Ion Creangă, tată de băiat, și-a crescut și educat de unul singur feciorul

0
216

De Mărțișor sărbătorim și nașterea lui Ion Creangă, marele nostru povestitor, a cărui povești și istorii ne-au marcat copilăria și ne-au inspirat ori de câte ori am vrut să facem pozne. Astăzi vrem să aruncăm o privire și asupra relației sale cu unicul său fiu, Constantin. Această latură mai puțin cunoscută a vieții scriitorului dezvăluie un alt aspect al personalității lui Ion Creangă.

Ion Creangă, divorțat de soție, își educă singur unicul fiu

Constantin Creangă a fost unicul fiu al scriitorului  Ion Creangă. Acesta s-a născut în data de 19 decembrie 1860, mama sa fiind Ileana, fiica preotului Grigoriu de la Biserica ”Patruzeci de Sfinți” din Iași. Ion Creangă a fost extrem de sever atât cu soția, cât și cu fiul lor. Astfel, tânărul Constantin Creangă nu s-a bucurat de o copilărie tocmai fericită, din care bătaia nu a lipsit. Neînțelegerile conjugale au făcut ca Ion Creangă și Ileana să se despartă. Tânărul Constantin, care avea doar 6 ani la acel moment, a rămas alături de tatăl său, fiind părăsit de mamă și crescut doar de tată. Constantin Creangă a fost înscris la Școala militară într-un moment de mare cumpănă din viața scriitorului. Ion Creangă tocmai fusese dat afară din rândul clerului, dar și din învățământ. Pentru a-și câștiga existența, Ion Creangă a fost nevoit să deschidă o prăvălie de tutun în centrul Iașilor. Afacerea a ajuns să fie administrată câțiva ani mai târziu de către fratele său, Zahei Creangă. Școala militară avea avantajul că era gratuită. Totodată, promitea pentru micul Constantin o carieră profesională respectabilă, lipsită de grija zilei de mâine, în rândurile Armatei Române. Deși alegerea carierei militare a fost făcută mai degrabă de nevoie, Constantin Creangă avea să recunoască faptul că această meserie era pe placul său. “Militar am fost pentru că așa a vrut tată.”

Fiul lui Ion Creangă s-a înrolat să lupte în Războiul de Independență fără știrea tatălui

Ion Creangă avea planuri mari pentru fiul său, pe care îl pregătea pentru viața de intelectual. Pe când avea 17 ani însă, Constantin Creangă s-a înrolat să lupte în Războiul de Independență. A mers pe frontul româno-ruso-turc fără să-l anunțe pe tatăl său. Deși era minor și nu putea hotărî în mod independent, cerea pentru el însuși. După ce a aflat de inițiativa fiului său, Ion Creangă, speriat, a decis să-l scoată de pe front. Astfel, a apelat la Petre Carp, unul dintre prietenii săi de la Junimea. Acesta din urmă a intervenit pe lângă prim-ministrul Ion Brătianu și astfel s-a dispus demobilizarea lui Constantin Creangă. Pe când Constantin încă era elev la București, Ioan Slavici îi urmărea îndeaproape situația școlară și îl informa pe tatăl său. “Nu știu dacă Creangă al meu învață sau se lasă pe o ureche”, îi scria Ion Creangă lui Ioan Slavici. În anul 1878, Constantin a absolvit Școala de Ofițeri, primind gradul de sublocotenent. Între anii 1883 și 1885, grație sprijinului acordat de tată, a ajuns să învețe la Viena și la Bruxelles, la Școala Superioară de Geniu și la Școala de Stat Major.

