Furtul Miliardului și umbra interpușilor. Poarta prin care „dispar” sechestrele

 Un apartament din centrul istoric al capitalei a devenit epicentrul unei bătălii judiciare între procurori și proprietarul din actele cadastrale. Ultimul este fiul ex-viceguvernatoarei Băncii Naționale, Emma Tăbîrță, judecată în dosarul Frauda bancară și considerată de acuzatori beneficiară efectivă a bunului. Alt proces vizează averea asociată oligarhului Vlad Plahotniuc, reținut recent în Grecia, pe care și-o adjudecă fosta sa soție și o companie legată de numele său. Sechestrele contestate îngreunează și executarea silită în cazul lui Ilan Șor, care a reușit să-și „delege” drepturile de proprietar asupra reședinței în care a locuit la Chișinău. Până la sfârșitul anului 2024, în multpătimitul dosar al furtului din sistemul bancar au fost aplicate sau transmise pentru executare încheieri aferente măsurilor asiguratorii în mărime de aproape 8 miliarde de lei, dar au fost recuperate nici 3 miliarde, scrie anticoruptie.md.

 Chiar și așa, multe bunuri din lista de așteptare au încă un drum lung de făcut până vor ajunge în gestiunea statului, așa cum pentru ele se duce o luptă crâncenă, iar criza din justiție complică situația. Pentru a evita, pe viitor, procesele de ani de zile din instanțe, dar și pentru a asigura transparența,  autoritățile au decis să oblige companiile să-și declare beneficiarii efectivi. Acestea au primit și o „perioadă de grație” până la sfârșitul anului, dar începând cu 2026 nu vor mai putea activa fără să se cunoască cine stă, de facto, în spatele afacerilor.

Fosta viceguvernatoare a BNM, Emma Tăbârță, donație generoasă către fiul său

Pe 13 iulie 2020,  Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a admis demersul Procuraturii Anticorupție și a autorizat aplicarea sechestrului pe un apartament din centrul capitalei. Acesta este amplasat într-un bloc de elită, format din trei edificii, cu acces doar pentru locatari. Blocul a fost dat în folosință în 2009, de către compania Invizibil care, momentan, este în proces de lichidare.

Apartamentul a fost procurat de către Emma Tăbârță, fostă viceguvernatoare a Băncii Naționale, care este judecată pentru spălare de bani în dosarul Frauda bancară. În anul 2019, aceasta donează bunul fiului său, care este unic proprietar în acte.

Acuzatorii consideră însă că imobilul aparține „cu drept de proprietate și în calitate de beneficiar real și efectiv învinuitei Tăbîrță Emma”, iar sechestul a fost solicitat tocmai pentru a asigura repararea prejudiciului cauzat prin infracțiune și a unei eventuale confiscări.

Deși urmărirea penală în privința Emmei Tăbîrță a fost inițiată în 2014, sechestrul pe apartament a fost dispus în anul 2020.

„Învinuita Tăbîrță Emma, urmărind diminuarea activului patrimonial al său, fiind conștientă despre faptul implicării sale în comiterea infracțiunilor de escrocherie și spălare de bani, cât și despre faptul că ar putea răspunde cu patrimoniul său pentru activitatea sa infracțională, având drept scop eschivarea de la o eventuală răspundere patrimonială în cazul unei eventuale urmăriri și/sau condamnări penale, la 11.09.2019, în baza contractului de donație nr. 4134, a transferat cu titlu gratuit bunul imobil respectiv fiului său (…) Urmare a efectuării măsurilor speciale de investigații s-a stabilit că, beneficiar al imobilului este Tăbîrță Emma, care până în prezent este responsabilă de întreținerea apartamentului. Analizând în ansamblu datele de fapt acumulate în cadrul investigațiilor financiare paralele, se constată că transferul de proprietate cu titlu gratuit asupra imobilului (…) a fost îndreptat spre fracționarea artificială a patrimoniului și crearea unei insolvențe patrimoniale fictive, în scopul evitării unei eventuale urmăriri a bunurilor, învinuitul Tăbîrță Emma continuând să dețină bunurile indirect, prin intermediul terților, fiind beneficiarul real al acestora, exercitând atributele dreptului de proprietate asupra bunului menționat (…) or comportamentul ultimului în raport cu bunul respectiv probează că acesta nu este dobânditor de bună-credință”, se arată în ordonanța OUP din 13 iulie 2020.

