stricat și relațiile Arinei Spătaru cu foști colegi. Președintele CUB, Igor Mnteanu, a acționat-o în judecată pentru defăimare. Scandalul între cei doi politicieni a izbucnit în toiul dezvăluirilor privind implicarea Arinei Spătaru în demascarea schemei de finanțare ilegală a partidelor politice din Moldova, dirijată de Ilan Șor. Politiciana nu a fost mulțumită de comentariile care s-au făcut. Aceasta declara că se aștepta la „o reacție vehementă” din partea partidelor Renaștere, Șansa, PSRM sau PCRM, dar „au ieșit să-l apere pe Șor” politicienii pro-europeni, printre care și Igor Munteanu.

„Atunci când am anunțat această investigație am spus că se vor activiza slugile lui Șor, că vor arunca zoaie nu doar asupra mea dar asupra la toată ancheta, asupra la toți cei care au muncit pentru această investigație. (…) Politicienii cumpărați de Șor sunt înspăimântați de datele care sunt în anchetă, ei sunt înspăimântați că vor fi deconspirați și ies la rampă unul câte unul. (…) Noi ne așteptam că partidele lui Șor – Renaștere și Șansa – vor reacționa vehement, ne așteptam că socialiștii și comuniștii vor reacționa vehement. (…) Dar iată că la rampă au ieșit politicienii pro-europeni, au ieșit să-l apere pe Șor. Printre cei mai acerbi politicieni pro-europeni care atacă această investigație s-a remarcat Igor Munteanu și colegii lui din conducerea CUB. Partidul este prea mic să-i dau o replică, dar modelul este relevant pentru stilul lui Șor de acțiune”, a declarat atunci Arina Spătaru.

Președintele CUB a comentat că fosta sa colegă operează cu „aberații”.

„Aberațiile pretinsei ”Victoria Bogatu” au bătut azi toate recordurile. Este și agent sub acoperire. Și matușkă. Și etalon de integritate. Și buzunar de partid în care au încăput 1,45 mln euro de la Șor. O voi chema în instanță pentru ca minciunile ei să fie scoase la apă limpede. Repet, partidele politice nu trebuie să fie poligonul oligarhilor și nici al serviciilor speciale (nereformate)”, a scris Munteanu, pe pagina sa de socializare.

Ultimatum autorităților

Arina Spătaru și-a exprimat public indignarea, după ce Alexandr Nesterovschi, la condamnarea căruia a contribuit, a dispărut în noaptea dinaintea pronunțării sentinței. Spătaru a cerut crearea unei comisii de anchetă privind fuga lui Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan din țară. Potrivit Arinei Spătaru, e o problemă politică, nu e problema în justiție sau SIS. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă la IPN.

„Întreprindeți acțiuni diplomatice ferme, adresați-vă către partenerii externi, care să vă ajute să clarificați ce influență are statul Republica Moldova pe teritoriul regiunii transnistrene. Creați măsuri legislative care să asigure că nici o regiune separatistă nu poate deveni un adăpost pentru cei care fug de lege”, a îndemnat Arina Spătaru forțele politice din parlament.

Spătaru nu e ezitat să reamintească faptul că „actul de justiție se întâmplă la doi ani după denunțul ei”.

„Astăzi vin în fața dumneavoastră nu ca un investigator sub acoperire sau ca martor în proces, vin ca o femeie care înțelege importanța schimbării. Și vreau să-mi exprim profunda mulțumire în raport cu altă femeie”, a declarat Spătaru, făcând referire la șefa Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin, care „prin voința neclintită, a contribuit la elaborarea unor argumente ferme și la colectarea de dovezi”.

54 de candidați pe lista ALDE

Cu toate nebuloase rămase în aer, în special legate de preluarea PAD, ALDE a fost înregistrat în cursa pentru Parlament. Lista electorală  cuprinde 54 de candidați, 28 de femei și 26 de bărbați. Toți pretendenții la fotolii în Parlament sunt membri ALDE. Între aceștia – economiști, medici, asistenți sociali, profesori, dar și 5 studenți. Trei dintre candidați au participat la scrutinul parlamentar precedent pe lista altor partide. Este vorba  despre Tudor Tutunaru și Ion Iliciuc, foști membri PPDA, și profesora Lidia Covali, care, în 2021, a concurat pe listele Partidului Verde Ecologist.

