Deputații cu datorii în justiție: de la onoarea pătată și contravenții la fapte penale

Deputați din partru fracțiuni parlamentare își vor împărți timpul între activitățile din Parlament și prezentarea la sediul instanțelor de judecată. Fie că e vorba despre fapte penale, cauze contravenționale sau civile, procesele aleșilor poporului cu dosare „la activ” sunt urmărite cu interes, așa cum deznodământul judiciar definitiv al unor procese penale, de exemplu, ar putea duce la resetarea componenței Parlamentului de legislatura a XII-a, în următorii patru ani. Portalul Anticoruptie.md a documentat stadiul proceselor care îi au în calitate de învinuiți, reclamanți sau pârâți pe aleșii poporului care, în urma alegerilor parlamentare din 28 septembrie, au câștigat fotoliile multrâvnite de legiuitori.

Fracțiunea Socialiștilor – Igor Dodon

Dosarul denumit generic „Kuliok” este unul dintre cele de rezonanță și se află la faza de examinare a probelor apărării.

Igor Dodon, lider PCRM și membru al fracțiunii Socialiștilor din Parlament, este învinuit pe două capete de acuzare pentru corupţie pasivă, episodul din înregistrarea video în care primeşte de la oligarhul Plahotniuc punga cu bani, pentru ca să facă alianţă cu PDM, precum şi acuzaţia de finanţare ilicită a Partidului Socialiştilor.

În luna februarie curent, Procuratura Anticorupție a finalizat prezentarea probelor în susținerea învinuirii în privința lui Dodon Igor, conform cărora acestuia i se incriminează că, urmărind promovarea intereselor lui Plahotniuc Vladimir și Iaralov Serghei, care au creat și conduceau o organizație criminală și care aveau interesul de a controla procesele politice, sociale și economice din Republica Moldova, precum și de a se eschiva de la răspundere penală în Federația Rusă, a pretins și a acceptat de la aceștia bani în sumă de la 600.000 până la 1.000.000 dolari SUA. Suma menționată era pretinsă de către Igor Dodon pentru achitarea cheltuielilor curente ale partidului politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” (PSRM), inclusiv pentru achitarea salariilor angajaților aceluiași partid.

Cauza penală a fost expediată în instanța de judecată în octombrie 2022.

În cadrul ședințelor de judecată în fața Curții Supreme de Justiție au fost audiați 15 martori, precum și au fost examinate un șir de procese-verbale și documente. Prezentarea probelor a durat mai bine de 2 ani, din motivul schimbării componențelor completelor de judecată de mai multe ori din cauza demisiilor judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiție din cauza procedurii de vetting inițiate în martie 2023, înaintării mai multor cereri din partea apărării, cum ar fi cereri de recuzare și imposibilității asigurării prezenței martorilor în fața instanței.

La moment, sunt examinate probele apărării, care sunt constituite din peste 190 de persoane, enunțate în lista probelor prezentată în ședința preliminară.

Dosarul Energocom +

Ex- președintele Igor Dodon este acuzat de depășirea atribuțiilor în interesul unui grup criminal. Schemele folosite au fost deconspirate în anchetele Centrului de Investigații Jurnalistice încă în anul 2008. Igor Dodon a respins de fiecare dată acuzaţiile care i se aduc și a declarat că dosarul ar fi unul politic.

Dosarul denumit generic ,,Energocom” a fost trimis în judecată, pentru examinare în fond, pe 9 septembrie 2022.  Fostului șef de stat i se incriminează săvârșirea infracțiunii de depășire a atribuțiilor de serviciu, de o persoană cu funcție de demnitate publică, în interesul unui grup criminal organizat. Învinuirea se referă la acțiunile acestuia din perioada anilor 2008-2009, atunci când a deținut funcția de Prim-viceprim-ministru, ministru al Economiei și Comerțului.

