În fiecare an jurnaliștii de investigație trebuie să facă față, dincolo de lucrul la deconspirarea schemelor de corupție, și proceselor de judecată sau atacurilor on-line la care sunt supuși de către unii dintre protagoniștii anchetelor de presă pe care le-a făcut. Atacurile împotriva jurnaliștilor de investigație deseori sunt subtile, dar foarte periculoase. Atunci când strici scheme bănoase, deconspiri furturi din banii publici sau interese private pentru scheme cu banii publici sua probleme de integriatate, cei pe care îî vizăm în anchetele noastrem, se răzbună, ei au bani, angajează hakeri să ne atece site-urile, sau avocați care să ne poarte ani în și în procesele de judecată. Iar pentru noi, care lucrăm cu resurse foarte mici, un proces de judecată înseamnă mult. Echipa Centrului de Investigații Jurnalistice și a portalului www.anticoruptie.md a fost atrasă în aproape 30 de procese de judecată pe parcursul a peste 20 de ani de acrtivitate pentru investigațiile jurnalistice pe care le-a realizat în alte 25 de procese CIJM a atacat în instanșă instituții publice pentru refuzul de a oferi informații de interes public sporit. Pe rol la CEDO în prezent se află primul proces de judecată pe îngrădirea accesului la informație. Cauza a fost comunicată Guvernului Republicii Moldova.
Tendința din ultimii a multor actuali și foști demnitari sau persoane cu funcții de răspundere, vuizați în achetele de presă, este să-i poarte pe jurnaliști prin instanțe de judecată ani la rând ca să-i descurajeze, ca să-i facă să renunțe la profesie sau la jurnalismul de investigație. Mai nou, unii protagoniști ai investigațiilor jurnalistice depun plângeri al tot felul de instituții, la fel, ca „să-i poarte pe jurnaliști pe drumuri”, cu acela scop, să-i descurajeze. La nivelul Uniunii Europene acest gen de acșiuni este numit SLAPP – Strategic Lawsuit Against Public Participation, în traducere „acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice” și reprezintă o tactică prin care entități cu resurse financiare extinse intentează procese împotriva cetățenilor, activiștilor sau jurnaliștilor, pentru a-i determina să renunțe la acțiuni de mobilizare publică. La nivelul Uniunii Uropene a fost aprobată în 2024 o directivă numită SLAPP. Republica Moldova nu are deocamdată norme de protecție a jurnaliștilor împotriva dosarelor abuzive.
Procese abuzive împotriva jurnaliștilor de investigație
În anul 2024, CIJM a fost atras într-un singur proces de judecată, dar în paralel a trebuit să meargă în alte cinci procese pornite din anii precedenți, majoritatea proceselor fiind inițiate de oameni care au fost vizați în anchetele jurnalistice. Împotriva jurnaliștilor de investigație se luptă subtil, dar deosebit de dur, pentru că jurnaliștii de investigație nu fac studii sau cercetări pe baza informațiilor de la suprafață, cu deconspiră scheme, scot informația pe care cei mulți încercă să o ascundă, pun cap la cap date și informații și deconspiră interese meschine, delapidare de fonduri publice, gestionare frauduloasă a banilor publici. Și atunci când le strici afacerile, le deconspiri planurile, ei atacă, ei își pun în acțiunile toate instrumentele, inclusiv cele prin intermediul oamenilor pe care îi au în structurile de stat și îi pot influența. Corupții fură din banul public și au bani, mulți bani, incomparabil cu resursele pe care el au jurnaliștii de investigație. Unul din instrumentele la îndemână de presiune asupra jurnaliștilor sunt procesele de judecată, care, de regulă durează câțiva ani, consumă timp, resurse umane și materiale. Un proces de judecată durează în medie trei ani. În acest răstimp au loc cel puțin câteva ședințe de judecată, la care trebuie să meargă un jurist/avocat și din când în când și jurnaliștii autori ai investigațiilor jurnalistice sau conducătorul instituției.
