Profil Electoral // Partidul CUB: episodul „la bloc”, milionarul din Londra și prima campanie sub semnul patriotismului liberal

Comisia Electorală Centrală a înregistrat 21 de concurenți electorali, pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Astfel, electoratul va avea o misiune pe cât de importantă, pe atât de responsabilă or, pentru a alege corect este nevoie de cât mai multe informații despre candidații la un loc în legislativ. În acest context, colegii de la anticorupție.md au făcut un lucru mare creionând PROFILUL ELECTORAL al concurenților, pe care vi le propunem și atenției Dumneavoastră. (Redacția Observatorul de Nord)

***

La nici trei ani de la înființare, după un mariaj nereușit în cadrul blocului Împreună și cu un lider cu un background solid în ceea ce privește activitatea parlamentară, Partidul Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB) s-a înscris în prima sa competiție pentru fotoliile din Legislativ. CUB își concentrează campania în jurul ideii de „patriotism liberal” și promite că, dacă va ajunge în Parlament, va insista pe proiecte care ar asigura condiții mai bune de activitate pentru producătorii locali, va iniția reforma fiscală și va garanta schimbările calitative în justiție. Totodată, formațiunea declară că se va pune luntre și punte pentru a apăra sectorul privat și a-i permite să-și pună în slujba țării tot potențialul. Cu 60 de candidați în lista electorală, vocea CUB răsună în spațiul public preponderent prin intermediul președintelui Igor Munteanu. Devenit mai recent vicepreședinte al formațiunii, Adriano Dulgher, omul de afaceri care pretindea, în 2020, că cele 1,6 milioane de euro depistate într-un tir la vamă i-ar aparține, se regăsește pe poziția a doua. 

60 într-o barcă

Pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie, Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB) a desemnat 60 de candidați. Lista a fost întocmită cu respectarea cotei minime de reprezentare de 40% pentru ambele sexe (minimum patru candidați de același gen la fiecare zece locuri):  40 % sau 24 femei și 60 % sau 36 bărbați. Cap de listă este președintele formațiunii, Igor Munteanu, urmat de omul de afaceri din Londra, Adriano Dulgher, originar din Republica Moldova.

Partidul bifează prima participare la alegerile parlamentare, însă doi dintre candidații actuali au figurat pe listele altor formațiuni, la scrutinul din 2021. Este vorba despre liderul formațiuni, Igor Munteanu, și ocupantul poziției a 44-a, jurnalistul Dumitru Maxim.

CUB promite măsuri pentru sprijinirea producătorilor locali, dar și reindustrializarea țării. Totodată, formațiunea susține că va insista pentru stabilirea unei cote obligatorii de cel puțin 50% de produse alimentare autohtone în cadrul achizițiilor publice.

O altă măsură propusă de CUB este acordarea de vouchere familiilor vulnerabile, pentru achiziționarea produselor agroalimentare autohtone. În același timp, formațiunea spune că va pune în mișcare conceptul de „patriotism liberal”, cu efecte ulterioare pozitive pentru dezvoltarea țării.

„Credem că trebuie să punem patriotismul liberal la temelia oricărei schimbări în Moldova. În primul rând, vrem ca prioritate promovarea inițiativei private și a economiei libere, pentru reindustrializarea Republicii Moldova și restabilirea întreprinderilor autohtone”, a spus liderul formațiunii, la lansarea în campanie.

Munteanu a mai declarat că programul electoral al CUB include și reforme fiscale, prin introducerea unui impozit unic pentru anumite categorii de cetățeni și companii, precum și consolidarea securității energetice, modernizarea infrastructurii și a transportului. Alte priorități vizează reforma sistemului educațional, susținerea culturii și a identității naționale, dezvoltarea sportului, sistemului de sănătate și a justiției. În acest sens, formațiunea promite depolitizarea procesului de promovare și evaluare a judecătorilor și procurorilor, precum și tragerea la răspundere a magistraților pentru erorile judiciare.