„Igor Dodon este învinuit că, din poziția pe care o avea la acel moment, deținând funcția de Prim-viceprim-ministru, ministru al economiei și comerțului, în perioada lunii mai 2008 a semnat avizul care a favorizat încheierea de către directorul general al SA „Energocom” cu o companie străină din Ungaria, a unui contract privind procurarea energiei electrice pentru Republica Moldova, în volum de 2 320 000 000 kw/h, pentru perioada lunilor mai 2008 – iunie 2009, contrar prevederilor legale ce viza la acel moment activitatea autorității publice centrale de administrare a energeticii în persoana Ministerului Economiei și Comerțului și în special atribuțiile funcționale al Ministrului Economiei și Comerțului”, susțin acuzatorii.

Astfel, potrivit prevederilor contractului încheiat cu compania străină prețul energiei electrice pentru perioada lunilor mai-septembrie 2008 inclusiv, a constituit 0,053 dolari SUA pentru 1 kw/h, și respectiv de 0,058 dolari SUA pentru 1 kw/h pentru energia electrică livrată în perioada de timp cuprinsă între lunile octombrie 2008 – iunie 2009 inclusiv, deși SA „Energocom” avea deja negociate și încheiate două contracte de furnizare a energiei electrice la un preț mai ieftin cu 29%.

Următoarea ședință este planificată pentru data de 14 noiembrie.

La dosarul Energocom este conexat și cel în care ex-preşedintele Igor Dodon şi consoarta sa Galina Dodon sunt acuzați de uz de fals în acte publice. Procurorii declară că aceștia ar fi încercat să plece peste hotare cu un certificat medical eliberat nejustificat pe numele copilului mai mic al cuplului. Alături de soţii Dodon, pe banca acuzaţilor a fost chemat şi medicul care a semnat certificatul.

În cadrul investigațiilor efectuate de către procurori, a fost stabilit că Igor Dodon, în privința căruia era aplicată măsura preventivă „obligarea de a nu părăsi țara” într-o cauză penală examinată de Curtea Supremă de Justiție, a prezentat instanței „documentul oficial fals și, în temeiul acestuia, a solicitat permisiunea pentru plecare în România, sub pretextul de a efectua un tratament post-COVID fiului său minor”.
La 19 ianuarie 2023, apărătorii lui Igor Dodon în ședință de judecată au înaintat o cerere prin care au solicitat încuviințarea acestuia să părăsească Republica Moldova, în perioada 28 ianuarie 2023 – 05 februarie 2023, pentru a asigura un tratament de reabilitare post Covid-19, în România, a fiului său, anexând în acest sens un șir de acte ce ar confirma necesitatea deplasării peste hotare.

În data de 26 ianuarie, Procuratura Anticorupție a înaintat un demers la Curtea Supremă de Justiție, privind înlocuirea măsurii preventive în privința fostului președinte, Igor Dodon. Procurorii au solicitat arestul la domiciliu și obligarea de a nu părăsi țara. Totul, după ce au discutat cu medicul care a prescris recomandarea și care ar fi declarat că nu-i este cunoscut numele pacientului.

La rândul său, Igor Dodon a declarat că medicul ar fi fost amenințat ca să dea astfel de declarații și a calificat drept acțiuni „lipsite de bun simț” perchezițiile la instituția medicală.

Litigii de apărare a onoarei

Anul trecut, judecătorul Roman Pascari a respins cererea lui Igor Dodon, în litigiul împotriva ex-vicepreședintelui Parlamentului, Alexandru Slusari. Dodon l-a acționat în judecată pe Slusari, care este martor și în dosarul „Kuliok” pentru faptul că l-a numit „conducătorul grupului criminal Bahamas”, în cadrul unei emisiuni televizate. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a realizat o anchetă în care a deconspirat cum banii offshore-ului din Bahamas au ajuns să fie folosiți în campania electorală a fostului președinte.

În noiembrie 2021, ex-preşedintele Igor Dodon l-a acţionat în judecată pe fostul vice-preşedinte al Parlamentului, Alexandru Slusari, pe motiv că i-a lezat cinstea, onoarea şi reputaţia profesională.

