Fasolea – simbol antic al fertilității, superaliment al prezentului

0
84

Considerată cândva hrană pentru săraci și folosită în ritualuri religioase, fasolea revine în forță ca aliment complet și cultură agricolă esențială pentru viitor. Fasolea fava, cunoscută și sub numele de fasole lată, este una dintre cele mai vechi plante cultivate de om, cu o istorie care se întinde pe parcursul a peste opt milenii.

Originară din bazinul Mediteranei și Orientul Mijlociu, această leguminoasă a fost mult mai mult decât o sursă de hrană: egiptenii o foloseau în ritualurile funerare, grecii o considerau locuința sufletelor, iar romanii o ofereau zeilor ca simbol al fertilității.

Hrana săracului… și a zeilor

Pe cât de modestă pare la prima vedere, pe atât de bogată este în semnificații și nutrienți. Sicilienii au un proverb vechi: „Fasolea lată deschide calea”, iar legendele populare spun că dacă porți mereu o boabă uscată de fava în buzunar, nu vei duce niciodată lipsă de mâncare. În Evul Mediu, în timpul foametei, era adesea singura cultură care nu dădea greș — de aici și supranumele de „fasolea norocoasă”.

Astăzi, fava continuă să fie nelipsită din bucătăriile din Africa, Orientul Apropiat și Asia. În Egipt este ingredient principal în ful medames, în Sicilia se regăsește în supa macco, iar în Maroc este baza celebrei bessara.

Ușor de cultivat, rezistentă la frig și sărăcie

Fasolea fava este o cultură de iarnă rezistentă, care crește bine chiar și în soluri sărace sau sărate. Poate fi semănată toamna și, în condiții favorabile, produce păstăi între 60 și 120 de zile. Este o leguminoasă ideală pentru grădinile familiale, mai ales în zonele cu climă temperată.

Se recomandă plantarea semințelor la 5 cm adâncime, în sol umed, iar întreținerea constă în irigare regulată, prășit ușor și îngrășare lichidă la fiecare două săptămâni. Florile sale — de la alb-negru până la roșu intens, în funcție de soi — atrag polenizatori și îmbogățesc solul cu azot, fiind excelente și ca îngrășământ verde.

Recoltă bogată și aliment complet

Păstăile se pot consuma întregi când au 6–8 cm lungime sau boabele, când sunt mature, de până la 25 cm. Sunt bogate în vitamina C, fier, potasiu, fibre și au cea mai bună proporție de proteine față de carbohidrați dintre toate leguminoasele — o alegere excelentă pentru vegetarieni.

Fasolea fava are cel mai mare raport de proteine față de carbohidrați – este practic o hrană completă. Boabele pot fi congelate, uscate sau consumate imediat, iar varietățile oferă opțiuni adaptate pentru fiecare tip de grădină sau climat.


Articolul precedentRepublica Moldova este în topul țărilor cu cele mai multe divorțuri
Articolul următorCând trebuie să ţii cont de regula păstrării unui singur strugure la doi lăstari viguroși
OdN
fondat la 3.11.1998, înregistrat la Camera Înregistrărilor de Stat, membru al Asociaţiei Presei Independente afiliate WAN (Organizaţiei Internaţionale a Ziarelor) din anul 1999, este primul ziar din câmpia Sorocii, care este inclus în Catalogul ÎS "Poşta Moldovei", apare în limba română

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.