Scrutinul prezidențial și desprinderea de blocul Împreună

Alegerile parlamentare nu sunt primul exercițiu electoral în care s-a avântat CUB de la înființarea sa, în 2022. Formațiunea a făcut o tentativă de a participa la scrutinul prezidențial din 2024 și chiar a înaintat candidatura lui Igor Munteanu la cea mai înaltă funcție în stat. Din cauza unor probleme în listele cu semnături, CEC a decis să-i taie drumul către alegeri. Mai exact, din cele 22 de unități administrativ teritoriale de nivelul al doilea, în 10 unități nu s-au întrunit condițiile de validitate privind numărul minim de 600 de semnături.

Printre neregulile depistate s-ar mai fi identificat cazuri de înscriere de mai multe ori a unuia și același alegător, includerea unor alegători dintr-o altă circumscripție pe o anumită listă sau includerea pe listă a unor persoane decedate.

De altă parte, Munteanu declara că i-a fost îngrădit un drept și va merge până la CtEDO pentru a demonstra că, în privința sa, s-ar fi comis o ilegalitate.

„Ne vedem în instanță, nestimata autoritate electorală. V-am atenționat. A trecut pe lângă urechile voastre. Voi apela la rigoarea dreptului îngrădit și voi merge până la CtEdo pentru a demonstra ca albul rămâne alb, indiferent de zecile de nuanțe cu care va îmbrobodiți ilegalitatea comisă. Nu veți reuși să capturați statul cum va poftește osul (domnesc?). Mă aștept ca presa independentă să ajute la descâlcirea acestui mănunchi de ilegalități”, a scris Munteanu, pe pagina sa de socializare.

CUB a pierdut procesul împotriva CEC în instanțele naționale.

Episodul legat de alegerile parlamentare s-a întâmplat pe fundalul unui alt scandal. Cu aproximativ o lună înainte, CUB, pe atunci parte a Blocului Împreună,  a anunțat că-și părăsește aliații. Tot atunci, formațiunea a retras sprijinul politic pentru Octavian Țîcu, desemnat pe 4 august candidat la prezidențiale din partea blocului.

Igor Munteanu, împreună cu unii dintre colegii săi, a menționat că în interiorul blocului Împreună ar exista mai multe probleme, dar cea mai gravă ar consta în tentativele de a se face anumite jocuri de culise. Deși nu a dat prea multe detalii, Munteanu susținea că nu vede viitorul CUB în cadrul blocului.

„Am constatat că proiectul acestui bloc se confruntă cu mai multe nefuncționalități. Acestea sunt legate de niște jocuri din culise și improvizații. Acest lucru explică de ce în ultimele 3 luni am văzut absență totală a Blocului, deși noi am încercat să venim cu acțiuni”, a spus Munteanu.

Troika liderilor CUB: un diplomat de carieră, un milionar și un medic

Liderul CUB, Igor Munteanu, este diplomat de carieră, conferențiar universitar, ex-director executiv al IDIS Viitorul și ex-ambasador al Republicii Moldova în SUA. A absolvit trei facultăți – de jurnalism, de ştiinţe politice şi de drept. În primii ani de după declararea independenţei Republicii Moldova, perioadă în care la cârma statului se afla Mircea Snegur, a fost șeful Secției Analiză Politică și Instituții Social-Politice din cadrul Președinției. Ulterior, a lucrat timp de doi ani în calitate de asistent al directorului Fundației Internaționale pentru Sisteme Electorale.

În perioada august 2010 și iulie 2015 a fost ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Moldova în Statele Unite, Canada și Mexic.

Munteanu intră în Parlament în urma alegerilor din 2019, pe listele Blocului electoral ACUM, format din membri ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) și Platforma Demnitate și Adevăr (PPPDA). Actualul lider CUB a fost în acea perioadă vicepreședinte al Platformei DA.

În Parlament, a fost președinte al  Comisiei de control al finanțelor publice, a condus și Comisia de anchetă pentru analiza modului de organizare și desfășurare a privatizărilor proprietății publice începând cu anul 2013, între care privatizarea întreprinderi de stat AIR Moldova,  Aeroportului Internațional Chișinău și altele. În calitate de președinte al comisiilor, a prezentat mai multe rapoarte, în care a vorbit despre problemele depistate.

