Reunificarea R. Moldova cu România ar putea accelera aderarea țării noastre la Uniunea Europeană, este convinsă președinta Maia Sandu, transmite moldova1.md. Totuși, o asemenea decizie trebuie luată de majoritatea cetățenilor, a precizat șefa statului într-un interviu acordat, pe 28 aprilie, publicației franceze «Le Monde».
„Acest lucru ne-ar permite să intrăm mai rapid în UE și ne-ar putea ajuta”, a declarat Sandu, amintind totodată că Pactul Ribbentrop-Molotov din 1939 a fost un act ilegal care a separat forțat cele două maluri ale Prutului.
Deși sprijinul pentru Unire a crescut la aproximativ 40%, decizia finală trebuie să aparțină cetățenilor. În prezent, prioritatea zero pentru autoritățile de la Chișinău rămâne integrarea europeană prin reforme proprii, a punctat președinta.
Într-un context regional tensionat, șefa statului nu exclude nici modelul „aderării în doi pași”, care ar însemna aderarea R. Moldova la UE inițial fără regiunea transnistreană pentru a preveni folosirea acesteia de către Kremlin ca un „drept de veto” asupra viitorului european al țării.
În același interviu, președinta s-a arătat convinsă că R. Moldova va fi pregătită pentru aderarea la UE până în 2030.
Șefa statului a făcut referire la „progrese reale” în reforma justiției, amintind condamnările recente în cazurile de mare corupție ca dovadă a schimbării de paradigmă la Chișinău.
„Lucrăm activ și contăm pe sprijinul partenerilor noștri, în special al Franței și al președintelui Macron, pentru a debloca etapele următoare ale negocierilor”, a conchis președinta.
Fragment din interviul acordat de președinta Maia Sandu publicației franceze «Le Monde»:
Întrebare: În ianuarie, ați declarat că ați vota „da” în cazul unui referendum pentru o reunificare a Moldovei cu România. Prim-ministrul dumneavoastră, Alexandru Munteanu, precum și șeful Guvernului român, Ilie Bolojan, au făcut aceeași declarație. Este acest lucru realizabil?
Maia Sandu: Acest lucru ne-ar permite să intrăm mai rapid în UE și ne-ar putea ajuta. Cei care ne cunosc istoria știu că înainte de Pactul Ribbentrop-Molotov, pactul germano-sovietic din 1939, Moldova făcea parte din România. Prin urmare, aceștia nu sunt surprinși că o parte dintre moldoveni gândesc astfel.
Cu toate acestea, Moldova este o țară democratică, iar o astfel de decizie trebuie luată de o majoritate a cetățenilor. Astăzi, o majoritate a moldovenilor este pentru aderarea la UE, în timp ce aproximativ 40% sunt pentru reunificare. Prin urmare, urmăm calea integrării în spațiul european.
Sondajele au arătat că, după declarația dumneavoastră, a existat o creștere a numărului de moldoveni favorabili reunificării, în special în cadrul diasporei, unde unioniștii ar fi majoritari…
Această discuție a început atunci când Moldova și-a obținut independența, în 1991, deoarece Pactul Ribbentrop-Molotov, care a transformat Moldova într-un teritoriu sovietic, a fost ilegal.
Nu a existat atunci nicio consultare, niciun referendum, nicio decizie a Parlamentului sau a vreunei alte instituții. Când țara a devenit independentă, reunificarea a fost primul subiect de discuție. Dar acest lucru nu s-a concretizat la acea vreme.
Precizăm că nu este prima dată când președinta Maia Sandu vorbește public despre faptul că Unirea cu România ar fi calea cea mai rapidă de a pune R. Moldova la adăpost sub umbrela de securitate și prosperitate a Occidentului, având în vedere că România este deja stat membru al NATO și UE.
La începutul anului curent, președinta a declarat franc, într-un interviu pentru doi jurnaliști britanici, că ar vota în favoarea Unirii la un eventual referendum.
Ulterior, și premierul Alexandru Munteanu s-a declarat în favoarea Unirii, iar prim-ministrul de la București, Ilie Bolojan, a afirmat că România este pregătită pentru orice scenariu decide Chișinăul.
Un sondaj recent realizat de ATES Research Group indică o susținere semnificativă pentru Unirea celor două state: în Republica Moldova, 44% dintre respondenți ar vota „pentru” la un eventual referendum, în timp ce 39.2% s-ar opune. Restul sunt indeciși sau nu ar participa.
În diasporă, susținerea este mult mai mare – 60.8% voturi pro-Unire și doar 24.3% contra.
