Profil Electoral // Blocul electoral Alternativa: rădăcini comuniste, orientate spre integrare europeană

   La 28 septembrie 2025 electoratul va avea o misiune pe cât de importantă, pe atât de responsabilă or, pentru a alege corect este nevoie de cât mai multe informații despre candidații la un loc în legislativ. În acest context, colegii de la anticorupție.md au făcut un lucru mare creionând PROFILUL ELECTORAL al concurenților, pe care vi le propunem și atenției Dumneavoastră. 

*****

Blocul electoral Alternativa a fost constituit la începutul anului 2025, unind Partidul Mișcarea Alternativa Națională, condus de primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei, în frunte cu ex- premierul, Ion Chicu, Congresul Civic condus de fostul deputat Mark Tkaciuk, și ex-procurorul general Alexandr Stoianoglo, care a candidat, în 2024, la funcția de președinte al țării. Cei patru politicieni – toți cu „rădăcini” comuniste sau socialiste – au declarat că blocul își propune o guvernare profesionistă și responsabilă, iar principalele obiective ale formațiunii sunt „integrarea europeană și bunăstarea cetățenilor”. Lista candidaților la funcția de deputat desemnați de BEA pentru alegerile din septembrie 2025 include 106 persoane: 57 de bărbați și 49 de femei. În alegerile parlamentare blocul participă cu programul electoral Alternativa este! De la teritoriu al dezastrului la vis împlinit.

 

 

 

 

Ion Ceban, actualul primar al capitalei, a apărut pe arena politică în cadrul Partidului Comuniștilor (PCRM), condus de Vladimir Voronin. Între 2002 și 2004, a activat în Guvern, Președinție și Parlament, iar în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din 2010 a devenit deputat pe listele PCRM și a fost membru al Comisiei Cultură, Educaţie, Cercetare, Tineret, Sport şi Mass-media.

În septembrie 2012, el a părăsit PCRM și a aderat la Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), constituit de foștii săi colegi Igor Dodon și Zinaida Greceanîi. Devine deputat în 2014, pe listele PSRM, însă în mai puțin de un an a renunțat la mandatul de deputat în favoarea celui de consilier municipal în Chișinău.

În 2018, candidează pentru fotoliul de primar al capitalei, însă învingător a ieșit Andrei Năstase, candidatul comun al Platformei Demnitate și Adevăr și al Partidului Acțiune și Solidaritate. Alegerile din 2018, însă nu au fost validate și în cadrul scrutinului din 2019 Ion Ceban a obținut fololiul de primar al capitalei în turul doi al alegerilor.

În 2020, Ceban se pomenește în mijlocul unui scandal, când a fost făcută publică înregistrarea unei discuții telefonice care se presupune că ar fi avut loc între Dodon și Ceban, înainte de anunțarea rezultatelor alegerilor locale. Cei doi discutau scenariul privind invalidarea scrutinului dacă va câștiga Năstase.

 

Și Igor Dodon, și Ion Ceban au declarat atunci că înregistrarea audio este un fals și vocile nu seamănă cu ale lor.

În august 2022, Ion Ceban a părăsit PSRM pentru a fonda Mișcarea Alternativă Națională (MAN), schimbând nu doar partidul, ci și orientarea – de la socialistă la pro-europeană. Cu doar câteva luni înainte Ceban negase informațiile că urmează să-și facă un partid, declarând că este interesat de soluționarea problemelor locuitorilor capitalei.

Scandaluri gârlă la primărie

Ion Ceban s-a „lansat” în scandaluri înainte de a deveni primar. În 2015, în calitate de consilier municipal al fracțiunii PSRM, el a avut o altercație cu primarul general de atunci, Dorin Chirtoacă.

În 2021, primarul Ion Ceban a avut o serie de replici tăioase cu viceprimarul Victor Chironda, după ce acesta a cerut efectuarea unei anchete privind unii angajați din primărie pentru încălcarea procedurilor în semnarea unui act privind demolarea clădirii hotelului Național. Viceprimarul atunci susținea că Ceban ar avea interese personale în acesl caz. Ceban a negat acuzațiile, iar după câteva runde de contradicții, a cerut demisia viceprimarului.

În 2022, Chironda a avut câștig de cauză la Curtea de Apel, care a suspendat executarea deciziei privind eliberarea sa din funcție, însă primarul nu i-a permis accesul în primărie, din motiv că nu ar avea funcții vacante, și nici birouri libere.

Viceprimarul Chironda nu a fost singura persoană demisă cu încălcări de la primărie. În 2022, Primăria municipiului Chișinău urma să achite pretorilor și vicepretorilor demiși ilegal cel puțin 2,3 milioane de lei. Această sumă era în creștere, din moment ce primarul refuza executarea hotărârilor instanței. Ion Ceban a pierdut la Curtea Supremă de Justiție 9 litigii cu funcționarii pe care i-a demis ilegal din ambiția de a ține în aparatul primăriei persoanele sale fidele. După ce i-a fost aplicată o amendă pentru neexecutarea hotărârilor judecătorești, Ceban riscă dosar penal pentru că ignoră deciziile Curții Supreme de Justiție.