În perioada în care a fost deputat în Parlament, Munteanu a depus mai multe sesizări. În luna august 2020, de exemplu, acesta a cerut o anchetă în legătură cu un caz de eventuală corupere a alegătorilor de către președintele Igor Dodon. Mai exact, în cadrul unei vizite la Comrat, Dodon ar fi transmis 250 de mii de lei unor cetățeni, care au avut de suferit în urma ploilor abundente. Sesizarea a fost conexată la dosarul de control al averii și intereselor personale pe numele șefului statului, inițiat de Autoritatea Națională de Integritate.

„Nu s-a precizat din ce fonduri au fost achitate aceste sume, în condițiile în care instituția Președintelui nu are nicio competență de a interveni în cazul unor situații excepționale”, a scris Munteanu pe pagina sa de Facebook.

Aproximativ în aceeași perioadă, a solicitat procurorului general de atunci, Alexandr Stoianoglo, să facă publice numele demnitarilor și calitatea lor în dosarele furtului miliardului din trei bănci devalizate, dar și ale celor care se fac vinovați de fraudarea concursului de cesionare a Aeroportului Internațional Chișinău și schemele de la AIR Moldova.

„E timpul sa aflam nume și învinuiri. Pe dosarele de rezonanță care ne-au încărunțit. E ultima șansă a Procurorul General să pronunțe apăsat aceste nume. Au trecut ani de cercetare penală și control judiciar. Miercuri, am solicitat Procurorului general să ne comunice care este statutul procesual penal al persoanelor implicate în fraudarea concursului de concesionare al Aeroportului, AIR Moldova, GSA. La fel, am cerut să știm calificarea penală a persoanelor din Guvernul Republicii Moldova care au alocat și nu au restituit banii din buget în anii 2014-2015 ca susținere pentru deponenții celor 3 bănci sistemice (BEM, BS și Unibank). Asta cer toți cetățenii onesti din RM”, a scris Munteanu, pe pagina sa de socializare.

Igor Munteanu a deconspirat și schema de la Gările Auto. Acesta a declarat că proiectul de concesionare a gărilor auto a fost scris, promovat și adoptat cu o viteză uluitoare de către guvernul Filip, în condiții opace și cu semne evidente de trucare. La baza încheierii contractului cu statul a stat un studiu de fezabilitate scris de „Alternative Internaționale de Dezvoltare”, o asociație ghidată din umbră de Ilan Șor, susține Munteanu.

„ La toate etapele acestui proiect asumat de PM Filip a lipsit orice urmă de transparență, o condiție cheie la selectarea partenerilor privați, conform HG N.476/2012, motiv pentru care Guvernul FILP a mers în mod obraznic și deschis la primirea unei singure oferte. În procesul vicierii concursului organizat de Ministerul Economie a folosit studiul menționat mai sus, fără a solicita alte avize din partea CNA, MinFin, astfel transmiterea în concesionare pe 25 de ani a celei mai mari rețele de gări și stații auto are loc în baza unei note informative de 3 pagini. În aceiași zi în care primește oferta,la 07.09.2018, Ministerul economiei obține avizele Consiliului Concurenței și avizul Cancelariei de stat. Era vineri, ora 17.00, avizele sunt adunate instant, se pregătesc tabelul de divergențe și se înaintează decizia finală a guvernului, cu toate semnăturile factorilor din executiv, azi pasibili de răspundere. Printre condițiile de selectare a viitorului concesionar, Guvernul cere aplicanților dispunerea de capital propriu și/sau mijloace financiare sufiente pentru asigurarea investițiilor și fluxului de numerar operațional de min. 400 mln lei, asta deși investițiile estimate pentru modernizarea gărilor și stațiilor auto erau estimate la 200 mln lei, introduse în 3 ani de la semnarea contractului. Este evident că guvernul pregătise decizia sa ”fulger” pentru un client anume, iar acesta era bine conectat la clientela de partid. Mai mult, pentru ca nimeni nici măcar să nu emită pretenția de a participa la concurs, Comisia de selectare a parteneriatului privat aprobă printre condițiile de participare la concurs cerința de a plăti o taxă de participare de 200.000 lei pentru orice aplicant, și garanția în valoare de 1 mln lei pentru eliberarea documentelor pentru concurs (100.000 lei).”, a scris Munteanu.