CIJM a lucrat cu resurse puține și în anul care s-a scurs, dar a făcut față multor provocări. Cu echipa mică a dezvoltat platforma www.anticoruptie.md, a răspuns oamenilor care ne-au sunat, sesizat, vizitat la redacție. Nu am mers pe subiecte senzaționale, ci am căutat să rezolvăm probleme de sistem care afectează mulți oameni, să deconspirăm scheme și uneltiri ale funcționarilro și demnitarilor, să le arătăm averea și afacerile nedeclarate.
Echipa CIJM se ocupă de subiecte la zi, pe scheme care au loc și sunt protejate de oameni suspuși sau organele de drept închid ochii la ele. Nu mergem pe anchetele făcute de procurori sau polițiști sau pe dosarele deja făcute de alte structuri…Ideile cel mai des pornesc de la jurnalist sau de al oamenii care ne sesizează..
Fostul procuror general adjunct Ruslan Popov împotriva jurnaliștilor
Fostul procuror Ruslan Popov, care a deținut funcția de adjunct al procurorului general, a acționat în judecată Centrul de Investigații Jurnalistice la 10 martie 2020, după ce jurnaliștii de la Anticoruptie.md au realizat mai multe anchete jurnalistice privind averea și afacerile pe care le gestiona și care nu au fost declarate. Urmare a acestor anchete Procuratura Anticorupție a pornit pe numele procurorului un dosar penal pentru îmbogățire ilicită. Urmare a dosarului penal Ruslan Popov și-a pierdut și funcția deținută în Procuratură. La aproape patru ani distanță, la 24 octombrie 2023, Judecătoria Chișinău a scos de pe rol, cererea depusă de Ruslan Popov. În anul 2023 au avut loc 3 ședințe de judecată în acest proces. La toate ședințele reprezentantul reclamantului nu s-a prezentat.
În mai multe anchete jurnalistice echipa CIJM a arătat, timp de câțiva ani, că adjunctul procurorului general Ruslan Popov trăiește pe picior larg și are afaceri nedeclarate. Investigațiile au fost realizate când Ruslan Popov era în funcție și era influent. Autoritatea Națională de Integritatea a demarat un control pe cazul sesizat de CIJM în ancheta jurnalistică, dar la scurt timp a încercat, mai degrabă, să-i albească imaginea, prin actul de control, care a fost făcut.
Procuroru Ruslan Popov a acționat în judecată Centrul de Investigații Jurnalistice pentru că i-ar fi lezat onoarea și demnitatea după ce a fost publicată o investigație jurnalistică privind averea și afacerea din Mileştii Mici pe care o gestiona, dar care era înregistrată pe numele tatălui său, un pensionar trecut de 70 de ani.
În octombrie 2021, Ruslan Popov a fost reținut de către procurorii anticorupţie şi ofiţerii Serviciului de Informații și Securitate, fiind suspectat de îmbogăţire ilicită. El a stat în arest preventiv timp de 30 de zile, apoi – în arest la domiciliu timp de 20 de zile. Procurorii au efectuat atunci percheziţii la domiciliul de lux al procurorului din satul Mileştii Mici, raionul Ialoveni, despre care Anticoruptie.md a scris de mai multe ori.
Colegiului Disciplinar al CSP l-a suspendat, în iunie 2022, din funcție pe Ruslan Popov după ce acesta a fost acuzat de procurori de îmbogățire ilicită. Ulterior și soția sa Iulia Popov, care la fel era procuroră, a fost suspendată din funcţie după ce și ea a fost învinuită, la fel ca şi soţul său, de îmbogăţire ilicită şi fals în acte publice, în dosarul penal pornit în urma publicării anchetelor Centrului de Investigaţii Jurnalistice despre averile ascunse ale familiei celor doi procurori.
În iulie 2022 dosarul penal a fost trimis în judecată. Ruslan Popov a pledat nevinovat.
Fostul magistrat Sergiu Furdui împotriva Centrului de Investigații Jurnalistice
Centrul de Investigații Jurnalistice a obținut în 2023 câștig de cauză într-un proces de judecată pornit de fostul magistrat Sergiu Furdui pe motiv că un articol de pe portalul www.anticoruptie.md în care era vizat i-ar fi lezat onoarea și demnitatea. Judecătoria Chișinău, sectorul Centrul, a respins, la 17 mai 2023, ca neîntemeiată, cerere de chemare în judecată a lui Sergiu Furdui cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale. Furdui a atacat decizia din 17 mai 2023, câteva ședințe au avut loc și pe parcursul anului 2024, dar procesul nu s-a încheiat.