În 2022, primarul Ion Ceban este în mijlocul unui alt scandal, după ce consilierul municipal PAS, Roman Cojuhari, care susținea că primarul ar comite un „atac raider asupra Infocom”, întreprinderea specializată în perfectarea facturilor de plată pentru serviciile locativ-comunale din municipiul Chișinău.

Declarația a urmat după ce edilul l-a numit pe Sergiu Ceban la interimatul întreprinderii Infocom, iar potrivit consilierului PAS acesta are tangenţe cu fondatorii unor companii care prestează servicii de gestionare și administrare pentru blocuri locative din Republica Moldova. Astfel, scopul numirii în funcție a fost preluarea bazei de date a întreprinderii municipale Infocom în scopuri comerciale și falimentarea acesteia.

„Numirea lui Sergiu Ceban în funcție este făcută cu scopul de a prelua baza de date a ÎM Infocom în scopuri comerciale private și falimentarea acesteia. Astfel, bugetul municipiului Chișinău va fi prejudiciat cu milioane de lei. Sergiu Ceban este fondatorul și directorul companiei SRL eBloc Group, care prestează servicii de gestionare și administrare pentru blocuri locative din Moldova. Baza de date a peste 80% din locuințele municipiului Chișinău deținută de ÎM Infocom, le-ar fi de mare folos pentru a-și extinde activitatea și veniturile personale ale familiei Ceban”, a declarat consilierul Roman Cojuhari într-o postare video.

În scurt timp, Sergiu Ceban anunță plecarea din funcție.

Tot în 2022 Ion Ceban a anunțat că înființează propriul său partid – Mișcarea Alternativă Națională.

„Astăzi sunt în fața voastră pentru a vă anunța că lansăm Partidul Mișcarea Alternativă Națională. Partidul care este pentru faptele făcute și contra vorbelor sterile, pentru dezvoltarea țării, renaștere și modernizare, independență și neutralitatea RM, pentru integrarea europeană. Foarte mulți ne sună și vor să vină în echipa noastră, iar noi sunteți deschiși pentru cei care vor să muncească, pentru ca lucrurile să tindă spre bine”, a declarat Ceban.

După încă un an, distanța între Ceban și fostul său șef s-a mărit, când primarul capitalei l-a acționat în judecată pe Igor Dodon derând dezminținea afrimației că „practic toate inițiativele din Chișinău sunt ale socialiștilor”, iar cele 700 de milioane de lei destinate reparației străzii Albișoara și a pavajului de pe strada Mitropolit Bănulescu-Bodoni ar fi fost alocați „la rugămintea președintelui Dodon”.

ANI îl prinde cu încălcări

În 2023, după o verificare a declarațiilor de venit ale primarului și familiei sale, pentru perioada 01.08.2016-25.10.2019, Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a identificat o diferență de peste 600 mii lei dintre venituri și cheltuieli. Principalele cheltuieli remarcate în raportul autorității vizau alimentări de conturi, achitări pentru servicii făcute în numerar, precum și donațiile făcute către un partid politic.

Ion Ceban declara atunci că a prezentat toate justificările necesare și că va contesta în instanța concluziile ANI, care au drept scop discreditarea sa înainte de alegerile locale.

O altă chestiune pe care Ceban a dus-o în instanță a fost interdicția Comisiei Electorale Centrale impusă Primăriei Chișinău de a distribui pliante informative, aceasta fiind apreciat ca agitație electorală. Ion Ceban, pe de altă parte, susținea că pliantele „1000+ PROIECTE IMPORTANTE PENTRU CHIȘINĂU” nu conțin numele său și urmăresc să prezinte realizările autorității locale. CIJM a scris atunci despre cum primarul uza de resursele admnistrative și își promovează proiectele, în investigația CANICULA ANTEELECTORALĂ DIN CHIȘINĂU.

De-a lungul „carierei” sale de primar, Ion Ceban nu o dată a avut schimb de replici de antipatie de diferită intensitate cu consilierii fracțiunii PAS. Totuși, o situație puternic resimțită de chișinăuieni a fost cauzată de decizia primarului, în 2024, de a nu aloca bani pentru întreținerea grupelor cu program prelungit în școlile din capitală și stabilirea ulterioară de taxe pentru părinți. Ministrul Educației și Infrastructurii, Dan Perciun, declara atunci că stoparea finanțării grupelor cu program prelungit a fost cauzată de „creditarea excesivă a primarului înainte de alegeri, în context electoral”.„Suma totală a creditelor pe care va trebui să o achite mun. Chișinău în acest an – peste 400 de milioane de lei”.

Mai târziu, Ion Ceban s-a adresat în instanță acuzând PAS de informații „defăimătoare” ce apar în ziarele distribuite de reprezentanții partidului, în special:

„Datoria chişinăuienilor crește de când lon Ceban a luat credite comerciale în sumă de 1,5 miliarde de lei în primul mandat de primar, iar acum chişinăuienii vor trebui să plătească 769,6 de milioane de lei doar pentru anul 2024”;

„Ion Ceban a finalizat anul 2023 cu o gaură de peste o jumătate de miliard de lei, bani pe care vrea să-i acopere pe seama chişinăuienilor care au cea mai mare nevoie de suport din partea municipalității”.