Câteva luni mai târziu, fiul Emmei Tăbîrță a contestat încheierea prin care a fost autorizată aplicarea sechestrului. Unul dintre argumentele folosite în instanță este că Tăbîrță nu a știut despre despre urmărirea penală până în martie 2020, iar donația a fost făcută cu 6 luni mai devreme.

Avocata Inna Soțchi, care reprezintă interesele fiului în instanță, susține că bunul sechestrat nu se încadrează în condițiile stabilite pentru a fi obiectul unei eventuale confiscări în cauza penală inițiată pe numele mamei sale.

„Potrivit certificatului eliberat de Serviciul cadastral teritorial „Chișinău”, bunul imobil (…) îi aparține cu drept de proprietate. Conform certificatului eliberat de administratorul Asociației de Coproprietari în Condominiu nr. 55/125, acesta locuiește permanent  în apartament și este unicul proprietar al acestui imobil. Faptul deținerii acestui apartament în proprietate deplină este probat și prin următoarele documente: contractul de furnizare a energiei electric, contractul de furnizare a gazelor naturale, contractul de prestare a serviciilor publice de comunicații electronice. Din contul salarial al clientului se vede, că în mare parte, cheltuielile pentru apartament sunt suportate anume de el”, declară apărătorii.

În proces, avocatul a expus documente și probe care ar confirma faptul că fiul Emmei Tăbîrță dispune de resurse financiare și acționează în deplină conformitate cu normele etice și legale, subliniind că nu există riscul unei diminuări a valorii bunului imobil sau al altor acțiuni ce ar putea aduce prejudicia examinarea cauzei penale.

În data de 23 decembrie 2023, judecătorul Victor Sandu a admis acțiunea și, în plus, a dispus ca Procuratura Anticorupție să recupereze cheltuielile pentru asistența juridică, în sumă de 20 de mii de lei.

Acțiunea a ajuns la etapa apelului, după ce Procuratura Anticorupție a contestat hotărârea. Dosarul a fost redistribuit judecătoarei Marina Anton, dar examinarea a fost înreruptă de o cerere de strămutare a cauzei, adresată Curții Supreme de Justiție (CSJ). Acțiunea avocaților fiului Emmei Tăbîrță a fost respinsă, iar procesul își va continua firescul, dar îndelungatul curs, la Curtea de Apel Centru.

Vor să demonstreze că sunt beneficiari de bună credință

Pe rolul instanțelor de judecată sunt și alte procese în care sunt contestate sechestre aplicate pe bunuri asociate principalilor figuranți în dosarul Frauda bancară. Proprietarii din acte încearcă să demonstreze că sunt de bună credință, fie că e vorba despre persoane fizice sau juridice, iar învinuiții nu au legătură cu bunurile lor.

Un alt proces celebru este cel în care fosta soție a lui Vladimir Plahotniuc, reținut în această săptămână în Grecia, își adjudecă, din 2021, dreptul asupra vilei din Elveția, pusă sub sechestru de autoritățile elvețiene la solicitarea procurorilor moldoveni.

„Acest bun a fost cumpărat din banii lui Vlad Plahotniuc în 2012 pentru o sumă de aproximativ 26 de milioane de dolari – bugetul PA pentru aproximativ 13 ani. În prezent este înghețată, proprietarii nu pot vinde acest bun. Sperăm să avansăm cât mai mult pe dosarul penal care este deja în judecată, unde, dacă va fi condamnat Plahotniuc, ar fi posibil să recuperăm prejudiciul cauzat în acest caz inclusiv cu banii din vila care este sechestrată în Elveția”, declara șefa PA din acea perioadă, Veronica Dragalin.

Oxana Childescu și SA Mareches, companie care este proprietarul din acte a vilei atribuită lui Vlad Plahotniuc, au obținut rejudecarea cauzei în care cer scoaterea sechestrului.  La sfârșitul aului 2023, Curtea de Apel Centru le-a dat o nouă speranță după ce a casat integral încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, care a dispus încetare procesului, la cererea procurorilor. Respectiv, cauza este rejudecată în prima instanță, în același complet de judecată. Procesul urmează aceleași „canoane” specifice justiției moldovenești – amânări în lanț și solicitări de strămutare.

„Doamna C. locuiește într-o vilă frumoasă…”

Fosta soție a lui Plahotniuc continuă să locuiască în vila de lux, în timp ce-și caută dreptate în justiția moldovenească. Confirmarea vine și din presa locală.

