Sincer vorbind, interlocutorul meu de astăzi, Marin Russu, doar formal (sau, cum se zice pe la noi — în documente) este antrenorul echipei de fotbal Inter (Soroca), or, în realitate, el „gestionează” cu totul alte lucruri decât ceea ce știe el să facă mai bine. Când zic aceasta am în vedere faptul că domnia sa este responsabil de tot ceea ce ține de formația de seniori a municipiului Soroca, începând cu tunderea gazonului și terminând cu prezența polițistului la meciurile echipei. Nu că ar fi „omul-orchestră”, dar ceva aproximativ, or fotbalul de Divizia B la Soroca se ține, la fel cum zic moldovenii, „pe muci”, iar aceștia nu sunt, fiți de acord, cel mai bun „beton”…
– Domnule Marin Russu, nu vă supărați, dar chiar nu știu cum să vă prezint cititorilor noștri, deoarece dacă o să zic că sunteți antrenorul echipei sorocene, o să mă arate unii cu degetul — ce fel de antrenor, domnule, dacă antrenamentele echipei Inter lipsesc cu desăvârșire, iar jucătorii se întâlnesc doar în ziua meciului. Nu pot să vă zic nici magazioner sau, Doamne ferește, îngrijitor de teren, fiindcă vă apreciez studiile superioare și entuziasmul cu care vă faceți munca de la marginea terenului. Ar fi mai bine, cred, să vă autoprezentați, dacă nu vă supărați…
– Sunt antrenor de fotbal la Școala raională sportivă din Soroca și antrenor al echipei de fotbal Inter (Soroca), care evoluează în Divizia B, zona Nord, a Campionatului Republicii Moldova. În timpul „liber” de până la desfășurarea meciurilor, mă mai ocup de pregătirea terenului — tund iarba, marchez terenul. În această muncă de rutină deseori sunt ajutat, de ce să nu recunosc?, de domnul Andrei Jitniuc, specialist în problemele tineretului și sportului la Consiliul raional.
– Și cum apreciați această evoluție, despre care vorbeați mai sus?
– Mult sub posibilitățile și dorințele noastre. Cum se zice, au fost vremuri și mai bune. De exemplu, trei ani la rând echipa noastră a fost pe podium. Nu este compromis nici acest sezon fotbalistic, fiindcă mai sunt etape bune de disputat, mingea este rotunda și totul este posibil. Cel puțin eu, ca antrenor, și băieții din teren vom da tot ce avem mai bun pentru ca și acest sezon să nu fie o excepție și să ne regăsim din nou printre primele trei echipe ale competiției.
– Despre promovare vorbim altă data?
– Cu siguranță, da. Știu că orice fotbalist trebuie să-și dorească cel mai bun loc posibil, în orice competiție sportivă, dar sunt realist și-mi dau bine seama că nu avem voie și motive să ne facem iluzii. Poate în sezonul viitor.
– Apropo, dar cine sau ce nu v-a permis să ocupați, la întreruperea campionatului, un loc mai bun decât 7?
– Sunt mai mulți factori — și sportivi, și extrasportivi. Să zicem, am avut mai mulți fotbaliști traumatizați, și nu orice fotbaliști, dar liderii echipei, cum ar fi, bunăoară, căpitanul Gheorghe Cazac. În ultimele etape nu a jucat Vasile Boldescu, care la fel a suportat un traumatism. Unul dintre liderii sezonului trecut, Igor Balan, este plecat în Franța. Vadim Rusu este la Chișinău și nu prea are timp. De altfel, am avut meciuri slabe cu echipele situate mai jos în clasament decât noi — să zicem, am pierdut puncte foarte prețioase cu echipele din Bogzești și Pepeni. Pe de altă parte, am avut evoluții bune cu formațiile din plutonul fruntaș. De exemplu, la Călărași am pierdut la limită, deși aveam meciul în mâini. Ca să nu zic de calitatea proastă a terenurilor de fotbal, inclusiv a terenului din Soroca. Inter este o echipă care preferă jocul frumos, combinativ, cu faze bine gândite, dar pe astfel de terenuri este imposibil să joci frumos. Pe de altă parte, este de-o plăcere să evoluezi pe terenuri bune, cum ar fi cele de la Edineț sau de la Ungheni.
– Dacă îmi permiteți, o să completez și eu lista factorilor care au influențat mereu și influențează în continuare evoluția Inter-ului și, bănuiesc, a multor altor echipe din eșalonul fotbalistic pe care îl reprezentați, cu unul care este la suprafață, și anume — lipsa procesului de antrenament. Or, despre ce rezultate poate fi vorba dacă jucătorii, bănuiesc, câteodată nici nu se cunosc între ei.
– Nici chiar așa, deși nu pot nega că antrenamentele ca atare lipsesc. Explicația cea mai plauzibilă ar fi că Divizia B este una de amatori și fotbaliștii se hrănesc din altceva decât fotbalul și de aceea suntem bucuroși ca băieții să vină măcar la meciuri. De exemplu, despre ce antrenamente ar putea fi vorba dacă avem câțiva jucători din Chișinău, vreo 2-3 din Racovăț, alții sunt din alte localități ale raionului.
– Dacă veni vorba de jucători, cel puțin eu am impresia că există destul de mulți fotbaliști soroceni care ar merita un loc în echipă, în defavoarea „stranierilor”. Nu vă supărați, dar în acest context vreau să spun că unele meciuri din campionatul raional sunt mai interesante și mai de calitate decât unele meciuri din campionatul Republicii Moldova.