Legături cu Rusia

În noiembrie 2023, jurnaliști estonieni au publicat o investigație în care arătau că Ion Ceban a fost la Moscova în ziua în care Federația Rusă a invadat Ucraina. Abia în august 2025, el a confrmat că a fost atunci la Moscova, însă subliniază că s-a aflat acolo în scopuri turistice.

Ion Ceban ar fi avut, de-a lungul anilor, întâlniri cu diverși specialiști și consultanți ruși, inclusiv Iuri Gudilin, politehnolog rus trimis de FSB, încă din 2019, pentru coordonarea campaniilor electorale ale PSRM și, ulterior, MAN. Deputatul PAS, Lilian Carp, susține că, deși Ceban spune că nu-l cunoaște pe Gudilin, acesta ar fi stat în sediul Partidului Socialiștilor în campania electorală din 2019. Mai mult, cei doi s-ar fi întâlnit și pe parcursul ultimului an, în Egipt.

Gudilin este inclus de Disinfo.md în lista persoanelor utilizate de Moscova pentru destabilizarea Republicii Moldova, cu rol activ în coordonarea operațiunilor de influență, inclusiv campanii electorale. „În octombrie 2024, EU-Reporter a publicat interceptări audio în care deputatul socialist Adrian Albu discuta cu Gudilin despre sprijinul logistic și financiar al Kremlinului pentru campania lui Alexandr Stoianoglo, actual coleg de bloc cu Ceban.”, scrie publicația Podul.md.

Veniturile familiei Ceban

Potrivit declarației de venit pentru anul 2024, salariul primarului Ion Ceban este mai mic decât venitul soției sale și mai mic decât a câștigat familia sa la o cumetrie.

Ion Ceban indică pentru 2024 un venit de 301058 lei de la Primăria Chișinău și 49992 de lei – salariul soției de la SRL Tivi Kids, care îi și aparține. La fel, primarul general al capitalei a înregistrat un venit de 525634,13 lei și 19850 euro din diurne, indemnizații, dividende și cadouri.

Familiei primarului îi aparține un apartament cu suprafața de 230 m2, obținut din donație, un teren intravilan și un autoturism Skoda Kodiaq. Primarul are contractat un credit de aproape 19.000 euro, în anul 2024.

 

Ion Chicu, economist de formare, în politică a fost și proromân, dar și a făcut parte dintr-o guvernare comunistă și prorusă. A apărut în viața politică în 1998, candidând la funcția de deputat pe lista Partidului Reformei, ulterior devenit Partidul Liberal, condus de Mihai Ghimpu.

În perioada decembrie 1994 – iunie 2005, a fost șef de secție și director executiv al Moldacom SA, perioadă în care, conform rapoartelor Curții de Conturi, întreprinderii i-a fost restituit ilegal din bugetul de stat TVA în mărime de 1.204.000 de lei.

În iunie 2005, Chicu este angajat la Ministerul Economiei și Comerțului și devine consilier al prim-viceprim-ministrei Zinaida Greceanîi. El a făcut parte din Grupul de lucru pentru promovarea activităților în vederea asigurării eligibilității Moldovei pentru asistență completă în cadrul programelor Fondului american „Provocările Mileniului”. În perioada 1 martie 2006 – 2 aprilie 2008, a fost viceministru al Finanțelor, în perioada mandatului ministrului Mihail Pop.

În aprilie 2008, Zinaida Greceanîi ocupă funcția de prim-ministru al Republicii Moldova, iar Chicu devine consilier principal de stat pe domeniile economic și relații externe al premierului. După ce comuniștii pleacă de la putere, în 2009, Ion Chicu oferă, timp de opt ani, consultanță în managementul finanțelor publice în cadrul mai multor proiecte pentru Ministerul Finanțelor, ECORYS și Banca Mondială.

În perioada octombrie 2015–decembrie 2017, a fost membru și președinte al Consiliului de Dezvoltare Strategică al USMF „Nicolae Testemiţanu”.

În ianuarie 2018, Ion Chicu devine secretar general de stat la Ministerul Finanțelor, condus de Octavian Armașu. În decembrie 2018, după numirea lui Armașu în funcția de guvernator al Băncii Naționale, Chicu a preluat conducerea ministerului pentru aproape un an.

Și în 2009, în perioada aflării la guvernare a comuniștilor, cât și în timpul guvernului democrat Pavel Filip, controlat de regimul cleptocratic al lui Vladimir Plahotniuc, Chicu a făcut parte din executive debarcate în urma unor proteste ample și a criticilor din partea partenerilor de dezvoltare. După ce a plecat de la Ministerul Finanțelor, Ion Chicu a trecut în echipa de consilieri ai președintelui Igor Dodon.

După ce, în 2019, la putere vine Guvernul condus de Maia Sandu, primul-ministru a raportat în cadrul ședinței Parlamentului că pentru perioada precedentă în activitatea Guvernului au fost depistate „probleme grave” și o „gaură de circa 4 miliarde de lei în buget”.

Premierul guvernului pro-rus

În noiembrie 2019, după demiterea Guvernului Sandu, Ion Chicu devine prim-ministru și anunță drept pobiective majore reținerea celor implicați în frauda bancară și promovarea reformei justiției.