Fostul magistrat a reacționat după publicarea articolului „Năvala procurorilor peste avocatură: Candidaţii-,,surpriză”din lista celor care vor să ajungă apărători”, pe site-ul Centrului de Investigații Jurnalistice www.anticoruptie.md. Articolul aborda un subiect de interes public și anume că mai mulți pretendenți la licența de avocat ar fi încercat să beneficieze de o prevedere din Legea cu privire la Avocatură, votată de fostul Parlament la 14 iunie 2021, care permite accederea în breasla apărătorilor, fără examene, a celor care au absolvit Institutul Naţional al Justiţiei, instituţie obligatorie pentru toţi procurorii şi judecătorii, şi care au lucrat cel puţin 6 ani în sistem.
În articol se mai menționa că 49 din cei 69 de persoane care aspirau la licența de avocat erau foşti şi actuali procurori, iar opt dintre ei făcuseră parte din magistratură. Mai bine de jumătate dintre candidaţi au figurat în anchete jurnalistice sau au statut în dosare penale, majoritatea din ele fiind pornite pentru infracţiuni de corupţie, se preciza în articol.
Despre fostul magistrat Sergiu Furdui se menționau următoarele: „Majoritatea judecătorilor înscrişi în lista celor 69 au probleme de integritate. De exemplu, Sergiu Furdui, fost judecător la Curtea de Apel Chişinău, care a plecat din sistem în martie 2021. Furdui a activat în calitate de magistrat la Curtea de Apel Chișinău din anul 2012. El a fost implicat de-a lungul anilor în mai multe scandaluri publice. În 2012, în calitate de vicepreședinte al Colegiului penal al CSJ a semnat un document în care a recunoscut indirect independența regiunii transnistrene. Potrivit documentului, regiunea transnistreană ar fi „un stat separat”. CSM a decis atunci ca judecătorul să fie „atenționat”. În 2010, presa a scris că Sergiu Furdui ar deține o casă de lux pe care însă nu o declară. Furdui a recunoscut atunci că locuiește în acea vilă, doar că ea ar aparține socrilor”.
Reclamantul a considerat că „știrea propriu – zisă, în partea ce vizează reclamantul, lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională, precum și imaginea în societate, dat fiind că sunt răspândite relatări false cu privire la fapte, a judecăților de valoare fără substrat factologic suficient” și că „odată ce reclamantul este defăimat ca persoană cu înaltă funcție de demnitate publică, este lezată și imaginea autorității judecătorești”. Fostul judecător nu a avit pretenții materiale, ci să fie publicată o dezmințire.
Hotărârea dată este cu drept de atac în ordine de apel în Curtea de Apel Chişinău în termen de 30 zile, de la momentul pronunţării dispozitivului, prin intermediul Judecătoriei Chişinău, sediul Centru.
Sergiu Furdui a activat în calitate de magistrat la Curtea de Apel Chișinău din anul 2012. În martie 2021 și-a dat demisia din funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău. Atunci Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a aprobat în ședința din 9 martie, cererea de demisie, cu 11 voturi „pro”.
Cazul doctorului Virgiliu Ureche
Doctorul care în februarie anul trecut a fost săltat de mașcații de la CNA, chiar de la locul de muncă, într-o cauză penală, pentru că ar fi pretins 2000 de euro de la familia unui bolnav de cancer, acum cere bani de la jurnaliști. Virgiliu Urechi, fost șef al secției de radiologie a Institutului Oncologic din Chișinău, a trimis cereri prealabile de chemare în judecată la mai multe redacții, pretinzând că prin materialele jurnalistice i-ar fi fost lezată onoarea și demnitarea. El cere drept despăgubiri morale câte 500 mii de lei de la Centrul de Investigați Jurnalistice și portalul Anticorupție.md, portalul Sanatate.md și 1 mln de lei de la Ziarul de Gardă. Mai mult, acesta a încercat să ceară bani direct de la unele portaluri media, ca să nu le mai dea în judecată.
