Ziua de 24 noiembrie a fost una deosebită pentru CRT “Dacia” din Soroca. La Chişinău, în cadrul Galei Premiilor Naționale pentru Tineret, acesta a fost nominalizat la categoria „Centrul de Tineret al anului 2017”, primind trofeul, diploma şi un premiu în valoare de 20 mii lei. În aceeaşi zi, acasă, Consiliul municipal Soroca a refuzat alocarea a 10 mii de lei din fondul de rezervă pentru CRT “Dacia” la implementarea Programului de granturi “Fondul pentru Tineri Soroca”. Vorba ceea, mai uşor te apreciază străinii decât ai tăi, deşi despre susţinerea tinerilor au vorbit cam toate partidele în campania electorală. Despre aceste lucruri ne-am propus să discutăm cu Ion Babici, fondatorul şi preşedintele Adunării Fondatorilor CRT Dacia.
− Cine ar fi avut de câştigat dacă majoritatea consilierilor ar fi votat pentru alocarea celor 10 mii de lei?
− Noi am înaintat demersul la Primăria oraşului Soroca ca să ne susţină pentru suplinirea fondului de resurse financiare pentru programul de granturi “Fondul pentru Tineri Soroca”. Banii respectivi vin pentru susţinerea proiectelor la concursul acestui program şi se alocă aceste resurse pentru implementarea proiectelor. Centrul de Resurse pentru Tineret “Dacia”, în cazul respectiv, în mod cumva personalizat nu are de câştigat. Banii nu au fost preconizaţi pentru salarizarea personalului sau dotarea instituţiei. Ideea este că noi avem un concept în cadrul acestui proiect, şi toţi banii pe care-i colectăm, inclusiv contribuţia autorităţilor publice, sunt dublaţi de finanţatorul principal, Fundaţia Est Europeană din Moldova. Ei contribuie 50 la 50, şi dacă erau să fie alocaţi aceşti 10 mii de lei, suma în total avea să fie de 20 mii lei, deci, puteau fi implementate două proiecte în loc de unul. Aceasta este situaţia şi este clar că am fost puţin indignaţi de decizia pe care au luat-o unii consilieri. Mie îmi pare rău, fiindcă noi suntem destul de transparenţi cu Fondul pentru Tineri şi foarte activi pe reţelele de socializare, dar şi pe site-ul nostru noi publicăm tot ce se întâmplă în acest program, inclusiv proiectele.
Acum avem nouă proiecte în implementare şi ele sunt iniţiative foarte frumoase, iar patru din ele sunt implementate în oraşul Soroca. Nu ştiu, din perspectiva consilierilor care nu au susţinut solicitarea noastră, care ar fi motivele cu adevărat, sunt motive pe care nu le cunoaştem, pentru că nu au făcut declaraţii deschise. Suportul acesta este pentru un program comun în care intră şi oraşul Soroca, de suma respectivă aveau să beneficieze grupuri de iniţiativă de tineri din Soroca ce aveau să vină cu proiectele lor la concursul de finanţare.
− În aceeaşi zi aţi primit şi o veste bună, fiind desemnaţi ca cel mai bun Centru de Resurse pentru Tineret din Republica Moldova.
− Da, această coincidenţă nu ne-a permis ca să fim prezenţi şi noi la şedinţa consiliului. Au fost colegele noastre acolo, din păcate, nu au permis la toţi să asiste din lipsa de locuri în sală. Evident că noi nu am putut să nu fim prezenţi la evenimentul de decernare a premiilor pentru tineret, care are loc o dată în an, fiind organizat de Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării. Noi, fiind un Centru care am “născut” ideea centrelor de tineret din Republica Moldova, suntem cumva obligaţi să participăm la aceste concursuri. Fiindcă prin participare şi expunerea ideilor pe care le-am implementat noi susţinem în continuare conceptul centrelor de tineret. Respectiv în acest an am avut bucuria să fim selectaţi, apropo, acest premiu l-am luat şi acum doi ani.
− Ce presupune să fii cel mai activ Centru de Resurse pentru Tineret?
− Presupune mai multe lucruri, la dosarul care este necesar să-l completezi pentru a-l depune la concurs trebuie să arăţi care sunt serviciile pe care le-ai dezvoltat. Care este spectrul lor, câte proiecte ai atras şi ai implementat suplimentar, cum ai contribuit la dezvoltarea politicilor de tineret, cum este realizat managementul centrului şi altele. Sunt aspecte de management care sunt solicitate şi noi suntem cam printre primii care dezvoltăm aceste instrumente.
− Înainte de alegeri, candidaţii la funcţiile de consilieri şi primari promit marea şi sarea tinerilor, ca mai apoi unii aleşi să-i ignore până la următoarele alegeri. De ce se întâmplă aşa ceva?
