În primăvara anului 2016, pe stâlpul din fața casei mele un cocostârc a început să-și construiască cuib. El este construit din crengi, rădăcini, pământ, la care se adaugă paie, fân, iarbă, uneori chiar hârtie şi cârpe. Zbura spre iaz și prin grădini căutând de mâncare. La sfârșitul verii a zburat în țările calde.
În anul următor a început să-și mărească cuibul, apoi și-a adus perechea, dansând în zbor și producând niște sunete hazlii din cioc, astfel comunică cu partenerul prin intermediul unui clămpănit al ciocului, asemenea unei darabane de tobă. Femela sta permanent pe ouă, iar masculul aducea de mâncare. În luna mai au aruncat jos două ouă, iar la sfârșitul lunii iunie am zărit 3 căpșoare de pui mici. Ziua ambii părinți aduceau hrană și apă, iar seara femela sta cu puii în cuib, iar masculul pe alt stâlp, aproape de familia sa. La începutul lunii august doi pui au început să învețe să zboare, al treilea fiind mai fricos a început a zbura mai târziu. Locul de decolare a fost acoperișul casei vecinilor, care este mai josuță. La sfârșitul lunii august au zburat cu toții, iar cel mai fricos a rămas până mai târziu, apoi a zburat și el. Iar pe 18 martie iarăși prietenul meu Cocostârcul m-a bucurat cu prezența sa. Iar astăzi, la 24 martie, au sosit și ceilalți membrii ai familiei cocostârcului, deși cred că o să-și construiască cuiburi și-n altă parte, fiindcă nu vor încăpea toți în acesta. Există mitul care spune că barza aduce copii și se adeverește, căci la casa unde cresc trei frați, barza a crescut trei pui…
Sperăm că anul acesta să se mărească familia lor. Suntem foarte fericiți că au ales să-și construiască căsuța în fața casei noastre!
Maxim Rusu, s. Schineni
