Departe de casă, dar mai aproape ca niciodată de sine, așa începe povestea Dorinei Mihalcean, o tânără din Soroca, care a transformat o perioadă de stres într-un proiect personal plin de culoare, migală și identitate: genți croșetate manual, care adună în fiecare fir o fărâmă din sufletul ei.
– Dorina, cum a început povestea ta în Austria?
– Am ajuns la Viena ca mulți alți moldoveni, în căutarea unui trai mai bun și a unei stabilități. La început m-am simțit mică. Totul era nou – limba, sistemul, oamenii. Mi-a fost dor de familie, de mirosul de acasă, de firea noastră caldă. Într-un oraș mare, plin de forfotă, am simțit nevoia unei activități care să mă ancoreze.
– Când ai descoperit croșetatul?
– În acea perioadă de adaptare. Am descoperit arta croșetatului ca o metodă de a scăpa de stres. Nu mai croșetasem înainte, dar m-a prins. Mă relaxa, dar mă și provoca.
– Cum ai învățat această tehnică, dacă nu aveai experiență?
– La început am exersat mult, într-un apartament modest din Viena, printre cutii cu fire colorate și cârlige de diferite mărimi. La început eram stângace, dar cu timpul am căpătat încredere. Am urmat un mini curs, însă cele mai importante lecții au venit din practică: greșeli, încercări, nopți nedormite și tutoriale vizionate obsesiv.
– Ce te motivează atunci când creezi?
– Sunt perfecționistă. Fiecare model vreau să iasă impecabil. Dacă ceva nu-mi place, o iau de la capăt. Dar cu timpul am început să simt materialul și să înțeleg cum pot da viață unei idei. Îmi doream să creez ceva util și estetic în același timp. Gențile sunt accesorii pe care oricine le folosește. Dar dacă sunt handmade, spun și ceva despre tine.
– Cum a fost începutul acestui proiect?
– Destul de dificil. Nu aveam experiență în business, nu știam unde să găsesc materialele potrivite și nici cum să ajung la clienți. Dar sprijinul a venit de unde mă așteptam mai puțin: din diaspora.
– În ce fel te-a ajutat comunitatea moldovenilor din Viena?
– Comunitatea moldovenilor și românilor din Viena a fost un sprijin enorm. Ei mi-au cumpărat primele genți, m-au încurajat și mi-au dat încredere să continui.
– Cum ți-ai promovat creațiile?
– La început prin rețelele sociale, prin recomandări, printre colegi și cunoscuți. Treptat au apărut și primii clienți austrieci, atrași de stilul autentic al genților. Fiecare geantă e diferită. Fiecare poartă o semnătură, un gând, o emoție.
– Există o comandă care ți-a rămas în mod special în suflet?
– Da. O prietenă a vrut o geantă cadou pentru mama ei. Când mi-a spus că mama ei a spus că este cel mai frumos cadou primit vreodată, m-am emoționat profund. Mai ales pentru că, în Viena, gențile croșetate nu sunt ceva obișnuit.
– Ai avut și momente în care ai vrut să renunți?
– Da, desigur. Au fost momente în care mă întrebam dacă merită. Lipsa comenzilor, întrebările despre viitor, presiunea de a reuși. Dar apoi îmi aminteam cât de mult îmi place să creez. Și continui. Întotdeauna continui.
– Ce înseamnă autenticitatea pentru tine în acest proiect?
– Îmi place să combin tehnici diferite și să mă inspir din folclor, din motive tradiționale reinterpretate modern. Vreau ca fiecare geantă să spună o poveste.
– Care sunt planurile tale pentru viitor?
– Vreau să creez un brand care să fie recunoscut și în Republica Moldova. Să pot reveni acolo cu ceea ce fac și să simt că port cu mine o parte din cine suntem. În plan am participarea la târguri, extinderea online și colaborări cu alți creatori din diaspora. Visez la un atelier, poate chiar un magazin fizic, un loc în care creația să prindă viață în fața clientului.