Virgiliu Urechi a fost reținut de către ofițerii și procurorii anticorupție, la 15 februarie 2022, după ce ar fi pretins de la un pacient 2.000 de euro pentru a asigura internarea lui și urgentarea începerii tratamentului oncologic. Pe 18 februarie 2022, pe numele acestuia a fost dispus un mandat de arestare pentru 20 de zile. Tot atunci a fost depus un nou denunț de către o persoană care susține că i-ar fi oferit mită de 50 000 de lei pentru a grăbi internarea mamei sale, bolnave de cancer. Denunțătorul a explicat că i-ar fi transmis banii chiar în biroul de serviciu al angajatului Institutului Oncologic, documentând discuția cu mijloace audio, pe care ulterior a atașat-o ca probă la denunț. Pe 24 martie, magistrații de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, au decis plasarea lui în arest la domiciliu pentru 30 de zile.
În data de 22 aprilie, ARBI a preluat în administrare automobilul de aproape jumătate de milion de lei al medicului.
Cauza penală intentată pe numele șefului secției radiologie de la Spitalul Oncologic, Virgiliu Urechi, este în faza primară de examinare. Timp de aproape un an s-au desfășurat patru ședințe lucrative, iar în cadrul uneia dintre ele s-a decis plasarea sa sub control judiciar. Ulterior, la dosar au fost adăugate și alte episoade în care denunțătorii se plângeau că li s-au cerut sume cu cinci zero-uri.
La un an de la reținerea sa, Virgiliu Ureche a decis să se răzbune pe presa care a reletat despre reținere, plasare în arest, dosar penal și procesul de judecată.
Doctorul a trimis cereri prealabile de chemare în judecată redacțiilor portalurilor www.anticoruptie.md, sănătate.md și Ziarului de gardă, iar de la portalul www.sinteza.org a cerut direct o sumă de bani, pentru a nu-l acționa în judecată.
Primul dosar pe îngrădirea accesului la CEDO. Cauza a fost comunicată Guvernului Republicii Moldova
Primul dosar din Republica Moldova ajuns la CEDO pe îngrădirea dreptului de acces la informația de interes public se află pe rol la CEDO din 2016. Deși cauza a fost comunicată Guvernului de la Chișinău, Înalta Curte încă nu a luat o decizie. Dosarul Centrului de Investigaţii Jurnalistice (CIJM) împotriva Preşedinţiei privind îngrădirea accesului la informaţie a ajuns la CEDO după ce, în iunie 2016, Centrul a pierdut şi la Curtea Supremă de Justiţie procesul împotriva instituţiei prezidenţiale prin care erau solicitate informații despre persoanele decorate cu distincții de stat de către președinții țării din 2001 până în prezent, precum și actele prin care șefii statului au respins candidaturile judecătorilor propuși să fie promovați sau numiți în funcție.
Magistrații Curții Supreme de Justiție au respins recursul pe care CIJM l-a depus după ce Curtea de Apel Chișinău a obligat Președinția să ofere jurnaliștilor informație doar despre persoanele decorate cu distincții de stat. La 29 iunie, CSJ a dispus casarea integrală a deciziei instanței de apel și a menținut hotărârea Judecătoriei sectorului Buiucani care, în noiembrie 2015, a respins acțiunea Centrului.
Cele două solicitări de informație au fost trimise la Președinție încă în luna mai 2015. În prima, CIJM a cerut biografiile persoanelor care au fost decorate din anul 2001 până în 2015 cu distincţii de stat: Ordinul Republicii, Ordinul de Onoare, Ordinul Gloria Muncii, Ordinul Meritul Civic şi Ordinul Ștefan cel Mare, precum și detalii privind meritele concrete față de stat ale fiecărei persoane decorate. Președinția a refuzat să ofere această informație, făcând referire la protecția datelor cu caracter personal.
