Recent, filiala Florești a Judecătoriei Soroca, a pronunțat hotărârea într-un caz de violență în familie, după care o femeie a decedat. Soțul agresor a primit 135 de ore de muncă în folosul comunității. Activiștii civici au lansat o petiție creată de Centrul de Drept al Femeilor pentru introducerea termenului de femicid în legislația Republicii Moldova. “Atât costă viața unei femei? Suntem profund marcate de această injustiție și solicităm de urgență acțiuni corespunzătoare din partea autorităților. Autoritățile trebuie să facă claritate și justiție pentru această femeie, chiar dacă deja post-mortem” se scrie în mesajul acestora de pe rețelele de socializare.
Conform sentinței din 8 mai 2024, pedeapsa a fost aplicată la cererea Procurorului, care în ședința de judecată a pledat pentru recunoașterea inculpatului vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.2011 alin.(1) lit.a) Cod penal, cu stabilirea în baza acestei Legi a unei pedepse sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 130 ore, încasarea din contul inculpatului în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare în sumă de 2 820 lei. Succesorul părții vătămate decedate, adică fiica acestora, în ședința de judecată a solicitat ca inculpatului să-i fie aplicată o pedeapsa mai blândă. Totodată avocatul inculpatului, în ședința de judecată a solicitat ca la stabilirea pedepsei
să se țină cont de faptul că inculpatul a recunoscut vinovăția, sincer se căiește de
cele comise, cu stabilirea unei pedepse echitabile pentru infracțiunea comisă sub
formă de muncă neremunerată.
“În baza materialelor din dosar şi a probelor administrate la faza urmăririi penale, instanţa de judecată, a constatat că la 10 februarie 2024, în jurul orei 22:00, un bărbat aflându-se la domiciliul său, fiind în stare de ebrietate alcoolică, în urma relaţiilor de conflict apărute cu soția, manifestând lipsă de respect faţă de aceasta, cu scopul de a-i cauza suferinţe fizice şi psihice, intenţionat, i-a aplicat ultimei multiple lovituri cu pumnii, picioarele
și cu un scaun peste diferite părți ale corpului, cauzându-i prin aceasta vătămări
corporale”, dar care, conform raportului de expertiză judiciară medico-legală, se califică ca… ușoare.
Bănuitul a recunoscut că s-a certat cu soția, a lovit-o cu palma și cu pumnii, în urma acestor lovituri a avut vânătăi. Când se certau ea ar fi căzut și s-a lovit de prag și nu s-a mai ridicat. Apoi el chemat ambulanța și poliția. Fiica lor a spus în instanță că “tatăl ei de multe ori a aplicat violență fizică asupra mamei sale, însă ultima niciodată nu dorea să-i spună s-au să-l denunțe la poliție. (…) De câte ori a încercat să discute cu tatăl său pentru a nu o maltrata pe mama sa, el îi zicea să nu se implice, și să se ducă la familia ei. (…) La 11.02.2024 în jurul orelor 09:00, a fost telefonată de sora, care a întrebat unde este mama, că nu ridică telefonul. Atunci ea a sunat pe telefonul mamei, dar a ridicat tatăl, și i-a zis să vină urgent la ei. A menționat că el și surorii sale i-a ridicat, comunicându-i că mama se simte rău, și el a chemat ambulanța. Atunci ea, imediat s-a deplasat spre gospodăria părinților și intrând în locuința unde ultimii locuiau, a observat-o pe mama ei jos la podea, fiind cu fața în jos, iar împrejurul ei multe pete de sânge. L-a întrebat pe tatăl său care stătea pe pat ce s-a întâmplat, la ce ultimul a zis că mama se simte rău, și el a chemat salvarea. Verificând pulsul a observat că mama ei era deja fără suflare și imediat a telefonat la serviciu 112. Până la venirea ambulanței și poliției, a observat că toți pereții din camera erau cu picături de sânge, precum și lenjeria de pat plină de sânge. La întrebarea sa ce a făcut, tatăl ei nu a scos nici un cuvânt, numai repeta „ce e de făcut”. La sosirea
ambulanței, mama fiind întoarsă cu fața în sus, a observat-o cu capul și fața umflată în totalitate cu echimoze. Care au fost circumstanțele și de ce tatăl ar fi bătut-o până la moarte pe mama sa nu cunoaște, deoarece nici unul nu dorea să-i comunice nimic. A mai menționat că în ultima perioadă îndelungată de timp, tatăl ei făcea abuz de băuturi alcoolice și o maltrata pe mama sa, însă ultima nu dorea să-l denunțe la poliție, chiar nici lor să le spună”.
Totuși în raportul de expertiză judiciară medico-legală, pe baza căruia s-ar fi calificat cazul din omor în violență de familie, se scrie că “decesul a survenit în rezultatul insuficienței cardio-vasculare acute, ca urmare a infarctului miocardic repetat, instalat pe fundalul cardiopatiei ischemice cronice, ceea ce se confirmă prin modificările depistate la necropsie și adeverite de examenul histologic. La examinarea medico-legală s-au depistat leziuni corporale ca: plăgi contuze în regiunea stângă a capului și urechii stângi, hemoragii în țesuturile moi epicraniene pe stânga, echimoze și excoriații regiunea feței, echimoze regiunea toracelui, abdomenului, spatelui, membrelor superioare și inferioare, care au fost produse în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur (nu se exclude pumni, picioare, scaun) cât și la lovirea de acestea, au o vechime de cca. 1-2 zile până la survenirea decesului, nu au legătură cauzală directă cu survenirea decesului, la persoanele vii condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată, și în baza acestui criteriu, în comun, se califică ca vătămare ușoară a integrității corporale sau a sănătății”.
Astfel, acțiunile soțului au fost încadrate în baza art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal – violenţa în familie, cu semnele calificative: acţiunea intenţionată, comisă de un membru al familiei în privinţa altui membru al familiei, manifestată prin maltratare și alte acțiuni violente, soldate cu vătămarea ușoară a integrității corporale sau a sănătăţii.
“Instanţa de judecată remarcă că, pedeapsa este echitabilă când ea impune inculpatului lipsuri şi restricţii ale drepturilor lui, proporţionale cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi este suficientă pentru restabilirea echităţii sociale, adică a drepturilor şi intereselor victimei, statului şi întregii societăţi, perturbate prin infracţiune. Pedeapsa este echitabilă şi atunci când este capabilă de a contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului şi prevenirea comiterii de noi infracţiuni atât de către condamnat, cât şi de alte persoane. Or, practica judiciară demonstrează că o pedeapsă prea blândă generează dispreţ faţă de ea şi nu este suficientă nici pentru corectarea infractorului şi nici pentru prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni. De asemenea, o pedeapsă prea aspră generează apariţia unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire şi de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecinţe contrare scopului urmărit”.
Prin urmare bărbatul se recunoaște vinovat de comiterea infracţiunii prevăzute de art. 2011
alin. (1) lit.a) Cod penal și în baza acestei Legi cu aplicarea prevederilor art.801 Cod penal, i se stabilește o pedeapsă sub formă de 135 (una sută treizeci și cinci) ore muncă neremunerată în folosul comunității.
Sentinţa poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Bălţi în termen de 15 zile,
prin intermediul Judecătoriei Soroca sediul Floreşti.
