Povara “Lumânării Recunoștinței” noastre

0
306

Acum 20 de ani, la 27 martie 2004, a fost inaugurată „Lumânarea Recunoștinței” din Soroca. Conducerea de atunci a Republicii Moldova, deținută de exponenții Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, a încercat să-i dea monumentului și un simbolism politic.

Cel care venise cu ideea de a construi monumentul lui Badea Mior, cum era inițial botezată „Lumânarea Recunoștinței”, a fost regretatul scriitor Ion Druță, care anul trecut a fost înmormântat în această zonă. „Să știți că „Badea Mior” este în afara politicii, a declarat atunci acesta. El este mai presus decât politica. Fiindcă la edificarea monumentului au participat toţi. Şi cei care fac pelerinaj aici sunt rugaţi să lase jos, la poartă, apartenenţa şi ambiţiile lor politice, fie de stânga, de dreapta sau de centru, şi să urce încetinel scările, fără poftă de putere şi fără vise de revanşă. Acest monument nu este al lui Ion Druţă sau al lui Vladimir Voronin, ci al nostru, al tuturora, al întregului neam”.

Anii au trecut, iar sorocenii s-au obișnuit cu această zidire ce a tot stârnit controverse și care inițial se dorea a fi un simbol naţional. Între timp, complexul arhitectural şi cultural a devenit o atracție turistică populară, dar fără infrastructura necesară. Problema principală este că, deși monumentul se află în gestiunea Consiliului Raional Soroca, tot teritoriul adiacent este în administrarea Moldsilva, fiind parte din fondul ariilor protejate de stat. De atunci au avut loc ședințe de lucru între responsabili de diferite niveluri, dar carul nu s-a prea mișcat din loc. Situația incertă era și mai complicată, căci, după ani buni de la inaugurarea acestuia, încă nu avusese loc recepția finală a lucrărilor. Pe de o parte, autoritățile locale nu pot investi legal nici un leu în dezvoltarea zonei, pe de altă parte, necesități sunt tot mai multe odată cu mărirea numărului de turiști care vizitează Soroca. Acest lucru împiedică și lărgirea drumului de acces, construirea wc-urilor, amenajarea parcărilor și a altor elemente de infrastructură pentru deservirea obiectului. “Când au văzut monumentul ridicat, au uitat de toate. Legislația însă trebuia de respectat”, spunea la una dintre ședințe autorul monumentului “Lumânarea Recunoștinței”, arhitectul Ion Pascal.

Ion Druţă: „Aici, sus, la „Badea Mior”, nu mai suntem nici bogaţi, nici săraci, nici miniştri, nici căruţaşi, nici academicieni, nici oameni necărturari, ci suntem toţi simple ramuri ale veşnicului copac mioritic, fii şi fiice ale unui popor”.

La Ministerul Culturii ni s-a spus că acest monument face parte din Registrul național al monumentelor de for public și că este în responsabilitatea autorităților de nivel raional.  „Compoziția spațial-volumetrică „Badea Mior — Lumânarea Recunoștinței”, edificată în anul 2004, în extravilanul municipiului Soroca, este un monument de for public de categoria A — monument cu statut național de protecție. Sub aspect organizatoric, monumentul „Badea Mior — Lumânarea Recunoștinței”, ca și Cetatea Soroca, este filială a Muzeului de Istorie și Etnografie „Nicolae Bulat” din Soroca”, se spune în răspunsul semnat de Ion Budeci, Secretar de Stat la Ministerul Culturii.

Muzeul este parte a Secției Cultură și Turism, fiind în gestiunea Consiliului Raional Soroca. Veaceslav Rusnac, președintele raionului Soroca, ne-a confirmat că știe despre această problemă și a încercat să o rezolve, dar că nu ar depinde de autoritățile raionale acest lucru. „După ce am venit în funcție ne-am dorit să facem un bloc sanitar, la solicitarea cetățenilor. Dar specialiștii de la Consiliul Raional mi-au spus că nu putem, pe motiv că teritoriul nu este al nostru și nu e posibil legal de a investi careva surse financiare. Ne-am adresat atunci la Guvern și am primit răspuns că pentru „Lumânarea Recunoştinţei” s-a alocat un teren de peste 4 ha, dar nu ni-l pot transmite nouă în gestiune, ca proprietate, căci monumentul se află într-o arie protejată. Le-am explicat care este situația, dar am fost refuzați”, afirmă președintele raionului Soroca.

La nivel de autorități centrale, Moldsilva este proprietarul terenului. Am fost redirecționați de acolo la Întreprinderea pentru Silvicultură Soroca. Aici ni s-a spus că “Lumânarea Recunoștinței” nu aparține întreprinderii, dar pământul pe care e construită este teren din fondul forestier și e proprietate publică a statului. Terenul poate fi scos din fondul forestier doar prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova”, susține Mihai Pânzaru, inginer silvic-șef la Întreprinderea pentru Silvicultură Soroca.

Până se va găsi soluția, se tot pasează responsabilitățile, iar comunicarea între autoritățile locale și cele centrale bate pasul pe loc, atât acum, când sunt de culori politice diferite, cât și în trecut, când erau aceleași. Între timp, scările spre „Lumânarea Recunoştinţei” și zona din preajmă devin un WC-public în toată legea și o gunoiște curățită greu și refăcută repede.


Articolul precedentDescoperă puterea lacrimilor: Top 10 beneficii neașteptate ale plânsului
Articolul următorVremea la Soroca: prognoza meteo pentru miercuri, 27 martie 2024
Licenţiat în jurnalism și Master în Științe ale Comunicării, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, Universitatea de Stat din Moldova.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.