În cele 40 de zile de post până la Naşterea Domnului se obisnuieşte ca toţi credincioşii să nu consume carne, brânză şi ouă, în timp ce lunea miercurea şi vinerea se consuma mâncare fără ulei şi fără vin. În zilele de marţi şi joi se face dezlegare la untdelemn şi vin, iar sâmbetele şi duminicile, untdelemn, peşte şi vin.
Postul Crăciunului pe stil vechi, care debutează azi, 28 noiembrie, poartă amprenta unor străvechi sărbători dominate de ritualuri de purificare, fiind una dintre cele patru mari perioade de ajunare rânduite de Biserica Ortodoxă.. În „Calendarul Popular al românilor”, se spune că Postul Crăciunului începe cu îngăduinţă, iar prima zi din post poartă numele de Spolocanie. Bătrânii aveau obiceiul ca în această zi să urce în pod blidele în care au mâncat „de dulce” peste an, nu înainte însă de a le curăţa, coborând oalele şi străchinile pe care le foloseau pentru mâncarea de post.
De Lăsata Secului pentru Postul Crăciunului, creştinii petrec alături de familie, iar resturile rămase sunt strânse în faţa de masă şi aruncate cu faţa la răsărit, păsărilor cerului, în prima zi a Postului Crăciunului. Se spune că nu e bine să arunci resturile de la masa de Lăsata Secului decât spre Răsărit, altfel păsările vor ciuguli toată recolta de boabe. Pentru a fi feriţi de pagube, gospodinele trebuie să aşeze oalele cu gura-n jos.
În cele 40 de zile de post până la Naşterea Domnului, se obișnuieşte ca toţi credincioşii să nu consume carne, brânză şi ouă, în timp ce lunea miercurea şi vinerea se consuma mâncare fără ulei şi fără vin.
Postul Crăciunului este prilej de magie pentru fetele nemăritate, care încă nu şi-au găsit ursitul. Acestea trebuie să adune câte o surcină în fiecare zi a postului, iar în Ajunul Crăciunului vor fierbe crupe fără sare, pe care apoi le vor pune pe masă pentru ca, seara, venind umbra ursitorului lor, pe cahlă, să aibă ce ospăta. O altă superstiţie spune că, după Lăsatul Secului oalele în casă se aşează cu gura în jos, pentru a alunga paguba sau boala.
Vremea din postul Crăciunului este, spun bătrânii, un indiciu pentru cum va fi vremea în primăvara următoare. Dacă vremea nu este prea aspră, se spune că primăvara va aduce multe ploi. În unele zone, există obiceiul „bătutul pernelor”: fetele nemăritate încearcă astfel să-şi îmblânzească soarta şi să-şi găsească peţitori. Este o vreme şi a prezicerilor: dacă pieptul găinii fripte pentru masă este gras, iarna va fi grea, viscolită şi geroasă, iar dacă este lipsit de grăsime, vine iarnă blândă şi o vară rodnică.
Unul dintre obiceiurile din perioada postului este şi astăzi spălarea veselei cu cenuşă sau leşie, ca să nu mai aibă nicio urmă de carne sau derivate ale acestor produse.
