Istoria de peste un secol și jumătate a școlii din Visoca a fost adunată între coperțile volumului „Lumina cărții la Visoca. Studiu documentar-memorialistic”, semnat de publicistul Vasile Trofăilă, publicată în 2025 la editura „Universul”. Cartea lansată la 1 septembrie la Visoca oferă o privire amplă asupra transformărilor prin care a trecut instituția, de la școală parohială la Liceul Teoretic de astăzi.
În „Cuvânt-înainte”, autorul subliniază că „lumina cărții începe să pătrundă la Visoca acum peste 160 de ani”, accentuând eforturile comunității locale de a menține și dezvolta procesul educațional, indiferent de schimbările politice sau de condițiile istorice. Școala a funcționat în timpul administrației rusești, românești și sovietice, iar după 1991 a devenit un simbol al renașterii educaționale din Republica Moldova.
Lucrarea este structurată cronologic și acoperă momente esențiale: apariția școlii primare, perioada interbelică, anii de război, reformele sovietice și transformarea în Liceul Teoretic Visoca. Capitolele „Școala de ieri și școala de azi” și „Destine de absolvenți” aduc în prim-plan povești umane și exemple de reușită, oferind cititorului o perspectivă vie asupra impactului pe care l-a avut școala asupra generațiilor. 
Autorul nu uită să își exprime gratitudinea față de cadrele didactice care au format sute de elevi, menționând că „școala din satul natal ne-a pus bazele cunoașterii despre noi și despre viață, ne-a învățat să interacționăm, să ne argumentăm punctul de vedere”. Cartea este îmbogățită cu fotografii de arhivă și din prezent, mărturii și documente istorice, oferind nu doar o cronică instituțională, ci și o oglindă a evoluției satului Visoca și a comunității sale.
„Lumina cărții la Visoca” nu este doar un studiu memorialistic, ci și un apel la prețuirea educației și a valorilor transmise din generație în generație. În paginile sale, se conturează ideea că educația rămâne „singurul lucru care nu poate fi furat din viața unui om” și „cea mai sigură investiție”.
Lansarea acestei cărți vine să reamintească faptul că istoria unei școli nu este doar o arhivă de documente, ci și o parte din identitatea colectivă a unei comunități.