„Setul de obiective imediate care urmează a fi atinse cel târziu până la sfârșit de an vizează […] promovarea reformei justiției, impulsionarea acestui proces, iar, în consecință, aducerea în fața legii și pedepsirea celor care au devalizat sistemul bancar al țării […]” „Vom acționa rapid și cu determinare pe dimensiunea combaterii criminalității și sporirii securității cetățenilor, or, evoluția lucrurilor în acest domeniu este deosebit de gravă și se aseamănă foarte mult cu dezastrul anilor ’90”.

Una dintre acțiunile anunțate de premierul Chicu a fost continuarea proiectului „Drumuri bune”. Expertul Oleg Tofilat a apreciat proiectul drept unul nociv, în cadrul căruia resursele erau alocate discreționar, acțiune susceptibilă de a fi o tentativă de corupere a electoratului.

Premierul Chicu a condus, în noiembrie 2019, o delegație moldovenească care a obținut „acordul principial” al autorităților rusești de a acorda Moldovei un credit pentru 500 milioane de dolari. În câteva luni, președintele Igor Dodon a anunțat semnarea Acordului de creditare cu Federația Rusă pentru 200 de mln de dolari. După ratificarea acordului în Parlament, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale actele privind acordarea împrumutului pentru Republica Moldova. Contestările au fost motivate prin faptul că lucrările de infrastructură ce urmau a fi realizate din creditul respectiv, ar fi fost realizate exclusiv de companii din Rusia conectate la anumiți cetățeni ruși. La fel, acordul prevedea că împrumutul urma să fie acordat doar în cazul în care nu existau alte creanțe bancare ale Republicii Moldova. Dacă anumiți agenți economici cu credite la băncile rusești nu-și vor onora plățile, datoria acestora urma să fie pusă pe seama statului.

Alte critici aduse premierului Chicu au vizat gestiunea defectuoasă a pandemiei cu Covid-19 și derapajele în lupta împotriva corupției și în reforma justiției.

Scandal diplomatic

În 2020, premierul Chicu a avut un schimb de replici pe rețelele de socializare cu eurodeputatul român Siegfried Mureșan, care l-a criticat pentru felul în care sunt conduse reformele:

„Deși actualul guvern și-a declarat disponibilitatea să continue integrarea în UE […] viitorul reformelor rămâne incert, pentru că succesul final al modificărilor din domeniul de justiție și anticorupție va depinde de voința politică a actualelor autorități, care tind să-și favorizeze persoanele asociate guvernării”, a scris europarlamentarul pe pagina sa de Facebook.

În replică, premierul Ion Chicu a avut o reacție dezechilibrată, în care inclusiv a operat cu falsuri.

„Ce-ai făcut, june, în țara ta, că geme de cea mai mare corupție din Europa? Ai numai în județul Suceava jumate din numărul de bolnavi COVID19 integistrati în toată țara mea. Și medici, cam tot atâți. Județele moldovenești au 40% din decedați din total pe România. Și de două ori mai mulți decedați moldoveni în dreapta Prutului, decât în stânga, deși numărul populației este egal”, a scris premierul.

Un alt scandal legat de numele premierului Ion Chicu a fost cauzat de organizarea nunții unuia dintre feciorii săi, în plină pandemie, în august 2020, când erau interzise orice gen de petreceri și întruniri. Premierul a răspuns acuzațiilor că a fost doar „o masă de sărbătoare”, la care a participat un cerc restrâns de persoane.

La patru luni de la demisia din funcția de premier, Ion Chicu a anunțat formarea Partidului Dezvoltării şi Consolidării Moldovei.

Venituri în 2024

Ion Chicu a declarat 121.982,21 de lei proveniți din salariul de la Cahulpan și Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei. Alți 269478,10 de lei au fost aduși în bugetul familiei de soție și 150.000 de lei din donații.

Familia Chicu deține trei terenuri intravilane, o vilă, un apartament, o casă de locuit și un autoturism Audi.

 

 Mark Tkaciuc este unul dintre fondatorii și liderii Partidului Acțiunii Comune – Congresul Civic, lansat în decembrie 2019 de un grup de foști membri ai Partidului Comunist din Republica Moldova. Crearea partidului a consemnat și revenirea lui Tkaciuk în politică. Partidul se declară de stânga, anti-NATO și anti-vasalitate occidentală și își propune soluționarea problemelor ecologiei, tineretului și urmărește schimbarea calității vieții a întregii societăți.

Istoric și antropolog, Mark Tkaciuk a fost consilier al ex-președintelui Vladimir Voronin, fiind considerat „ideologul” Partidului Comunist. A deținut mandatul de deputat între 2001-2002 și 2009-2014, însă în mai 2014 a renunțat la fotoliul de deputat, fiind exclus și din partid. Tkaciuk a criticat deschiderea lui Vladimir Voronin către Uniunea Europeană, ceea ce nu putea lăsa neschimbată relația cu Rusia. În 2014, el declara că se retrage definitiv din politică, iar în presă s-a scris că el s-ar putea muta cu traiul în Crimeea.