Mihai Eminescu îi scria lui Creangă să-și ajute fiul cu bani

Toată tinerețea, Constantin avusese planuri de înscriere la Facultatea de Arhitectură din Viena. Visa să breveteze dispozitive mecanice. Se îndrăgostea până peste cap, apoi se detașa cu ușurință de femeile pe care le iubea și avea drept singură constantă a vieții sale labirintice lipsa acută de bani. Nu de puține ori s-a plâns Constantin de lipsa banilor și de faptul că tatăl său nu îl sponsoriza cum trebuie. S-a plâns chiar și lui Mihai Eminescu, acesta din urmă trimițându-i o scrisoare prietenului său Ion, în care a atins subiectul banilor. “Nu știu dacă ai cauze deosebite de nemulțumire împotriva fiului tău, dar oricare ar fi acelea, te rog să treci cu vederea și să-i trimiți din când în când parale pentru trebuințele lui extraordinare”, îi scria în luna decembrie 1878, Mihai Eminescu lui Ion Creangă, referindu-se la tensiunea financiară dintre tată și fiu. Însă Creangă, ca orice părinte, își iubea puiul și îl credea bun la ceva. “Cu o dragoste vrednică de toată lauda, el alerga la mărimile pe care le cunoștea ca să ceară o vorbă bună pentru plodul său”, mai spunea criticul despre fiul lui Creangă.

Letiția, nepoata pe care Ion Creangă avea să o vadă și să o țină în brațe.

Se pare că tânărul Constantin a încercat să calce pe urmele tatălui său, apucându-se de scris. A crezut în mod eronat că a moștenit talentul tatălui său, însă a eșuat lamentabil. În anul 1884, Constantin a dat semne că vrea să se cumințească. Cu toate acestea, nu a renunțat la visul său de a fi avut. Atunci a cunoscut-o pe domnișoara Olga Pătru din Brăila, care avea numai 16 ani. Aceasta era fiica domnului Neculai Petrea, un om de afaceri care emigrase din Salonic. Marele merit al fetei era acela de a primi 25.000 de galbeni de la tatăl său, care ar fi avut o avere de peste un milion de galbeni și numai doi copii cărora să le lase totul. Constantin era cu zece ani mai mare decât Olga, iar cei doi s-au căsătorit în anul 1886. Doi ani mai târziu, în anul 1888, a venit pe lume primul nepot al lui Ion Creangă, Letiția, o fetiță născută în Italia, la Torino, și botezată astfel după o prințesă a Casei de Savoia. Aceasta avea să fie și singurul nepot pe care Ion Creangă avea să-l vadă și să-l țină în brațe.

Fiul a donat toate economiile lui Ion Creangă pentru publicarea primei ediții a Operelor complete ale scriitorului

Marele povestitor s-a stins din viață în data de 31 decembrie 1889, la numai 52 de ani. Ion Creangă a fost înmormântat pe 2 ianuarie 1890. Pe coroana depusă de Constantin, care ajunsese căpitan, la mormântul tatălui său se citea: “Viitorului meu de bine, scump prieten și tată.” Cu toate că adolescența lui Constantin Creangă a fost marcată de cereri disperate de bani în momentul morții tatălui său, fiul a dat dovadă de o generozitate contrară comportamentului său de până atunci. Constantin a donat toate economiile găsite în casa povestitorului, în jur de treizeci de mii de lei, unui comitet editorial care s-a ocupat de publicarea primei ediții a Operelor complete ale lui Ion Creangă. Constantin și Olga au avut încă trei copii, pe lângă Letiția, și anume pe Horia, născut în anul 1892, Silvia, născută în anul 1894, și Ion, născut în anul 1898. Constantin Creangă și-a încercat norocul și în afaceri. A început să facă comerț cu foiță de țigară. Ulterior, după înființarea monopolului de stat, a început să se ocupe cu cozonaci moldovenești, bragă, ceai, pax și prăjituri. Ca și în cazul tatălui său, relația cu Olga s-a stricat. Aceasta din urmă a cerut în anul 1904 separarea de patrimoniu. Doi ani mai târziu, Olga l-a părăsit pe Constantin. După divorț, s-a recăsătorit și apoi a divorțat din nou. Constantin Creangă a murit în anonimat în anul 1918. Avea 58 de ani.

 


Articolul precedentBanca Națională a Moldovei pune în circulație moneda „Mărțișorul – simbol al primăverii”
Articolul următorIluzia optică. Unde este şarpele în imaginea din deşert?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.