Arina Spătaru  este cap de listă, care bifează o activitate politică de 10 ani. În decembrie 2015 a fost aleasă președinta Organizației teritoriale Bălți a Partidului Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA). A fost candidata formațiunii la funcția de primar de Bălți în 2018, dar a obținut al treilea rezultat.

La alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 a candidat pe Circumscripția uninominală nr. 10 – Bălți, din partea Blocului electoral ACUM, format din Platforma DA și Partidul Acțiune și Solidaritate, fără a repurta succes. În schimb, ajunge deputată pe lista națională a Blocului ACUM.

Peste câteva luni anunță că își dă demisia din funcția de membră a Biroului Politic Permanent al PPDA, invocând faptul că nu au fost stabilite clar criteriile pentru selectarea candidaților Blocului ACUM la alegerile locale din 20 octombrie 2019.

„Astăzi, la ședința consiliului OT Bălți, oficial mi-am luat rămas-bun de la colegii mei din Platforma DA. De fapt decizia de a pleca am luat-o încă de prin februarie. Nu știu de ce am decis pe atunci să stau literalmente într-o mlaștină până la capăt”, a scris Arina Spătaru.

Pentru alegerile parlamentare anticipate din iulie 2021, Arina Spătaru nu a fost inclusă  pe lista electorală a Platformei DA, iar peste aproximativ o lună anunță „desprinderea” totală de partid.
Urmează o nouă cursă electorală pentru primăria municipiului Bălți, în calitate de candid independent.  Deși s-a avântat în campanie, Spătaru nu a fost înregistrată de CEC, pe motiv că materialele depuse nu corespundeau „rigorilor Codului electoral”.
Conform Declarației de avere și interese personale depusă la CEC, Spătaru nu a câștigat prea mulți bani în 2024. Lidera ALDE a ridicat de la partid un salariu de aproape 29 mii lei, iar din atelierul de croitorie pe care-l gestionează a avut un venit și mai mic – 7500 lei. Candidata declară cinci terenuri, un apartament, procurat în 2023, două case de locuit și un garaj. Spătaru conduce un Kia Sportage, fabricat în 2019 și procurat în 2023, cu 290 mii lei.

Surpriza  listei

Pe poziția a 7-a în listă, îl regăsim pe ofițerul în Poliția Franceză, Vitalie Sajin, originar din Criuleni. Pe site-ul partidului, acesta este prezentat drept „un profesionist cu pregătire solidă în domeniul ordinii publice și al siguranței naționale, atât în Republica Moldova, cât și în Franța”.

Sajin a ocupat funcții importante, precum inspector superior în MAI, șef de echipă în cadrul serviciilor de pompieri din Franța, iar în prezent activează ca ofițer în cadrul Poliției Naționale Franceze.

În 2024 a aderat la partidul politic ALDE Moldova, „din convingerea că doctrina liberal-conservatoare este cheia păstrării valorilor naționale și europene, și că lupta împotriva corupției trebuie să continue cu fermitate și curaj”.

„Candidez pentru a aduce în slujba Republicii Moldova experiența de ofițer al Poliției Naționale Franceze: siguranță publică, prevenție, intervenție eficientă și respect față de lege”, spune însuși candidatul.

În Declarația de avere și interese personale, Sajin a trecut salariul de la Ministerul de Interne francez. Este vorba despre aproape 12 mii de euro. Salariul soției, care activează în domeniul imobiliar, a fost mai mare – de peste 50 de mii de euro.

Candidatul a vândut, în 2024, o mașină, cu 1200 euro. În schimb, familia Sajin păstrează în garaj automobile mai scumpe – un Land Rover, pe care îl conduce soția, pentru care au achitat 98 mii euro în 2020, dar și o altă mașină de aceeași marcă, un Rover 75 din 2003, procurat în 2024, cu 3 500 euro.

Vitalie Sajin a contractat în Franța un împrumut, în 2019, de 73 mii euro, scadent în 2025.

Programul electoral ALDE prevede intervenții pe 12 domenii, pe care formațiunea le consideră prioritare: Suveranitatea – poporului, Clasă politică democratică, responsabilă și independentă, Stat de drept autentic, Economie modernă și competitivă, Protecție socială echitabilă și nivel de trai decent, Reîntregirea țării și a societății, Securitate națională și pentru fiecare cetățean, Știință, cultură și învățământ de calitate, Renașterea și reconstrucția satelor Moldovei, Dezvoltare durabilă, Integrare europeană cu standarde europene interne, Politică externă principială și echilibrată.