Plecarea lui Tkaciuk din Parlament ar avea legătură cu faptul că el conduce mișcarea extremistă Antifa, care își declara drept scop principal lupta cu fasciștii și unioniștii și ar fi pregătit acțiuni de destabilizare în țară. Presa a scris că membrii acestei grupări erau foarte activi luând partea separatiștilor pro-ruși din Ucraina.

În ajunul revenirii în politică, în iunie 2019, Mark Tkaciuk a avut o întrevedere la Chișinău cu emisarul rus Dmitri Kozak, care a alimentat supozițiile că noul partid ar avea legături cu Moscova. Tkaciuk a negat că formațiunea ar fi finanțată din exterior și susține că unul dintre finanțatorii partidului este chiar el și alți colegi de partid, precum și oameni de afaceri.

Lui Tkaciuk îi aparține Şcoala Antropologică Superioară, despre care s-a scris că, în perioada guvernării comuniste, a obținut mai multe terenuri din capitală la preţuri derizorii. Potrivit presei, în proprietatea Şcolii Antropologice se află un edificiu cu o suprafaţă de peste 2000 m.p. şi un lot aferent de pământ de jumătate de hectar, preţul de piaţă al cărora ar depăşi 2 mln de euro.

Venituri și proprietăți

Pentru anul 2024, Mark Tkaciuk include în declarația sa venituri salariale de 23242.33 lei de la Stratum Plus SRL și 10373 mii lei – salariul soției din aceeași sursă.

El a mai inclus în declarația pe venit un teren agricol și un apartament, obținut prin donație. La fel, lui îi aparține Școala Antropologică Superioară.

Ex-procurorul general Alexandr Stoianoglo, care a candidat, în 2024, și pentru fololiul de președinte al țării este cel de-al patrulea candidat al BEA. El a fost demis din funcție și are câteva dosare penale pe rol. Alexandr Stoianoglo a fost numit în funcția de procuror general de Igor Dodon, președintele PSRM și același partid l-a promovat în prezindențiale.

Numele lui Stoianoglo în politică este asociat cu controversatul om de afaceri Veaceslav Platon, care l-ar fi susținut. A avansat în sistemul procuraturii de la ajutor al procurorului-șef la procuror superior în Procuratura municipiului Chișinău. Între 1995-2001 el a fost procuror la Procuratura UTA Găgăuzia, după care s-a transferat la Chișinău, în funcția de adjunct al procurorului general. În 2007 pleacă din procuratură și începe să lucreze avocat în cadrul propriului birou de avocați.

În 2009, Stoianoglo ocupă fotoliul de deputat în fracțiunea Partidului Democrat din Moldova (PDM). Va deține mandatul de deputat până în 2014, fiind și vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova, și președinte al Comisiei parlamentare pentru securitatea statului, apărare și ordine publică.

Alexandr Stoianoglo a aspirat la funcția bașcan al UTA Găgăuzia de două ori, în calitate de candidat independent, însă în ambele cazuri nu a acumulat suficiente voturi.

În noiembrie 2019, Stoianoglo câștigă în concursul pentru șefia Procuraturii Generale (PG), decretul de numire în funcție fiind semnat de președintele Igor Dodon. Numirea sa a avut loc pe fundalul declarațiilor ministrei Justiției, Olesea Stamate, privind anularea rezultatelor concursului, din motiv că membrii comisiei nu au avut suficient acces la unele informații pentru a verifica integritatea candidaților. Totodată, ea a menționat că aprecierea candidaților de către unii membri ai comisiei a fost disproporțională, ceea ce a influențat rezultatele finale ale concursului.

Pe 6 noiembrie 2019, Guvernul Sandu și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului pentru noi modificări la Legea Procuraturii, care prevăd că nu comisia de concurs, ci prim-ministrul selectează lista scurtă a candidaților și o înaintează la Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Asumarea răspunderii a servit motiv pentru PSRM să înainteze moțiune de cenzură, votată de deputații socialiști și democrați.

În octombrie 2021, Alexandr Stoianoglo a fost reținut și arestat în clădirea PG, după ce CSP a examinat și aprobat o sesizare depusă de deputatul PAS, șeful Comisiei de Securitate din Parlamentul Republicii Moldova, Lilian Carp. Acesta l-a acuzat pe procurorul general că, în 2011, deținând funcția de deputat și președinte al unei comisii parlamentare, Stoianoglo a operat o modificare la o lege prin care a permis ulterior unor agenți economici să-și scoată banii din conturile blocate. Cazul ar fi legat de schema de spălare de bani prin Laudromatul rusesc.    

Lilian Carp susținea că întroducerea în Legea cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului a sintagmei „având efect suspensiv” a generat operarea unor activități care intră în zona infracțiunilor de spălare de bani. „Această sintagmă a permis reprezentanților companiilor nerezidente, a căror conturi au fost blocate prin deciziile Serviciului prevenire și combaterea spălării banilor, să deblocheze conturile și să transfere banii doar prin prezentarea la bancă a recursului asupra deciziei de suspendare a operațiunilor financiare”, a declarat deputatul.

Pe 5 octombrie 2021, cu votul a 7 din cei 11 membri, CSP a admis sesizarea deputatului Lilian Carp în privinţa procurorului general, a încuviinţat pornirea unei anchete de serviciu şi a desemnat un procuror care va efectua investigaţiile.