În a doua solicitare, jurnaliştii Centrului au cerut toate actele trimise de șefii statului în perioada 2001-2015 în adresa Consiliului Superior al Magistraturii prin care au fost respinşi candidaţii la funcţia de judecător, la cea de preşedinte sau vicepreşedinte de instanţe şi judecătorii care urmau să fie promovaţi la curţile de apel. Și în acest caz reprezentanții Președinției au invocat datele cu caracter personal. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au obținut și au analizat însă actele privind promovarea magistraților. Ne-am convins că documentele conțin informații de interes public, fiind folosite la realizarea anchetei „Judecătorii «cu nouă vieți»”.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a comunicat Guvernului de la Chișinău cererea Centrului de Investigații Jurnalistice versus Republica Moldova. Cererea se referă la refuzul accesului la informațiile deținute de autoritățile de stat, în mod special, de la Președinția Republicii Moldova, condusă de Nicolae Timofti.
Avocatul Centrului de Investigații Jurnalistice, Valeriu Pleșca, a relatat succint faptele în baza cărora a fost depusă plângere la CEDO:
„Asociația Obștească “Centrul de Investigații Jurnalistice” este o organizație non-guvernamentală de media formată din jurnaliști care efectuează investigații jurnalistice pe domenii de justiție, integritate, corupție, drepturile omului, buna guvernare.
Prin două solicitări de acces la informații, asociația reclamantă a cerut Aparatului Președintelui Republicii Moldova să-i pună la dispoziție informații de interes public.
Prima solicitare viza actele trimise de Preşedinţia Republicii Moldova (perioada 2001-2015) la adresa Consiliului Superior al Magistraturii, prin care au fost respinşi candidaţii la funcţia de judecător, preşedinte sau vicepreşedinte de instanţe judecătorești și judecătorii care urmau să fie promovaţi la curţile de apel.
Prin cea de-a doua solicitare, Asociația reclamantă a cerut să-i fie pusă la dispoziţie biografiile și meritele faţă de statul Republica Moldova ale persoanelor care au fost decorate cu distincţii de stat, din anul 2001 până în 2015.
Furnizarea informației, cerută prin ambele solcitări, a fost refuzată.
În instanțele judecătorești naționale, cererea de chemare în judecată, înaintată de asociația reclamantă împotriva Aparatului Președintelui Republicii Moldova, referitor la contestarea actelor de nefurnizare a informației oficiale, a fost respinsă. Judecătorii au motivat că comunicarea informațiilor solicitate ar fi fost contrară dispozițiilor legale care protejează datele cu caracter personal și secretul de stat.
În fața Curții, asociația reclamantă a invocat încălcarea art. 10 din Convenție, susținând că refuzul autorităților de a-i furniza informațiile solicitate a constituit o ingerință ilegală și disproporționată în libertatea sa de a primi și a comunica informații de interes public”.
Avocatul a mai precizat detalii cu privire la întrebările adresate de către Curte părților:
A existat o ingerință în libertatea de exprimare a asociației reclamante și în special, în dreptul său de a primi și a comunica informații în sensul articolului 10 § 1 din Convenție?
Dacă da, a fost această ingerință prevăzută de lege și necesară în sensul articolului 10 § 2 din Convenție?
Metodele prin care soția unui procuror se răzbună pe jurnaliști
O anchetă jurnalistică despre cum a recurs un procuror cunoscut și controversat la un divorț fictiv pentru a nu declara proprietățile pe care nu le-ar fi putut acoperi cu salariul său de la procuratură s-a transformat pentru Centrul de Investigații Jurnalistice, autoarea anchetei și un activist civic, într-o luptă de câțiva ani cu instituțiile de stat și cu soția procurorului pentru a ne apăra drepturile. Soția procurorului, avocată de profesie, ne-a hărțuit la propriu chiar de la primele documentări pe care le-am făcut. A scris plângeri la mai multe instituții de stat, la Consiliul de Presă, la Poliție și Procuratură, ne-a acționat în judecată. Unele instituții au dat curs plângerilor soției procurorului la etapa când abia documentam cazul. Altele au pornit procese penale și chiar dosare penale. Am scris zeci de explicații, am pierdut timp prin ședințe la Poliție și în instanțele de judecată.
