În perioada pandemiei de COVID-19, dar și după invazia armatei ruse în Ucraina, autoritățile moldovenești au blocat mai multe site-uri care distribuiau falsuri și teorii ale conspirației despre pandemie, despre măsurile de protecție împotriva acestei infecții, dar și dezinformări despre războiul din țara vecină. Experții susțin că blocarea site-urilor care răspândesc falsuri intenționate trebuie să aibă loc în paralel cu educarea populației în spiritul analizei critice, pentru ca oamenii să poată verifica și analiza informația pe care o consumă.
Din februarie 2020, când a început pandemia de COVID-19, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova a dispus blocarea a zeci de site-uri pe motiv că ar răspândi informații false despre pandemie, dezinformări care ar provoca panică și tensiune în societate. Unele din aceste site-uri erau create intenționat de persoane anonime pentru a acumula cât mai multe vizualizări, altele erau cu profil religios (Aparatorul.md). Acțiunile SIS au avut loc în condițiile stării de urgență și au fost autorizate de Comisia pentru Situații Excepționale.
Dezinformare și incitare la război
Odată cu invazia armatei ruse în Ucraina în februarie 2022, la cererea SIS au fost blocate și alte câteva site-uri care transmiteau informații false și de incitare la ură și război (Vkurse.md, Sputnik.md, Gagauznews.md, Ehomd.info, Flux.md, Rosca.md). Blocarea acestor platforme l-a indignat pe deputatul Blocului Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BECS) Bogdat Țîrdea, care a declarat într-un briefing de presă că unele din aceste site-uri „sunt cu tradiții de 10, 20 de ani. Flux.md, una dintre revistele care a stat la baza democratizării acestei țări, versiunea electronică a acestei reviste a fost blocată pe motiv de instigare la ură și război”. Reamintim că B. Țîrdea, dar și alți deputați BECS au susținut agresiunea militară a Rusiei în Ucraina și au distribuit narațiunile propagandistice ale Kremlinului despre Ucraina și ucraineni.
Experți: Blocarea site-urilor de falsuri trebuie suplimentată cu activități de educație și fact-checking
La rândul său, Viorica Zaharia, președinta Consiliului de Presă și expertă în domeniul combaterii dezinformării, a precizat că site-urile blocate de SIS transmiteau adesea dezinformări și manipulări, inclusiv falsuri despre războiul Rusiei împotriva Ucrainei. „Textele publicate de aceste portaluri apăreau frecvent în lista de dezmințiri ale portalului www.EuvsDisinfo.eu – o resursă a Serviciului European de Acțiune Externă, specializat pe verificarea informației și combaterea falsurilor. Mass-media trebuie să prezinte informații obiective, însă aceste platforme urmăresc alte scopuri. Suspendarea multora din aceste site-uri reprezintă o măsură de protecție a populației Republicii Moldova împotriva dezinformării”, a comentat experta.
Expertul Alexandru Damian de la Centrul Român de Politici Europene, unul din autorii studiului „Intoxicare și propagandă în gestionarea crizei COVID-19 în Republica Moldova”, subliniază că acțiunile autorităților de a proteja spațiul informațional trebuie să aibă loc în paralel cu dezvoltarea gândirii critice a cetățenilor. „E foarte greu pentru autoritățile oricărui stat să țină pasul cu viteza cu care se propagă știrile false și dezinformările. Sigur, este nevoie de măsuri de limitare a fenomenului (inclusiv prin blocarea surselor de dezinformare), dar fără măsuri complementare de educație și de verificare a faptelor sau fact-checking, lucrurile nu se vor îmbunătăți simțitor. E nevoie de cursuri în școli, derularea de campanii interactive împreună cu societatea civilă și mediul academic, în special în zonele vulnerabile, alte măsuri pe termen lung. Sigur, o să discutăm și în anul 2040 de ce unii oameni cred în unele enormități, dar să sperăm că o să fim totuși mai rezistenți și vom putea identifica și contracara mai ușor conspirațiile și falsurile”, spune A. Damian.
Site-uri vizate în dezmințirile verificatorilor de fapte
Majoritatea site-urilor blocate de SIS în perioada pandemiei, dar și după începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei au fost vizate frecvent în dezmințirile publicate de jurnaliștii din țară și de peste hotare care se ocupă de verificarea faptelor. Astfel, Sputnik.md a fost frecvent menționat de portalul Euvsdisinfo.eu în legătură cu narațiunile propagandei pro-Kremlin. Flux.md este deseori citat ca promotor al teoriilor conspirațiilor despre COVID-19 și vaccinare. Alte site-uri blocate de SIS au distribuit anterior și dezinformări că în Moldova ar exista „laboratoare secrete care produc boli periculoase”, sau că „Moldova a avut doar de pierdut de la semnarea Acordului de Asociere cu UE”, falsuri dezmințite de portalul Stopfals.md.
Mariana COLUN, Lilia ZAHARIA