Anunţul a fost făcut de către Alexandr Slusari pe reţelele de socializare. ,,Dânsul pretinde că are onoare și reputație profesională. Tac despre onoare, dar reputația lui este reflectată în mai multe video cu Plahotniuc și mai multe poze din vacanțele sale de lux. Cel mai mult lui Igor Dodon îi plac banii, câștigați nu prin muncă și afaceri, ci prin combinațiile politice.Desigur, că la judecata demnității lui Igor Nicolaevici voi veni cu culiocul. Mă gândesc acum ce să pun în el și ce să scriu pe el”, a scris Slusari.

Slusari a depus mărturii în procesul în care fostul președinte este judecat pentru presupusă luare de mită de la fostul lider democrat, Vlad Plahotniuc, în 2019.

Igor Dodon figurează în alte două cauze penale, care se află la faza de cercetare judecătorească, pentru folosirea unor acte false, corupție și trădare de patrie. Acestea sunt gestionate de procurorii anticorupțoe, care nu au oferit informații noi despre finalizarea acestora și expedierea în instanță.

Marcel Cenușă

În aprilie 2022, nouă funcționari din Cahul, inclusiv președintele raionului, socialistul Marcel Cenușa, deputat în actuala legislatuură, au fost reținuți de către procurorii anticorupție și ofițerii Direcției generale teritoriale Sud a Centrului Național Anticorupție, în cadrul mai multor cauze de corupere pasivă, activă și abuz de serviciu.

„Președintele Consiliului raional Cahul, împreună cu șeful Direcției Construcții, un subaltern de-al acestuia, cu responsabili de domeniul achizițiilor publice ai Consiliului, precum și în complicitate cu reprezentanții unor agenți economici, ar fi organizat trucarea mai multor licitații publice. Aceștia ar fi semnat anticipat contracte pentru reparația și întreținerea unor obiecte publice, favorizând agenții economici, pe care i-ar fi gestionat din umbră. Totodată, abuzând de funcțiile lor și urmărind interesele personale, funcționarii ar fi transferat pe conturile agenților economici mijloace financiare, chiar dacă lucrările nu au fost finalizate”, se menționa într-un comunicat al CNA, care citează materialele cauzelor penale.

Primarul ar fi fost convins să semneze mai multe contracte de valoare mică pentru diverse lucrări de reparații și întreținere, cauzând prejudicii considerabile bugetului local.

Cenușă a calificat învinuirile drept tentative de discreditare politică și de pressing. Dosarul se află pe rolul Judecătoriei Cahul.

Următoare ședință este planificată pentru luna februarie 2026, după ce examinarea cauzei a fost amânată de mai multe ori. Cauza este în gestiunea judecătorului Mihail Bușuleac.

Bogdat Țîrdea este un alt deputat al fracțiunii Socialiștilor, care s-a produs de mai multe ori pe post de reclamant, în special împotriva unor instituții media. 

Pe rolul primei instanțe sunt cel puțin două procese de apărare a onoarei, demnității și reputației profesionale la cererea lui Țîrdea. Este vorba despre cauzele Țîrdea vs SRL BRIGHT COMMUNICATIONS și SRL SIMPALS.

În septembrie curent a  fost pronunțată hotărârea într-o acțiune împotriva portalului Deshide.md, care a publicat un material în care citează o investigație Eureporter,  bazată pe înregistrări audio apărute pe lubyankaleaks.org, despre campania prezidențială a lui Alexandr Stoianoglo. Conform surselor publicației, campania ar fi fost coordonată și finanțată de Kremlin. În investigație apar numele mai multor fruntași PSRM, printre care și Bogdat Țîrdea.

Aceștia ar fi discutat cu Iuri Gudilin, un strateg politic rus și fost agent FSB sancționat de SUA. planuri pentru promovarea campaniei lui Stoianoglo. Membrii PSRM ar fi avut întâlniri și cu Nikolai Patrușev, consilier al președintelui rus, constatare negată de formațiune.

În una dintre înregistrări, socialstul Adrian Albu pronunță prenumele Bogdan.