Alexandr Stoianoglo a respins toate acuzațiile și s-a declarat nevinovat. El s-a aflat în arest, apoi în arest la domiciliu până în luna martie 2022, fiind ulterior aplicată măsura preventivă sub formă de liberare provizorie sub control judiciar.

Eliberat din funcție

La 26 septembrie 2023, Alexandr Stoianoglo a fost eliberat din funcție, printr-un decret semnat de președinta Maia Sandu. Șefa statului a semnat decretul de eliberare în baza hotărârii CSP din 23 mai 2022, motivat prin faptul că o decizie definitivă a instanței de judecată cu privire la eliberarea din funcție a lui Stoianoglo se lasă așeptată.

 

„Având în vedere că pronunțarea unei decizii de către instanțele judecătorești pe constatarea legalității eliberării din funcție a lui Alexandr Stoianoglo de către CSP este tergiversată, semnarea decretului vine în contextul recomandărilor Uniunii Europene de a asigura suplinirea funcției de Procuror General și a obligațiilor Republicii Moldova de a îndeplini condiționalitățile din sistemul justiției”, se menționa  în comunicatul transmis de administrația prezidențială.

Avocatul lui Stoianoglo, Vasile Gafton, a declarat atunci că decretul prezidențial privind eliberarea din funcția de procuror general urma a fi contestat în instanța de judecată.

Dosarele penale

În septembrie 2024, dosarul pentru abuz în serviciu, care a generat reținerea lui Stoianoglo, a ajuns la Curtea Supremă de Justiție, care a decis reexaminarea cauzei în instanța de fond. Soianoglo a cerut anularea deciziei prin care CSP a încuviinţat pornirea unei anchete de serviciu, în urma sesizării deputatului PAS, Lilian Carp. Acțiunea de revizuire a devenit posibilă după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a constatat încălcarea dreptului de acces la justiție pentru ex-procurorul general. Curtea notează că Stoianoglo a fost în imposibilitate de a contesta suspendarea sa, lui nu i-a fost acordată nicio formă de protecție judiciară, ceea ce l-a privat de posibilitatea de a-și realiza obligațiile, dar și de a fi remunerat pentru aceasta,  pe o periodă de mai mult de 2 ani. Statul urmează să-i achite procurorului general demis, Alexandr Stoianoglo, 3600 de euro cu titlu de prejudicii morale.

CtEDO a mai notat, potrivit lhr.md, că suspendarea lui Stoianoglo putea fi în principiu justificată de către statutul reclamantului de Procuror General, care avea competențe extinse pentru a supraveghea investigațiile penale și că aplicarea unei astfel de măsuri față de Procurorul General nu putea, în sine, să determine o problemă din perspectiva Convenției.

Totuși, Curtea a atenționat asupra faptului că garanțiile procedurale se impuneau a fi implementate pentru a asigura că mecanismul de suspendare nu este folosit în mod arbitrar. CtEDO, de asemenea, a notat creșterea importanței atribuite echității procedurii în cazurile privind demiterea procurorilor, inclusiv intervenția unei autorități independente în deciziile ce afectează numierea și demiterea procurorilor.

Indemnizație ilegală fostului șef al PCCOCS 

Stoianoiglo a fost achitat de prima istanță în dosarul inițiat pentru depășirea atribuțiilor de serviciu, prin acordarea indemnizaţiei unice de 163.990 de lei fostului şef al Procuraturii pentru Combaterea Crimei Organizate şi Cazuri Speciale (PCCOCS), Nicolae Chitoroagă, la plecarea din sistem. Procurorii susțineau că Chitoroagă nu ar fi avut dreptul la indemnizaţia unică, deoarece era urmărit penal încă din 2019.

În ianuarie 2024, reprezentantul PG, Iurie Lealin, a precizat în cadrul ședinței de judecată că suma respectivă, achitată sub formă de indemnizație procurorului Nicolae Chitoroagă, este una considerabilă pentru Procuratură, iar dispoziția prin care banii au fost eliberați ar fi ilegală.

Stoianoglo spunea că învinuirea respectivă ar fi o reglare de conturi, deoarece Nicolae Chitoroagă a întors banii la PG, iar instituția nu are pretenții de ordin material.

Divulgarea datelor urmăririi penale și acuzații de hărțuire 

În decembrie 2021, pe numele procurorului general demis a fost pornit un nou dosar, în legătură cu publicarea unor conversații dintre fostul procuror anticorupție Viorel Morari și șeful Delegației UE în Republica Moldova, Peter Michalko.

Stoianoglo a menționat că a făcut publice informații care „au fost de interes public sporit” și erau despre „acțiunile ilegale ale lui Viorel Morari”, și nu țin de viața personală. El a explicat că statutul procurorului „îi interzice să transfere orice informații legate de activitățile sale profesionale, precum și să contacteze direct cu reprezentanții autorităților și statelor străine”. Stoianoglo a mai menționat că datele pe care le-a prezentat oficial au fost separate de dosarul de îmbogățire ilicită pe numele lui Morari.