„Doamna Childescu locuiește într-o vilă frumoasă, în Vésenaz, un sat bogat de la marginea Genevei. Achiziționată la sfârșitul anului 2012 pentru o sumă de 31,5 milioane de franci de către societatea Mareches SA, care corespunde denumirii străzii pe care se află, această reședință de 449 de metri pătrați supranumită „Le Léman” se întinde pe un teren de peste 5.000 de metri pătrați, cu o piscină pe malul lacului”, a scis „Le temps”.

Jurnaliștii mai scriu că vila se află sub sechestru, deoarece autoritățile moldovenești bănuiesc că ar fi fost obținută cu fonduri de proveniență îndoielnică. Mai exact, este vorba de fondurile oligarhului Vladimir Plahotniuc, care face obiectul unui proces penal la Chișinau pentru spălare de bani, și este pus sub sancțiune Statelor Unite și ale Elveției.

Vila din Elveția a fost pusă sub sechestru în luna septembrie 2023, după ce instanțele naționale au ezitat să ia o decizie favorabilă.

 

Executare cu de-a sila și proprietar „peste noapte”

Avocații lui Ilan Șor, condamnat defintiv la 15 ani de închisoare în dosarul Frauda bancară,  au contestat decizia primei instanțe, care le-a respins cererea de anulare a procesului-verbal de punere sub sechestru a vilei oligarhului, din strada Lacului. O cerere în acest sens a fost depusă la instanța de apel în data de 15 aprilie curent. Este vorba despre un complex de clădiri somptuoase, în care locuia Șor atunci când era la Chișinău.

Scoaterea bunului la licitație ar putea ridica probleme, deoarece  în acte proprietar este trecută o altă persoană. Totuși, Șor este calificat de autorități drept beneficiar efectiv.

Reședința de lux de pe strada Lacului, 62 din capitală a fost revândută în 2019. Cele patru imobile, situate pe mai multe terenuri comasate, au fost cumpărate de un tânăr care avea la acea vreme 31 de ani, iar ipoteca în valoare de 3.500.000 de lei a fost stinsă.

Proprietarul din acte se numește Serghei Trohin și este un apropiat al lui Ilan Șor, încă din perioada în care ultimul era primar al municipiului Orhei. Mai mult, conform surselor portalului Anticoruptie.md, acesta deține o funcție în cadrul Direcției Cultură a Consiliului raional Orhei.

Trohin a acționat în judecată Banca de Economii în proces de lichidare și pe Ilan Șor, adjudecându-și bunul. Până la moment, au fost anulate toate ședințele. La niciuna dintre ele, reclamantul nu se prezintă, ci este reprezentat de avocat. Amânările sunt la ordinea zilei.

Chiar dacă declară că nu este beneficiar efectiv al vilei, avocații lui Ilan Șor au cerut în instanță scoaterea sechestrului de pe cartierul general al oligarhului. Aceștia susțin că actul de sechestu este ilegal și urmează a fi anulat,

deoarece „imobilele aparțin cu drept de proprietate nu debitorului Ilan Șor, ci lui Trohin Serghei”.

Reprezentantul creditorului a prezentat in cadrul procedurii de executare Ordonanța ofițerului de urmărire penală, șef al SIF a ARBI a CNA, locotinent-colonel Vitalie Racu, emisă în cadrul cauzei penale privind aplicarea sechestrului în scopul reparării prejudiciului cauzat prin infracțiune și a solicitat să fie respinsă contestația.

Judecătoarea Nadejda Mazur a constatat faptul că, în proces, avocații lui Ilan Șor reprezintă drepturile unui terț.

„În contestație, reprezentantul debitorului Ilan Șor solicită anularea procesului verbal de sechestru pe motive că bunurile imobile nu-i aparțin lui, ci lui Trohin Serghei. La întocmirea actului contestat, S.Trohin a fost prezent, nu a solicitat amânarea executării, i s-au fost adus de către executor la cunoștință prevederile art. 164 Codul de Executare, dar nu a obiectat în niciun mod. Potrivit art. 118 Codul de executare, lui S.Trohin i s-a înmânat o copie de pe procesul-verbal de sechestru, la fel ca și reprezentantului debitorului- avocatul A.Colenco, fapt confirmat prin înscrisul din procesul-verbal. (…) Potrivit art. 164, al. (I) Cod de Executare, dacă o altă persoană consideră că sechestrul a fost aplicat pe bunurile ce îi aparțin cu titlu de proprietate, ea poate intenta în procedură contencioasă o actiune de ridicare a sechestrului. Astfel, în situația în care contestatarul menționează că bunurile imobile din mun. Chișinău, str. Lacului nu aparțin debitorului Șor Ilan, dar aparțin terțului Trohin Serghei, ultimul are dreptul să înainteze în instanța de judecată, în procedură contencioasă, o acțiune de ridicare a sechestrului, conform normelor citate. Acțiunea privind ridicarea sechestrului, prevăzută la art. 164 Codul de Executare este una distinctă de cererea de contestare a actelor executorului judecătoresc, prevăzută la art. 161-163 Codul de Executare”, se arată în încheiere.