În proces, Țîrdea a menționat că „rămâne incert cum pârâtul a dedus și stabilit, că în discuția menționată ar fi vorba de Țîrdea Bogdat, în situația în care mii de persoane poartă un astfel de prenume. Astfel, respectivul narativ urmează a fi calificat ca o informație ce constituie o relatare cu privire la fapte și în esență este falsă și denigratoare, ori se bazează pe fapte care nu au avut loc. Aceste alegații au fost răspândite în contextul lipsei unui ton echilibrat, având un caracter manipulativ, fapt ce denotă o rea intenție a pârâtului, care la rândul său a urmărit drept scop de a schimba negativ aprecierea personalității acestuia în societate”.

Pe 11 septembrie, prima instanță i-a respins acțiunea, însă hotărârea este cu drept de atac la Curtea de Apel Centru.

Fracțiunea Alternativa – Alexandr Stoianoglo

Alexandr Stoianoglo este primul procuror general din istoria Republicii Moldova, pe numele căruia a fost pornit dosar penal, a fost reținut şi plasat în arest la domiciliu. Statul urmează să-i achite procurorului general demis, Alexandr Stoianoglo, 3600 de euro cu titlu de prejudicii morale, pentru violarea Articolului 6 § 1 din Convenție, și anume dreptul de acces la o instanță. 

Dosarul în care ex-procurorul general Alexandr Stoianoglo este judecat împreună cu doi procurori, Dumitru Răileanu și Elena Ceruța, pentru abuz în serviciu la eliberarea şi retragerea acuzaţiilor în privinţa lui Veaceslav Platon, este pe rolul primei instanțe. Examinarea este la faza cercetării probelor scrise, iar următoarea ședință este planificată pentru data de 18 noiembrie.

Examinarea cauzei a fost anevoioasă din start. Dosarul a fost repartizat aleatoriu magistratei Arina Ialanji de la oficiul Buiucani al Judecătoriei Chişinău. Ialanji a depus o cerere de abţinere, invocând că a fost colegă cu Dumitru Răileanu, însă solicitarea a fost respinsă.

Cauza a fost pusă pe stop, după ce Răileanu și Ceruța au contestat încheierea președintelui interimar al Judecătoriei Chișinău, din 2 noiembrie 2022, prin care s-a dispus formarea unui complet de trei judecători pentru judecarea cazului penal. Recursul a fost pe rolul Curții de Apel Chișinău timp de mai mult de 1,5 ani, din decembrie 2022 până la decizia din 9 iulie 2024.

Ulterior, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a respins și cererea de strămutare depusă de procurorul Dumitru Răileanu.

 

Dumitru Răilean și Elena Ceruța sunt procurorii care au semnat procesul verbal al ședinței de lucru de la Procuratura Generală, în cadrul căreia s-a luat decizia de a renunța la învinurile în privința lui Veaceslav Platon. Documentul a mai fost semnat de către  Alexandr Stoianoglo, adjunctul său, Mircea Roșioru, fostul şef al PCCOCS, Ion Caracuian.

Platon a fost eliberat pe 15 iunie 2020, după patru ani în detenţie, în urma unui demers de suspendare a executării pedepsei depus de Alexandr Stoianoglo. Cu o lună înainte, pe 18 mai, Stoianoglo declara că întreg dosarul lui Platon ar fi fost fabricat la comandă politică.

Conform versiunii procurorilor, controversatul afacerist Veaceslav Platon l-ar fi remunerat pe Stoianoglo cu peste 63 de milioane de lei, ca să-l scape din închisoare şi de dosarul în care a fost condamnat irevocabil la 18 ani de detenţie.

Stoianoglo și subordonații săi sunt acuzați de abuz în serviciu, corupere pasivă și fals în declarații. Toți trei se declară nevinovați și spun că-și vor demonstra nevinovăția în instanță.

Dosarul Divulgarea datelor urmăririi penale și acuzații de hărțuire

La 17 decembrie 2021, Procuratura a pornit un nou dosar pe numele procurorului general demis în legătură cu publicarea unor conversații dintre fostul procuror anticorupție Viorel Morari și șeful Delegației UE în Republica Moldova, Peter Michalko.