La 13 august 2021, Alexandr Stoianoglo l-a demis pe Viorel Morari din funcția de șef al Procuraturii Anticorupție, după ce acesta fusese suspendat din funcție.

În februarie 2024, Curtea Supremă de Justiție i-a dat dreptate fostului procuror-șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari și a anulat ordinul lui Alexandr Stoianoglo, prin care acesta a fost înlăturat de la conducerea instituției și delegat la PG.

Dosarul privind divulgarea datelor urmăririi penale se află pe rol în instanța de fond.

​În 2021, Viorel Morari l-a acuzat pe Stoianoglo de hărțuire, acuzații nefondate și dosare penale pornite abuziv, drept răspuns la acuzația lui Stoianoglo că el ar controla în continuare şi ar periclita activitatea Procuraturii Anticorupţie, ajutându-l astfel pe fostul lider PDM, Vladimir Plahotniuc. Totodată, Viorel Morari l-a acuzat pe Stoianoglo că nu a curăţat sistemul după cum a promis, iar Procuratura nu luptă cu criminalitatea şi nu ia atitudine la fărădelegile care au loc în ţară.

„Realizarea lui Stoianoglo se rezumă la eliberarea lui Veaceslav Platon. Stoiangolo nu a curăţat sistemul şi nu a schimbat nimic. Doar a făcut ca procurorii să fie fără dinţi şi să se teamă de cei care au influenţă financiară sau politică. Se formează carteluri în domeniul petrolier, companiile petroliere majorează fictiv cheltuielile ca mărească preţurile, iar procurorul general se face a nu vedea. Stoianoglo este din anturajul oligarhilor si el nu are capacitate să lupte cu acestea”.

Legături cu Veaceslav Platon

Alexandr Stoianoglo este acuzat de corupţie pasivă şi abuz în serviciu pentru că l-ar fi ajutat pe controversatul afacerist Veaceslav Platon să scape de dosarul în care a fost condamnat irevocabil la 18 ani de închisoare. Veaceslav Platon a fost eliberat pe 15 iunie 2020, după ce a ispășit patru ani în detenţie, în urma unui demers de suspendare a executării pedepsei depus de Alexandr Stoianoglo. Cu o lună înainte, pe 18 mai, Stoianoglo declara că întreg dosarul lui Platon ar fi fost fabricat la comandă politică.

Procurorii susţin că bugetul public național a fost prejudiciat cu 869 224 839,76 lei prin eliberarea din detenție a condamnatului Veaceslav Platon și renunțarea ilegală la acuzaţii.

În mai 2021, fostul deputat Iurie Reniță a publicat o înregistrare video în care procurorul general Alexandr Stoianoglo îl salută pe controversatul om de afaceri Veaceslav Platon. Imaginile publicate reprezintă o replică la acuzarea dintr-un comunicat al Procuraturii Generale că „a acceptat să fie folosit de anumite grupări criminale în campanii de manipulare a opiniei publice și discreditare a Procuraturii. Parlamentarul l-a acuzat pe procurorul general Alexandru Stoianoglo de folosirea unui limbaj „reprobabil” și de faptul că a transformat Procuratura Generală „într-o bâta politică împotriva celor care gândesc altfel”.

Lui Stoianoglo i se mai incriminează că nu a raportat în declaraţia de avere şi interese personale că soția sa, începând cu data de 05.01.2021, este beneficiara unei societăți comerciale din Ucraina, care a fost afiliată lui Platon. Afaceristul ar fi renunţat la cota sa în favoarea soţiei lui Stoianoglo, în schimbul promisiunii că va fi eliberat din închisoare. În ianuarie 2021, doi cetățeni ucraineni, administratori fictivi ai două companii care au deținut anterior acțiuni la „Moldindconbank” (companiile Jet Business Limited și Verlok Development INC), urmând instrucțiunile date de Veceslav Platon, s-ar fi prezentat la un notar din Ucraina, unde ar fi semnat și depus documentele solicitate de cele două companii, trecând-o pe Țvetana Curdova, soția procurorului general, în calitate de beneficiară a celor două companii.

Astfel, Stoianoglo este învinuit că pentru cele două companii primite de la grupul condus de Platon ar fi favorizat, în perioada 5 ianuarie – 5 octombrie 2021, procesele, cauzele penale și sesizările aflate pe rol la toate instanțele de judecată care îl vizau pe Platon.

După reţinerea lui Alexandr Stoianoglo, în octombrie 2021, Ţvetana Curdova s-a adresat cu o plângere la Ministerul Justiţiei din Ucraina precum că întreprinderile Verlok Development Inc şi Jet Business Limited au fost înregistrate pe numele său fără a i se cere acordul.

În decizia instituţiei de la Kiev se arată că notara Olena Kolesnik s-a condus de lege şi a avut la dispoziţie toate actele necesare pentru a efectua reînregistrarea celor două firme pe numele Ţvetanei Curdova. Instituţia menţionează că acţiunile Olenei Kolesnic în acest caz au fost verificate repetat.

Portalul Crime.md scrie că soţia lui Stoianoglo rămâne în continuare beneficiară la Jet Business Limited. Ea, însă, s-a adresat în instanţa de la Bolgrad, oraş din regiunea Odesa, solicitând „respectarea dreptului la lipsa de proprietate”, astfel încât nu mai este beneficiară, de jure, la Verloc Development INC.

