Până când pe plan extern ițele s-au încurcat rău de tot – terminarea războiului devine tot mai iluzorie, ca să nu zic că ar putea fi nu mai degrabă decât la Paștele Calului, liderul de la Casa Albă continuă cu declarațiile extravagante, președintele rus se întrece pe sine în ceea ce privește pretențiile teritoriale și de altă natură, iar autoritățile de la Kiev și-ar dori organizarea alegerilor prezidențiale în luna iulie a acestui an – eu propun să ciulim urechile la ceea ce se întâmplă în curtea noastră.
Și când zic „curtea noastră” nu am în vedere, neapărat, fuga din Republica Moldova a câtorva deputați condamnați la ani grei de pușcărie (fiindcă aceasta este deja o practică bine înrădăcinată pe malul Bâcului) sau de pretențiile bașcanei de a se considera un fel de Ioana d’Arc de Komrat, dar de vizitele în teritoriu a primelor persoane din stat. Or, viitoarele alegeri parlamentare sunt tot mai aproape, iar politicienii intră în campanie cu mesaje menite să atragă electoratul. În acest context, vizitele în teritoriu devin un instrument esențial de mobilizare, iar liderii politici încearcă să-și consolideze imaginea.
Recent, președinta Maia Sandu a vizitat raionul Soroca, un teritoriu unde, la referendumul simbolic pentru aderarea la Uniunea Europeană, majoritatea voturilor au fost împotrivă. La întâlnirile cu cetățenii, șefa statului a abordat subiecte sensibile, precum impactul războiului asupra economiei, reformele din justiție și sprijinul internațional acordat Republicii Moldova. Spre deosebire de alte evenimente similare, această întâlnire a fost marcată și de critici dure din partea unor participanți, care au pus sub semnul întrebării politicile guvernării. Putem spune chiar că unele persoane au venit la întâlnirea cu doamna președintă cu piatra în sân. Nu zic că acestea, puține la număr, este adevărat, au fost „infiltrate” de vreun partid politic, dar mi s-a părut că criticile și reproșurile aduse Maiei Sandu au fost nelalocul lor și rău-intenționate. Nu de alta, dar persoanele supărate păreau destul de inteligente ca să știe că Maia Sandu nu a falsificat rezultatele alegerilor prezidențiale, că Republica Moldova nu are gazele naturale proprii, că pensiile mici nu țin de competența șefei statului, că cu este normal ca noi să procurăm produse lactate din Ucraina măcinată de și, cu atât mai mult, încurcătura cu cotele de pământ atribuite cetățenilor poate fi dezlegată de alte instituții decât președinția.
Trebuie, însă, să recunosc că, aceste nemulțumiri sunt, în parte, justificate. Potrivit datelor Ministerului Muncii și Protecției Sociale, pensia medie în Moldova este de aproximativ 3.600 de lei (circa 180 de euro), insuficientă pentru un trai decent. În același timp, inflația a afectat puternic puterea de cumpărare, iar prețurile la produsele de bază au crescut semnificativ în ultimii doi ani. Totuși, unele critici au fost formulate fără a lua în considerare realitățile economice și atribuțiile funcției prezidențiale. De exemplu, politica pensiilor ține mai mult de Guvern și Parlament, iar criza energetică nu este un fenomen exclusiv moldovenesc, ci o problemă globală.
Pe plan extern, guvernarea actuală a reușit să mențină stabilitatea și să apropie Republica Moldova de Uniunea Europeană. În decembrie 2023, Bruxelles-ul a anunțat deschiderea oficială a negocierilor de aderare, un pas semnificativ pentru țară. În plus, conform declarațiilor europarlamentarului Dan Barna, Republica Moldova ar putea adera la UE până în 2030, alături de Macedonia de Nord și Muntenegru.
Însă alegerile din toamnă ar putea schimba direcția țării. Fostul președinte Igor Dodon și alți politicieni pro-ruși își pregătesc revenirea în prim-planul scenei politice. Scenariul georgian – unde protestele și influența externă au destabilizat parcursul european al țării – este un pericol real și pentru Moldova. De aceea, partidele pro-europene încearcă să găsească formule de unificare pentru a preveni fragmentarea voturilor. Deocamdată, discuțiile despre o posibilă Listă Electorală Națională, care să includă reprezentanți ai partidelor democratice și ai societății civile, sunt doar în faza inițială.
Alegerile din această toamnă nu vor fi doar despre partide și candidați, ci despre viitorul direcției geopolitice a Republicii Moldova. Într-un context marcat de război la graniță și crize economice, fiecare vot va conta.
