La ieșirea din satul Rudi un drum de ţară te duce în mijlocul pădurii, spre locul unde acum 245 de ani a fost ridicat un schit. Şi cu cât mai mult te apropii de Mănăstirea Rughi, după cum se numea schitul monahal încă de la începuturi, găseşti o altă lume decât cea cu care ne-am obișnuit, fără “metehnele” tipice ale civilizaţiei. Aici totul este învăluit de liniște, și doar păsările pădurii ne reamintesc prin cântul lor că suntem în sânul naturii.
Legenda spune că domnitorul Grigore Ghica Vodă avea unele probleme de sănătate, dar după ce a băut apă din izvorul din această pădure și s-a spălat cu ea s-a simţit vindecat. Ca mulţumire, el a dorit ca aici să fie zidită o mănăstire.
Zilnic, deșteptarea la mănăstire se face la ora 3:00, după care la 4:00 vieţuitorii se adună în biserică la pravila călugărească. Apoi fiecare își face ascultarea, adică lucrează acolo unde se pricepe mai bine, fie la stupii cu albine, la bucătărie, în grădină sau în alte părţi. De lucru este pentru toţi, mai ales că la mănăstire este o gospodărie întreagă pentru a avea cele necesare pentru tot anul. 
Maicile se ocupă cu apicultura, cultivă roșii, castraveţi, cartofi, căpșuni, zmeură și coacăză, ba mai au grijă de vite, dar și de păsări. Obștea monahală este în prezent constituită de 30 de maici conduse de Maica Stareţă Maria și părintele arhimandrit Patrocle.
Vechea biserică a mănăstirii este închisă în ultimul timp, aici având loc lucrări de restaurare. Edificiul istoric s-a lepădat de tencuiala modernă și reparația din anii ’90, dar și de acoperișul de tablă, revenind la șindrilă, așa că se apropie, precum este și firesc, de imaginea mănăstirilor din Moldova de peste Prut. Inițiativa restaurării aparține părintelui Patrocle, arhimandritul mănăstirii Rughi, fiind realizată de arhitectul Mihail Andrieș, șef de proiect, și arhitectul Sergius Ciocanu, conducător științific al proiectului. Apropo, anul trecut la mănăstire a fost restabilită, cu implicarea avocatului Iulian Rusanovschi, Troița eroilor români căzuți pentru reîntregirea neamului românesc. Crucifixul a fost instalat la Rudi în perioada interbelică și a fost distrus după ocupația sovietică. 
În preajmă se află altă o clădire deosebită, care alături de biserica zidită în 1777 este cartea de vizită a mănăstirii. Edificiul numit și “Castel” este lucrarea de diplomă a vestitului arhitect sorocean Valentin Voiţehovschi și a fost creat pentru şcoala de dascăli, unde în perioada interbelică se preda în special muzica psaltică. 
Școala de dascăli nu mai funcţionează de decenii, dar de ceva timp la mănăstirea Rudi se aude iarăşi muzica psaltică, pe care au început să o studieze maicile.