Ce este SLAPP și de ce trebuie să ne îngrijoreze
SLAPP este un acronim pentru „Strategic Lawsuit Against Public Participation”, în traducere „acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice” și reprezintă o tactică prin care entități cu resurse financiare extinse intentează procese împotriva cetățenilor, activiștilor sau jurnaliștilor, pentru a-i determina să renunțe la acțiuni de mobilizare publică. Acțiunile vizate pot fi: anchete jurnalistice de interes public, petiții, manifestări publice pașnice, revendicarea unor drepturi în instanță, avertizări de integritate sau chiar simpla exprimare a unor opinii în spațiul public. Niciuna din aceste acțiuni nu este ilegală. Dimpotrivă, ele reprezintă exercitarea unor drepturi fundamentale. Entitățile care deschid procesele clamează, de obicei, pierderile financiare sau de imagine determinate de aceste acțiuni. Intenția urmărită prin deschiderea acestor procese este de a intimida atât pe cei vizați, cât și alte persoane sau organizații care ar dori să își exercite drepturile într-un mod similar, nu neapărat de a câștiga în instanță.
Bianca Oanea, expert media de la Centrul pentru Jurnalism Independent din România ne explică ce e un SLAPP și cum funcționează cazurile de tip SLAPP pentru a intimida jurnaliștii. Centrul pentru Jurnalism Independent face parte din programul PATFox (Pioneering Anti-SLAPP Training for Freedom of Expression), cofinanțat de Comisia Europeană. Proiectul are ca obiectiv instruirea profesioniștilor din domeniul juridic și dezvoltarea primului curriculum anti-SLAPP din Europa.
Procedura legislativă europeană pentru adoptarea unei Directive privind protecția persoanelor implicate în acțiuni de mobilizare publică împotriva procedurilor judiciare vădit nefondate sau abuzive („Acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice”), inițiată de Comisia Europeană în februarie 2022, s-a încheiat când Consiliul Uniunii Europene și-a dat acordul pe textul convenit cu Parlamentul European. Statele membre au la dispoziție doi ani pentru a transpune prevederile Directivei în legislația națională Obiectivul Directivei este să ofere „garanții împotriva procedurilor judiciare vădit nefondate sau abuzive în materie civilă în litigiile cu implicații transfrontaliere, inițiate împotriva persoanelor fizice și juridice, în special a jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului, ca urmare a implicării acestora în acțiuni de mobilizare publică”. Directiva legiferează obligația statelor membre de a impune garanții procedurale inițiatorilor unor astfel de procese, de a asigura respingerea rapidă a procedurilor judiciare vădit nefondate, de a reglementa măsuri reparatorii în cazul unei acțiuni judiciare abuzive și de a asigura protecția împotriva hotărârilor pronunțate în țări terțe.
Dimensiunile fenomenului
În absența unei definiții adecvate, așa cum este cea furnizată acum de directivă, a fost dificil să fie identificate toate cazurile de SLAPP. Un astfel de exercițiu a fost inițiat de CASE (Coaliția Anti-SLAPP în Europa), cu sprijinul Amsterdam Law Clinics din cadrul Facultății de Drept a Universității din Amsterdam. Experții CASE au identificat 570 de cazuri în țările membre UE, în perioada 2010-2022. Dintre acestea, 25 au fost în România. Rapoartele CASE, cu detalii desprinse din analiza cazurilor, sunt disponibile public pe pagina organizației (https://www.the-case.eu/slapps/). În România, în 2023, am asistat la noi cazuri de SLAPP, identificate de raportul Starea Democrației 2023. Pentru prima dată, vorbim de organizații non-guvernamentale dizolvate sau în pericol de dizolvare în urma unor SLAPP. Discutăm și de cazuri în care inițiatorii SLAPP sunt instituții publice, primari sau un Consiliu Județean. În acest context, credem că este imperios necesar ca Ministerul Justiției să formeze de urgență un grup de lucru pentru transpunerea rapidă a Directivei Anti-SLAPP în legislația națională. Până la acel moment, vă invităm să îi ascultați pe câțiva dintre cetățenii și jurnaliștii aflați în vizorul proceselor împotriva mobilizării publice.
Cornelia COZONAC, anticoruptie.md