Stoianoglo a menționat că a făcut publice informații care „au fost de interes public sporit” și erau despre „acțiunile ilegale ale lui Viorel Morari”, și nu țin de viața personală. Stoianoglo a explicat că statutul procurorului „îi interzice să transfere orice informații legate de activitățile sale profesionale, precum și să contacteze direct cu reprezentanții autorităților și statelor străine”. El a mai menționat că datele pe care le-a prezentat oficial au fost separate de dosarul de îmbogățire ilicită pe numele lui Morari.

Ulterior,  la 13 august 2021, Alexandr Stoianoglo l-a demis pe Viorel Morari din funcția de șef al Procuraturii Anticorupție, după ce anterior acesta a fost suspendat din funcție.

În februarie 2024, Curtea Supremă de Justiție i-a dat dreptate fostului procuror-șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari. Curtea a anulat ordinul lui Alexandr Stoianoglo, prin care acesta a fost înlăturat de la conducerea instituției și delegat la Procuratura Generală.

Dosarul privind divulgarea datelor urmăririi penale se  află pe rol în instanța de fond.

Victoriile fostului procuror general în instanță

Dosarul „indemnizației ilegale” a ajuns la Curtea de Apel Chișinău, după ce acuzatorii au contestat soluția instanței de fond. În luna februarie 2024, atât Stoianoglo, cât și o subalternă a sa, au fost achitați de acuzațiile de depășire a atribuțiilor de serviciu.

Stoianoglo și subalterna sa, Maria Cobzari, sunt învinuiți de procurori că ar fi acordat ilegal o indemnizație fostului şef al Procuraturii pentru Combaterea Crimei Organizate şi Cazuri Speciale (PCCOCS), Nicolae Chitoroagă, la plecarea din sistem.

Atât Alexandr Stoianoglo, cât şi Maria Cobzari, pledează nevinovat.

„Este pentru prima dată în istoria Republicii Moldova când în instanţă ajunge un asemenea dosar. Eu nu am semnat nimic în afară de ordinul de demisie a lui Chitoroagă. Eu l-am invitat şi i-am spus că nu poate să mai activeze. Dumnealui a spus că a înţeles şi a plecat. Mai mult nimic”, a declarat pentru Anticoruptie.md Alexandr Stoianoglo. Maria Cobzari a spus că dosarul respectiv nu este altceva decât un show.

Stoianoglo vs Statnîi

În luna decembrie 2024, Curtea de Apel Chișinău a casat hotărârea primei instanțe, în partea ce vizează admiterea acțiunii, în litigiul Roman Statnîi vs Alexandr Stoianoglo, în care fostul subordonat al ex-procurorului general își apără onoarea și reputația profesională. Stoianoglo a contestat decizia instanței de fond, care l-a obligat să-i achite un prejudiciu moral de 1 leu lui Statnîi, dar și să dezmintă informațiile precum că acuzatorul ar fi adus „un notar în închisoare pentru ca o persoană să renunțe la proprietate”

Procurorul Statnîi și-a dat demisia în februarie 2020, la „sugestia” procurorului general, Alexandr Stoianoglo. În mai 2020, Statnîi a fost reţinut şi plasat în arest peventiv, fiind deţinut timp de două luni în Penitenciarul nr. 13.  Acuzatorul era bănuit că l-ar fi deposedat de bunuri pe fostul consilier economic al lui Igor Dodon, Evgheni Kheyman, administratorul firmei din Bahamas care ar fi sponsorizat, în 2016, campania electorală a fostului preşedinte.

„Statnîi m-a amenințat că voi fi condamnat la 15 ani de închisoare unde voi fi omorât”, a precizat autorul plângerii. Acesta a mai adăugat că după ce ar fi transcris bunurile pe numele diferitor persoane, la 10 august i-a fost aplicată o amendă de 5.000 de euro, iar la 20 august 2018 a revenit în Federația Rusă.