Sechestre de aproape 8 miliarde de lei în dosarul Frauda bancară, dar ritm lent de recuperare

Din informația prezentată de Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI), până la sfârșitului anului 2024, în dosarul Frauda bancară au fost aplicate sau transmise spre executare încheieri aferente măsurilor asiuratorii în sumă totală de 7,88 miliarde de lei, ceea ce constituie circa 59,1 5 din prejudiciul cauzat în această schemă de devalizare a sistemului bancar.

În același timp, procedura de recuperare se lovește de mai multe obstacole, printre care procesele de judecată stufoase, care se întind pe perioade lungi de timp.

La aproape 10 ani de la retragerea licențelor, lichidatorii Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank au încasat mijloace bănești în sumă totală de 2 989 282,1 mii lei.

 

Pe rolul instanțelor sunt 63 de cauze penale, în care figurează un prejudiciu total de 59 176 089,3 mii lei. Totodată, sunt în proces de executare 356 de titluri, în sumă totală de 6 978 047,2 mii lei.

Statul vrea să-i scoată la lumină pe beneficiarii efectivi

Parlamentul Republicii Moldova a aprobat o serie de modificări și completări la Legea nr. 308 din 2017 privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Autorii susțin că „„identificarea beneficiarului efectiv este crucială pentru prevenirea spălării banilor și finanțării terorismului, deoarece permite autorităților să urmărească fluxurile financiare și să determine sursa și destinația fondurilor”.

Amendamentele vizează extinderea definiției de beneficiari efectivi. Mai exact, legea va cuprinde și organizațiile necomerciale, alături de persoanele juridice și întreprinzătorii individuali. Și la nivelul supravegherii entităților raportoare se întrevăd schimbări, Băncii Naționale a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare revenindu-le roluri-cheie.

Au fost puse la punct și circumstanțele în care se va apela la schimbul internațional de informații. O noutate este și faptul că „entitățile raportoare și Agenția Servicii Publice trebuie să respecte restricțiile referitoare la persoanele, grupurile și entitățile incluse în liste de restricții, inclusiv cele stabilite de Uniunea Europeană și Organizația Națiunilor Unite”.

Totodată, au fost clarificate regulile de joc privind procedura de contestare după includerea în listele de restricții. Astfel, persoanele și organizațiile incluse în mod eronat în aceste liste au dreptul să solicite Serviciului de Informații și Securitate să fie excluse din lista respectivă. Serviciul poate lua decizii privind aprobarea sau refuzul acestei cereri.

Noile modificări au stârnit critici în mediul afacerilor. Mai mulți antreprenori s-au plâns de dificultăți legate de declararea beneficiarilor efectivi, în special din cauza termenului restrâns pentru depunerea declarației, dar și a amenzilor prevăzute de legislație, care încep de la 50 de mii de lei. Ulterior, Agenția Servicii Publice a prelungit termenul de actualizare a beneficiarului efectiv – până pe 31 decembrie 2025. A fost schimbat și termenul de aplicare a amenzilor – până pe 1 ianuarie 2026.

Instituția a explicat și faptul că, așa cum beneficiarul efectiv este persoana fizică ce deține sau controlează, direct sau indirect, o companie sau organizație, declararea acestuia este esențială pentru prevenirea folosirii entităților juridice în scopuri ilegale. Moldova se pregătește să conecteze registrele naționale cu cele din Uniunea Europeană, respectiv monitorizarea transparentă a beneficiarilor efectivi pe întreg teritoriul european este o cerință obligatorie.

A fost elaborat și un Ghid pentru identificarea beneficiarului efectiv, în care sunt descrise cele mai comune situații și pașii care urmează să fie făcuți.

Autor: Viorica Mija

Investigația este realizata cu susținerea International Media Support (IMS) din Danemarca