Liderul CUB mai susține că în ziua în care a fost primită oferta, Ministerul Economiei a obținut avizele Consiliului Concurenței și Cancelariei de Stat, iar condițiile avantajau clientul special.

„Contractul de concesionare este semnat de Ex-Factor SRL, una dintre cele mai puternice sub aspect financiar și logistic companii de construcții, care se retrage din Contract, imediat după semnarea contractului. Exact ca și în cazul Blue-Air-Air-Moldova, Ex-factor a transmis drepturile sale unei companii apărute peste noapte, “SRL Auto Moderne”, asistate de către un dubios cetățean american pe nume Lluka Muco, astfel încât deja la 2 săptămâni după încheierea concursului, derogările aplicate acestei concesionări nu mai corespundeau nici unei norme legale, nici unui standard internațional de funcționare, fără nicio consultare publică cu operatorii de transport, autoritățile publice locale, cetățenii, ca plătitori net ai acestor schimbări de sistem. Menționăm că SRL Gările și Stațiile Auto a fost înființată cu doar 2 zile înainte de concurs, iar șeful APP de atunci, Dl V.Baldovici se declara fascinat de profunzimea ofertei depuse de companie”, conchide Munteanu.

Liderul CUB consideră că ar trebui să urmeze acțiuni ale procurorilor pe cauza celor care au viciat concursul și care le-au oferit „oamenilor lui Șor cea mai largă infrastructura de transport public”.

Pe cont propriu, din 2021

Igor Munteanu  s-a retras din Platforma DA și din politică, în 2021. Acesta a luat decizia după ce conducerea Platformei DA și-a dat demisia ca urmare a rezultatului modest obținut la alegerile parlamentare anticipare din 11 iulie.

„Consider că prioritățile mele personale acum sunt legate de viața academică. În plus, proiectele internaționale din care fac parte acum îmi iau foarte mult timp. La Congresul Platformei DA nu voi participa nici în calitate de candidat și nici în calitate de susținător al unui candidat, dar am speranța că deciziile care se vor lua vor conduce la performanțe mai mari pentru această entitate politică”, a comentat Munteanu.

Munteanu s-a arătat surprins de faptul că nu a primit nicio propunere după preluarea puterii de PAS, deși au muncit timp de patru ani într-o echipă.

„Am observat că sunt domenii pe care actuala guvernare clachează, dar nu voi veni cu critici până nu se împlinesc cele 100 de zile de la preluarea guvernării. De exemplu, încercarea de a-i elimina pe șefii unor institutii printr-o simplă semnătură trezește multe suspiciuni”, a spus atunci Munteanu.

În decembrie 2022, politicianul s-a relansat în politică, în cadrul formațiunii CUB, pe care a clădit-o de la zero.

MEGA confuzia

Munteanu a fost criticat pentru că a acceptat să participe la conferința MEGA, organizată, la Chișinău, de Mișcarea cu același nume „Make Europe Great Again” (Să facem Europa măreață din nou) a conservatorilor europeni, care susțin ideea preluării modelului implementat de Trump pentru toată Europa. Conferința a fost organizată pe banii partidului AUR, iar unii participanți nu au fost lăsați să intre în Republica Moldova. Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a explicat că aceștia „urmau să participe la un eveniment cu organizatori obscuri, fără transparență de finanțare și cu legături dubioase cu gruparea criminală Șor. În baza informațiilor, unii participanți și organizatori au scopul de a promova o agendă extremistă, de subminare a integrității teritoriale și a democrației din Republica Moldova.”

La eveniment au participat mai mulți reprezentanți ai Partidului AUR din România, dar și politicieni moldoveni, conectați la oligarhul Ilan Șor, refugiat la Moscova.

După valul de critici, CUB a explicat apariția liderului său prin faptul că acesta a promovat mesajul integrării europene a Republicii Moldova și că prezența sa la eveniment „nu poate fi interpretată drept o asociere a partidului cu opiniile exprimate de alți participanți”.