CIJM a publicat  o investigaţie în care a informat în premieră că persoana care a administrat firma Westerby Limited din Bahamas, în 2016, atunci când a sponsorizat Partidul Socialiştilor din Republica Moldova, a fost Evgheny Kheyman. În perioada decembrie 2016–noiembrie 2017, el a deţinut funcţia de administrator al Întreprinderii cu Capital Străin, Natur Bravo.

În anchetă mai scrie că Evgheny Kheyman a fost urmărit penal pentru delapidarea averii străine în baza unui denunţ depus de succesorul său, Mukhmad Galaev, şi condamnat cu executare. După preluarea guvernării de către socialişti, în noiembrie 2019, şi numirea lui Alexandr Stoianoglo în funcţia de procuror general, sentinţa în privinţa lui Kheyman a fost anulată, iar pe numele denunţătorului şi al procurorului Roman Statnîi, care a gestionat dosarul, au fost pornite dosare pentru escrocherie şi abuz în serviciu.

În noiembrie 2022, Judecătoria Chişinău a declarat nulă ordonanţa de punere sub învinuire a lui Roman Statnîi, care a constatat că a fost acuzat pe nedrept.

Pe lângă declararea nulităţii ordonanţelor de punere sub învinuire şi de scoatere de sub urmărire penală a lui Statnîi, instanţa a obligat Procuratura Generală să înlăture „încălcările drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale petiționarului Statnîi Roman Petru, cu adoptarea unei hotărâri legale, întemeiate și motivate”.

Fostul procuror a înaintat în instanță două cereri, una împotriva ex-procurorului general, Alexandr Stoianoglo, cu privire la apărarea onoarei, demnităţii și reputaţiei profesionale, iar alta – împotriva Procuraturii Generale, în care cere anularea ordinului de demitere emis pe numele său.

La faza urmăririi penale sunt alte două cauze inițiate pe numele lui Alexandr Stoianoglo: îmbogățirea ilicită și depășirea atribuțiilor de serviciu.

Fracțiunea Partidului Nostru – Renato Usatîi

Renato Usatî nu are pe rolul instanțelor de judecată din Republica Moldova niciun dosar penal. În noiembrie 2024 însă, Procuratura Generală a Rusiei a anunțat despre trimiterea în judecată a dosarului inițiat pe numele liderului Partidului Nostru, Renato Usatîi. Acesta este acuzat că, în complicitate cu Veaceslav Platon și  Vladimir Plahotniuc, a transferat ilegal 175 miliarde de ruble. În ansamblu, schema a permis spălarea a peste 22 de miliarde de dolari din Rusia.

Conform comunicatului emis de procurorii ruși, în 2013, Usatîi ar fi devenit membru al unui grup infracțional fondat de Platon, Plahotniuc și fostul acționar al Victoriabank, Alexandr Korkin.

Liderul Partidului Nostru ar fi coordonat transferul a 175 de miliarde de ruble (aproximativ 3,5 miliarde de euro) din băncile rusești către conturi din Moldindconbank. Instituția bancară era condusă la acea vreme de Veaceslav și Elena Platon. Acuzatorii declară că transferurile s-au realizat cu utilizarea unor documente false.

„Din iunie 2013 până în mai 2014, Renato Usatîi a efectuat operațiuni valutare ilegale pentru transferul de fonduri în valută străină către conturile unui nerezident — Moldindconbank. Au fost prezentate documente falsificate în mod deliberat, în valoare de peste 175 de miliarde de ruble”, se arată în comunicatul Procuraturii Generale a Rusiei.

Usatîi a declarat în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8 că, în procesul obținerii vizei pentru Statele Unite ale Americii, i s-a solicitat un certificat de la poliția Federației Ruse — deși în Rusia pe numele său este intentat un dosar penal politic.

„ (…) am depus cererea pentru viză în scop de tratament medical. În SUA există o tehnologie revoluționară pentru tratamentul diabetului zaharat de tip 2. După ce mi-au acceptat cererea spre examinare specială și mi-au solicitat două fotografii suplimentare, am primit o condiție absolut surprinzătoare: să prezint un certificat oficial de la poliția rusă care să confirme că nu au obiecții față de mine”, a declarat Usatîi.