− Cooperarea cu tinerii a unora dintre aleşii locali, în special a unor consilieri, este cam anevoioasă. Şi îmi pare rău. De fapt, tinerii sunt o resursă foarte mare pentru a implementa unele politici la nivel de oraş. Probabil, acest lucru este legat şi de cultura politică pe care o avem noi în localitate, pentru că nu avem tradiţiile acestea, cum trebuie să activeze un consilier, unde el se vede în funcţia sa? De regulă, noi înţelegem că un consilier îşi propune o platformă, dar platforma aceasta nicidecum nu este monitorizată cum se implementează dacă el trece în consiliu şi patru ani de zile pur şi simplu vine la şedinţă şi analizează proiectele de decizie şi le votează. Dar în rest este mai rar ca el să fie iniţiator, iar colaborarea cu societatea şi în special cu tinerii ar putea foarte mult să-l ajute în implementarea ideilor pe care le are. Probabil, este din lipsă de cultură politică sau noi suntem într-o etapă incipientă, unde principiile democratice abia încep să funcţioneze.
“Chiar şi stadionul, care este acum într-o etapă cu începuturi de renovări, eu cred că inițial trebuiau să fie consultaţi tinerii sau să vină propunerile experţilor care să fie discutate cu tinerii. Uite, vrem asta sau asta să facem pentru stadionul nostru. Pentru ca să investeşti o sumă de bani care, de fapt, poate să nu coincidă cu interesele tinerilor şi atunci este riscul tău că banii sunt investiţi, dar insuficient valorificaţi din perspectiva cererii”.
− Până la alegeri viitorii aleşi au avut întâlniri cu tinerii, ce promisiuni le făceau atunci?
− Au fost idei legate de finanţarea directă a Centrului de Resurse pentru Tineret din partea primăriei, pentru că reforma administrativă presupune că autorităţile publice obţin o autonomie mai mare şi la cele de nivelul doi ar trebui să fie un pic o altfel de abordare. Fiindcă centrul nostru activează cel mai mult pentru tinerii care sunt în oraş, ar trebui să primească un suport mai consistent. Au fost declaraţii chiar şi despre Palatul de Cultură că ar trebui transformat într-o filială a Centrului de Resurse pentru Tineret “Dacia”, este clar că la moment aceasta este o declaraţie populistă şi noi nici nu ne asumăm să înlocuim activitatea Palatului de Cultură, care este un domeniu care ţine într-un mod mai specific de cultură. Majoritatea promiteau că tinerii vor fi implicaţi într-o măsură foarte mare în procesul decizional şi că la adoptarea deciziilor vor întreba părerile tinerilor, dar nu prea am observat intenţia grupurilor de consilieri de a veni şi întreba tinerii. A fost un subiect despre intenţia de a construi o biserică în parcul “Grigore Vieru”, dar iniţiativa a fost din partea viceprimarilor. Vorbeau de suport pentru organizarea timpului liber al tineretului, discoteci şi aşa mai departe, ceea ce nu vedem la moment să fie realizat.
− Care ar fi un proiect major care crezi că ar fi benefic să fie realizat pentru tinerii din Soroca?
− Eu aş putea expune unele idei personale, dar cred că un proiect major pentru tineri ar trebui să pornească după ce îi vom întreba pe ei. Noi trebuie să organizăm un proces foarte bine gândit de consultare cu tinerii, să acumulăm toate propunerile lor şi să le prioritizăm şi să le analizăm dacă putem să le realizăm. Acele care pot fi realizate să le punem în discuţii mai largi şi să vedem cum planificăm implementarea lor, inclusiv cu participarea tinerilor. Eu consider că dacă un proiect este destinat pentru tineri, el trebuie să aibă un component de implicare a lor, altfel nu se va asigura durabilitatea lui. Ar putea fi în sport, agrement, cultură, participare, în diverse domenii noi avem peste tot posibilităţi de a veni cu idei şi propuneri de a dezvolta serviciile pentru tineri. Cel mai complicat ar fi să ne gândim la timpul liber pentru tineri.
Noi, din păcate, nu avem o discotecă organizată pentru tineri, care să le asigure siguranţa lor. Chiar dacă sunt nişte discoteci cu plată pe undeva prin oraş, ele nu sunt pentru toţi tinerii. Părinţii ar putea să nu le permită copiilor să meargă acolo, ştiind că nu este în siguranţă copilul lor. Noi ar trebui să ne gândim la lucrul acesta şi să vedem cum răspundem la această cerere, dar ea este prezentă majoritar la tinerii din oraşul Soroca. Dar trebuie numaidecât să pornim de la procesul de consultare: unde, cum, care ar fi programul, cu plată sau nu, din ce surse, tot-tot. Altfel nu vom avea un proiect realizat cu succes.