– Este și aceasta o părere, dar trebuie să menționez faptul că acum avem nu mai mult de 2-3 „legionari” în echipă — Nicu Ignat, Gheorghe Cazac sau Grigore Cojocaru, în comparație cu anii precedenți, când aceștia erau în număr de 8-9. Bineînțeles, avem fotbaliști talentați și în campionatul raionului și unul din obiectivele mele este găsirea acestor talente și promovarea lor în echipa principală a raionului. Vă pot aduce și exemple concrete de promovare a fotbaliștilor soroceni, cum ar fi Eugen Chistol, Victor Ioniță, Stanislav Nartea, Vasile Botnari și alții, iar unii din ei sunt deja printre liderii echipei. De exemplu, Valentin Bacalâm este un nou produs de calitate a fotbalului sorocean, care în 13 meciuri a marcat 7goluri. Sau, fundașul Andrei Vlas care are la activ 2 goluri marcate.
– Domnule Russu, cititorii n-o să ne înțeleagă dacă nu vom vorbi puțin și despre bani. Spuneți, vă rog, despre ce sumă este vorba și de la cine o primiți.
– Nu este nici un secret: este vorba de circa 120.000 de lei pe care îi primim de la Consiliul raional și aceștia sunt toți banii de care beneficiază echipa.
– Sponsori, nimic?
– Anul acesta, cu părere de rău, nu avem pe nimeni alături de echipă, dar în sezonul precedent am fost ajutați de domnul director de la firma „Gospodina”, Serghei Pușcaș, și doamna director de la firma „Testor”, Ala Lisnic. Mulțumesc și pe această cale sponsorilor și mulțumesc Consiliului raional pentru sprijin. Dacă nu ar fi acești bani, echipa nu ar putea să participe în campionatul republicii. Bineînțeles, mulțumesc și domnului Radion Ghilas, care este președintele Asociației raionale de fotbal și care este unul din pilonii de bază a fotbalului sorocean.
– De altfel, în comparație cu alte echipe, FC Inter cum stă la capitolul „finanțare”?
– Nu cunosc prea multe la acest capitol, dar am aflat de la colegi că echipa din Edineț, de exemplu, primește de la autorități circa 650.000 lei. La fel de bine sunt ajutate echipele din Ungheni, Fălești (echipă care anul trecut a promovat), dar și formațiile de la sate, cum ar fi Bogzești sau Pepeni.
– Despre FC Visoca ce părere aveți?
– O părere foarte bună. Pe lângă locul ocupat în clasament, consider că este o echipă de viitor, iar experiența vine cu timpul. Întotdeauna am salutat eforturile unor oameni de a se implica în fotbal și ceea ce face domul primar Pleșca și fiul lui este de aplaudat. Important este să nu lase mâinile în jos, iar rezultatele vor veni, cu siguranță.
– Spre deosebire de FC Inter, fotbaliștii din Visoca au stat mai bine la capitolul „organizare”, fiindcă s-a observat că cei doi Pleșca și-au împărțit bine sarcinile din teren și din afara terenului. Numai la Soroca Marin Russu este responsabil și de teren, și de arbitri, și de… polițiștii care uită să vină la meciuri, cum este stipulat într-un demers trimis de Consiliul raional către Inspectoratul de poliție. De altfel, cu ce s-a terminat scandalul cu pierderea meciului cu FC Edineț „la masa verde”?
– Am fost amendați cu 2000 de lei, lipsiți de trei puncte și avertizați că dacă se mai repetă această „ispravă”, am putea fi excluși din competiție.
– Domnule Russu, ce urmează după această pauză competițională, legată și de pandemie?
– Urmează să vedem ce va fi după 15 ianuarie 2021, după ce vor fi scoase restricțiile, dar eu, cel puțin, îmi doresc să remontăm ceea ce se poate remonta și, într-un final, să urcăm pe podium, acolo unde ne este locul.
– Există motive de optimism?
– Întotdeauna este loc de pentru mai bine. Sper că fotbaliștii traumatizați să-și revină, să se întoarcă acasă măcar câțiva dintre jucătorii care ar putea pune umărul la…
– Numai nu ziceți „promovare”, fiindcă mai sus deja am spus că acest deziderat este compromis sezonul acesta…
– Este adevărat, dar trebuie să ieșim pe teren cu gândul doar la victorie. În caz contrar, nu ne vom atinge obiectivul în timpul apropiat. De altfel, în fiecare an începem campionatul cu acest gând și cu această speranță, iar speranțele și gândurile frumoase odată și odată se materializează.
– Așa este și eu vă doresc ca promovarea să vină și la Soroca, dar unde o să jucați dacă dă Domnul…
– Răspunsul la această întrebare nu ține de competența mea, dar un lucru vă pot spune cu certitudine: nu aș vrea să se repete soarta echipei FC Florești, care a promovat în Divizia Națională, dar joacă departe de casă.
– Vă mulțumesc pentru interviu.
Componența echipei FC Inter (Soroca): PORTARI — Ioniță Victor, Chistol Eugen, Tonofa Nicolae; FUNDAȘI — Rusu Vadim, Cazac Gheorghe, Botnari Vasile, Nartea Stanislav, Gumenco Alexandru; MIJLOCAȘI ȘI ATACANȚI — Ursu Mihai, Boldescu Vasile, Morguleț Renat, Vlas Andrei, Bacalâm Valentin, Cojocari Grigore, Ignat Nicu.
Consemnare Victor COBĂSNEANU