Acesta a amintit că dosarul penal deschis împotriva lui în Federația Rusă ar fi unul politic.

„Această condiție este cu atât mai absurdă, cu cât Interpol a recunoscut caracterul politic al dosarului meu. Și diplomați străini cu care am discutat s-au arătat la fel de surprinși. Voi cere explicații oficiale Departamentului de Stat al SUA pentru a clarifica această situație”, a mai spus Renato Usatîi.

În luna februarie curent, liderul partidului Nostru a fost găsit vinovat de încălcarea articolului 74 din Codul Contravențional, care se referă la respectarea condițiilor de bază pentru prelucrarea, stocarea și utilizarea datelor cu caracter personal. O hotărâre în acest sens a fost pronunțată la sfârșitul lunii ianuarie, la 4 ani de la izbucnirea scandalului cu partidul AUR. Conform deciziei primei instanțe, Usatîi nu va fi tras la răspundere, în contextul intervenirii termenului de prescripție. În 2021, Usatîi a declarat că PP AUR ar fi „un partid de fascişti şi debili, o parte dintre care trebuie trimisă la spitalul de psihiatrie, iar o altă parte – la puşcărie”. „Am cerut informaţii ca să văd ce-i cu ei. Lista candidaţilor AUR, „aurul Moldovei”, conţine zeci de persoane implicate în diferite infracţiuni”, a spus Usatîi.

Renato Usatîi s-a trezit cu proces contravențional în iunie 2021. Conform agentului constatator, liderul Partidului Nostru a prezentat/divulgat pe contul său de pe site-ul „YOUTUBE” informații privind categorii speciale de date cu caracter personal, și anume antecedente penale ale unor candidați la funcția de deputat din partea PP AUR.

Procesul-verbal a ajuns pe masa judecătorilor în luna mai 2022. Usatîi a declarat atunci că a aflat despre desfășurarea procesului contravențional abia din conținutul procesului-verbal și că nu a fost citat legal. Totodată, i-ar fi fost încălcat dreptul la apărare. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, contestația sa a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, decizia fiind ulterior anulată de Curtea de Apel Chișinău.

.La 29 aprilie 2024, cauza a fost repartizată judecătorului Natalia Patrașcu, iar hotărîrea a fost pronunțată în data de 21 ianuarie 2025.

„Examinând materialele dosarului contravenţional raportat la temeiurile de drept material şi procesual care guvernează speţa dedusă judecăţii, instanţa de judecată consideră că Renato Usatîi urmează a fi recunoscut vinovat de săvârșirea contravenției prevăzută la art. 74, alin. (1), procesul contravenţional urmează să fie încetat”, se arată în decizia instanței de fond.

Fracțiunea Democrația Acasă – Vasile Costiuc

În luna ianuarie 2022, liderul Partidului Democrația Acasă, Vasile Costiuc, a fost reținut pentru pretins abuz de putere în interesul unui grup criminal organizat și de spălare de bani, împreună cu alte două persoane – fostul deputat democrat, Veaceslav Nedelea, și Elena Baraboi, locuitoare din Durleşti. Aceștia erau suspectați că au intrat ilegal în posesia unor terenuri, fiind în cercul de apropiați ai fostului primar de Durlești, Nicolae Crudu, Vasile Costiuc fiind, conform surselor anticoruptie.md, finul de cununie al acestuia.

În noiembrie 2021, Costiuc a protestat în fața Centrului Național Anticorupție (CNA), cerând eliberarea fiicei naşilor săi, Diana Crudu, plasată pentru 20 de zile în arest preventiv. Costiuc a realizat un live la intrarea în sediul CNA şi a Procuraturii Anticorupţie în care a declarat că Diana Crudu este nevinovată, iar în 2005, când la Durleşti ar fi avut loc infracţiunile incriminate, aceasta era studentă în România. ,,Care a fost motivul ca să plaseze această fată în arest pentru 20 de zile? De ce se tem ei, că va mai organiza un târg în susţinerea agricultorilor? De ce se tem ei, că va fugi în Londra? Sau se tem de fermieri, de cei care mai cred în pământul acesta?”, a declarat atunci liderul Partidului Democraţia Acasă.

