La 12 iunie, de ziua comemorării primului val de deportări sovietice din 12-13 iunie 1941 publicam un articol în care menționam că autoritățile raionale nu au făcut timp de un an (la fel ca și în ceilalți) nimic palpabil pentru edificarea monumentului victimelor represiunilor sovietice.
Deși atunci când am scris articolul reprezentanții Consiliului Raional Soroca au evitat să-mi răspundă la întrebările la acest subiect, dar după aceasta au publicat o nouă dezmințire, care devine tradițională. O publicăm integral mai jos:
„În conformitate cu Legea nr.192/2011 monumentelor de for public, Hotărârii Guvernului nr.721/2020 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea concursului de selectare a autorului monumentului de for public sau al operei comemorative de război, Consiliul Raional Soroca în anul 2024 la inițiativa Asociației Obștești „Supraviețuitorii Represiunilor și Deportărilor”, a aprobat decizia nr.4/19 din 04.07.2024 cu privire la edificarea monumentului de for public „În memoria victimelor represiunilor politice și deportărilor”, cât și Regulamentul de organizare și desfășurare a concursului de selectare a autorului monumentului de for public „În memoria victimelor represiunilor politice și deportărilor”. În conformitate cu Regulamentul menționat, cel puțin 1/3 din membrii comisiei trebuie să fie specialiști în domeniul sculpturii și un arhitect atestat în domeniul patrimoniului arhitectural-artistic.
Amintim că majoritatea din Consiliul Raional Soroca, sunt urmași politici ai celor care în numele Secerei și a Ciocanului dar și a Steluței roșii de pe Kremlin, i-au deportat pe cei mai gospodari și mai mari intelectuali basarabeni. Aceștia așteptau ca urmașii celor deportați, torturați și uciși în Siberia sau pe drum, să-și facă monument pe contul lor.
Contribuția administrației se dorea a fi una simbolică, chiar dacă decenii la rând autoritățile locale și raionale, care au furat de la proprietarii deportați bunurile, le-au folosit imobilele ca sedii pentru instituțiile publice sau de partid. Abia după ce am sesizat opinia publică despre această abordarea cinică a conducerii Raionului Soroca, autoritățile au zis că vor rezolva problema din banii lor. Dar când?
Cu toate că Veaceslav Rusnac, președintele raionului Soroca, afirma anii trecuți că vor identifica posibilitatea ca să-și „asume responsabilitatea totală pentru a construi acest monument, deoarece aceste persoane merită”, deocamdată totul este în așteptare.
Menționăm că prin 2016 se vorbea despre crearea unui memorial la intrarea în municipiul Soroca (intersecţia străzilor Independenţei şi cheiul Nistrului — n.a.), dar la fapte așa și nu s-a trecut.
Totodată anterior Consiliul raional a elaborat și o schiță de proiect, unde se propunea ca acest complex memorial să fie alcătuit dintr-o piatră comemorativă din granit cu înălțimea de peste 2 metri, în spatele căreia va fi o cruce neagră din metal de două ori mai mare. În fața complexului era planificat un mic scuar, iar de acolo până la monumentul ridicat pe o movilă urmau să fie instalate șinele unei căi ferate. În etapa a doua, pe marginea șinelor se propunea să fie adăugate pietre pe care vor fi sculptate numele celor deportați din Soroca. Zona aleasă are și o încărcătură simbolică, fiind nu doar intrarea în oraș, dar și locul de unde se crede că mașinile cu deportați porneau spre gările feroviare.
Ulterior, prin 2018 Consiliul Raional Soroca a luat decizia de a ridica un monument în amintirea deportaților în preajma Complexului Eroilor, lângă Palatul de Cultură. A fost făcută și schița acestuia, dar de atunci s-a tot bătut pasul pe loc.