Îmbogățire ilicită 

În martie 2024, Alexandr Stoianoglo a fost pus sub învinuire pentru infracţiunea de îmbogăţire ilicită. Până la acel moment, procurorul general demis avea statutul de bănuit în dosarul respectiv. Învinuirea se bazează pe un raport al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat privind veniturile declarate ale familiei Stoianoglo pentru perioada 2010-2022, întocmit la solicitarea Procuraturii Anticorupţie.

Informațiile arată că, în perioada 25 februarie – 24 iunie 2014, când Stoianoglo exercita mandatul de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, el, împreună cu soția, Curdova Țvetana, şi cele două fiice ale lor, a deținut mijloace bănești în sumă de 340.000 de lei. Totodată, declarațiile cu privire la venituri întocmite de Stoianoglo arată că 2014 familia sa a avut venituri de 274.153 de lei.

Centrul de Investigații Jurnalistice a arătat în câteva anchete de presă că Alexandr Stoianoglo nu a declarat venituri din darea în arendă a unui imobil ce aparținea familiei, dar și venituri dintr-o afacere într-un salon de frumusețe pe care îl gestiona soția sa. Experţi anticorupție spuneau atunci că este vorba de o schemă de eschivare de la impozite, aflată la limita legalităţii. Detalii la acest subiect pot fi găsite în anchetele: „Afacerea familiei Stoianoglo: între lege și ilegalitate. Cum soția procurorului general reușește să nu achite impozite pe venit la stat”  și „Afacerea familiei Stoianoglo: Procurorul general nu a declarat veniturile soției”.

Cursa prezidențială

În cadrul alegerilor pentru funcția de președinte al Republicii Moldova, în toamna anului 2024, Stoianoglo a fost unul dintre cei 11 candidați care au participat în cursă. În discursul său de lansare în campanie, el a operat cu narațiunea falsă pro-Kremlin conform căreia Moldova este transformată de actuala guvernare „într-un câmp de luptă” și că o „Moldovă europeană trebuie să fie neutră”.

„Este dezgustător să vezi cum Moldova neutră este transformată într-un câmp de luptă, într-un teritoriu de conflict. Și nu doar partidul de la putere este implicat în acest joc. O Moldovă europeană trebuie să fie neutră în care să existe loc de cooperare între țări și popoare, un loc cu înalte garanții sociale. Un stat care oferă cel mai valoros bun după standardele actuale, și anume securitate”, a spus Alexandr Stoianoglo.

În turul I, Alexandr Stoianoglo, susținut de Partidul Socialiștilor, s-a poziționat pe locul II, cu 29,12%, după Maia Sandu, înaintată de Partidul Acțiune și Solidaritate, care a acumulat 36,00%.

În cadrul cursei, după îndelungi discuții, candidații Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo au organizat o dezbatere electorală fără moderator, în care și-au adresat întrebări direct.

În turul II al alegerilor, Maia Sandu a câștigat cu cca 11% diferență față de Stoianoglo. Datele Comisiei Electorale Centrale arătau că președinta a obținut un ușor avans în mediul urban și diasporă, iar Stoianoglo a avut o susținere mai bună în zonele rurale și în regiunea de sud ale țării.

13 pisici ale lui Stoionoglo

În campania electoralăe din anul curent, ex-procurorul general Alexandr Stoianoglo s-a făcut remarcat în cadrul unei întâlniri cu alegătorii la Todirești (Ungheni), unde a vorbit, printre altele, despre un ministru al Republicii Moldova care ar avea în birou 13 pisici.

La cuvintele lui Stoianoglo a reacționat Dan Perciun, ministrul Educației, care a spus că pretendentul la fotoliul de președinte de țară s-a coborât la nivelul „bârfelor culese din mahala”.

„Eu, de exemplu, am acasă patru pisici adoptate din drum – Oreo, Pablita, Frida și Leo. Pe vremuri am avut și mai multe. La birou încă n-au ajuns. Un pretendent la funcția de președinte de țară, s-a coborât la nivelul bârfelor culese din mahala”, a scris Dan Perciun.

Avere și interese

Fostul procuror general a primit, în 2024, venituri din salariu de 603.170,51 de lei de la Corten-Vin Compania și Agroseminvest. Alte 98.000 de lei au fost obținuți din darea în arendă a bunurilor. Familia Stoianoglo deține un teren intravilan, o casă de locuit, un apartament și alte două bunuri imobile, obținute în perioada 2003-2016.

La fel, familia are două autoturisme – Hundai Tucson și Mitsubishi outlander. În declarația de venit pentru anul trecut Stoianoglo a indicat că are contractat un credit de 200.000 de lei moldovenești.

La 11 august 2025, Blocul electoral “Alternativa” (BeA) a solicitat^[1] Comisiei Electorale Centrale înregistrarea listei de candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, care urmează a fi ales la 28 septembrie 2025. Cererea a fost aprobată la 18 august prin Hotărârea CEC nr. 3820^[2], cu o singură modificare pe parcursul perioadei electorale.