În data de 24 mai 2022, Costiuc și consilierul municipal din partea Partidului Socialișitlor (PSRM), Dinari Cojocaru, s-au luat la harță în fața domiciliului ex-președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, unde procurorii anticorupție desfășurau percheziții. În timp ce mai mulți susținători ai fostul președinte scandau – „Libertate lui Dodon”, Vasile Costiuc scanda – „Dodon la pușcărie”.

Pe 15 aprilie 2023, instanța a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de fostul procuror-șef al Procuraturii Anticorupție (PA), Viorel Morari. Judecătorul a constatat că liderul PPDA, prin informațiile publicate și răspândite, i-a lezat onoarea, demnitatea și reputația profesională fostului șef al PA.

Urmare a hotărârii, Vasile Costiuc a fost obligat să achite un prejudiciu moral în mărime de 2 000 de lei și să dezmintă personal şi public informațiile publicate şi răspândite în luna iulie 2021, pe pagina sa oficială de facebook și în cadrul unei emisiuni. Asta, după ce, în vara anului 2021, Vasile Costiuc a publicat un filmuleț în care menționa că Viorel Morari ar deține mai multe bunuri peste hotarele țării, inclusiv un hotel, iar în cadrul unei emisiuni televizate, tot în acea perioadă, Costiuc a declarat că Morari ar avea afaceri ilegale în domeniul energeticii. Întrebat în ședința de judecată de unde a obținut aceste informații, Costiuc a spus că de la anumite surse din cadrul procuraturii, iar în privința afacerii în domeniu energetic – de la cetățenii cu care a discutat la întâlnirile electorale. Morari a menționat că informațiile sunt false.

Costiuc a ieșit învingător într-un litigiu cu compania „HORUS”. Este vorba despre cauza în care compania l-a învinuit de răspândirea informațiilor false. Scandalul între liderul PPDA și directorul general al companiei a fost presărat cu replici piperate. Vasile Costiuc declara că a fost avertizat că ar „putea dispărea”, iar Valentin Balan l-a comparat cu „personajele din Păcală și Tândală”, făcând aluzie la cușma de cârlan pe care o poartă președintele DA.

Magistratul Eduard Galușceac, de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a dispus respingerea cererii înaintată de consorțiul „HORUS” împotriva partidului „Democrația Acasă”. Juriștii companiei au solicitat în instanță recunoașterea necorespunderii realității și dezmințirea informațiilor făcute publice de Vasile Costiuc.  Instanța de fond a decis însă că formațiunea politică a fost atrasă fără motive întemeiate în judecată și a dispus ca „HORUS” să-i acopere cheltuielile pentru asistență juridică în sumă de 5000 de lei.

Vasile Costiuc a declarat în spațiul public că în sectorul securității energetice s-ar face diversiuni prin intermediul companiei „HORUS” și că grupul ar fi încheiat mai multe tranzacții dubioase, inclusiv la procurarea întreprinderii Vibropribor în 2017.  În replică, Grupul “HORUS” a subliniat că a procurat întreprinderea în condiții perfect legale, „în cadrul unei licitații publice organizate de către instituțiile abilitate ale statului. Era a 20-cea licitație publică organizată pentru comercializarea acestei întreprinderi. La precedentele 19 licitații publice nu s-a găsit niciun cumpărător, uzina fiind ruinată la propriu, nu doar economic. La momentul procurării singura subdiviziune care funcționa era hala mecanică, ce producea doar câteva tipuri de construcții metalice simple”.

De altfel, în instanțele de judecată se află pe rol cel puțin șapte cauze în care mai multe persoane, printre care Val Butnaru, Arcadie Vicol, Andrei Sîrbu, Sergiu Moraru și alții, își apără onoarea. În toate aceste litigii, Costiuc are calitatea de pârât.

Autor: Viorica MIJA, anticoruptie.md