„Partidul CUB și-a urmărit strict propria agendă politică, participând la conferința menționată pentru a promova mesajul integrării europene a Republicii Moldova, în contextul poziționării țării între Est și Vest. Astfel, dl Igor Munteanu a avut o intervenție despre democrația liberală, iar dl Vitalie Fedula a accentuat importanța valorilor familiei în societatea moldovenească. Ținem să subliniem că simpla participare la o conferință nu poate fi interpretată drept o asociere a partidului cu opiniile exprimate de alți participanți. Conferințele reprezintă platforme deschise, unde pot fi expuse puncte de vedere diferite sau chiar diametral opuse, acest fapt fiind o condiție obligatorie pentru pluralismul democratic”, a declarat formațiunea.

Coaliția pentru Unitatate și Bunăstare a mai spus că „nu poartă responsabilitatea organizatorică a evenimentului și nu a fost informat în prealabil despre participarea unor invitați din afara agendei stabilite inițial”.

În 2024, conform Declarației de avere și interese depusă la CEC, Munteanu a ridicat de la partid o remunerare în sumă de aproximativ 66 mii lei. A mai câștigat peste 96 mii lei din activitatea didactică, iar de la Asociația Acțiunea Liberală a încasat 80 de mii de lei. Un salariu mai mare a adus în familie soția sa, care activează la UNICEF – peste 1 milion 500 de mii de lei.

Familia Munteanu locuiește într-un apartament de aproximativ 92 de metri pătrați, procurat în anul 2021. Candidatul conduce, din 2010, o Toyota, pe care a cumpărat-o cu 25 mii euro.

Milionarul din Londra

Omul de afaceri cu rădăcini moldovenești, Adriano Dulgher, ocupă poziția a doua în lista electorală CUB. Stabilit de 30 de ani în Marea Britanie, acesta a intrat recent în politică, devenind vicepreședinte al formațiunii. În anul 2020, numele lui Dulgher a figurat într-un dosar penal inițiat pentru spălare de bani, după ce vameșii au depistat într-un tir 1,6 milioane de euro nedeclarați. Atunci, anume Dulgher și-a adjudecat banii.

Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice l-au surprins în satul Mălăești din raionul Orhei, în compania unui alt om de afaceri, vizat anterior în scheme de trafic de persoane și condamnat penal pentru astfel de crime. Cei doi au fost cercetați în același dosar pentru spălare de bani, clasat ulterior.

Adriano Dolgheri a intrat în afaceri pe când avea doar 16 ani, iar la 26 de ani a ajuns milionar în lire sterline. Este unul dintre cei trei copii ai cuplului Andrei și Nadejda Dulgher din satul Ciocâlteni, raionul Orhei, foști profesori la școala din sat, care au emigrat în Marea Britanie. în 1997.

La anumite perioade, Dolgher a declarat că este partener de afaceri cu una dintre cele ma bogate firme din India, că este proprietarul unui restaurant din apropierea Palatului Regal din Londra și că ridică un oraș în Africa, după ce a construit mai multe clădiri în Londra.

Milionarul din Londra investește și în agricultura moldovenească. Acesta deținea, la momentul investigației, livezi și un frigider cu capacitatea de patru mii de tone, iar cei 1,6 milioane de euro intenționa să-i investească în extinderea frigiderului până la 10 mii de tone, se mai arată în investigația Taina „proprietarului” celor 1,6 milioane de euro de la vama Leușeni: relația cu un fost traficant de carne vie și scheme de spălare a banilor.

Adriano Dulgher se poziționează în campanie ca reprezentant al diasporei moldovenești și spune că îi reprezintă interesele. Acesta nu ezită să critice guvernarea, devenind oaspete din ce în ce mai des în studiourile de televiziune. totodată, acesta postează destul de frecvent mesaje în care expune cum vede starea de lucruri și schimbarea. Dulgher recunoaște că aspiră la funcții înalte în stat, chiar și la cea de președinte.

La lansarea formațiunii în campanie, Dulgher a fost observat la Chișinău, în anturajul colegilor de partid.

Conform Declarației de avere pentru anul 2024, depusă la CEC, Adriano Dulgher nu a avut câștiguri de milionar. Acesta a încasat un salariu anual de aproximativ 12 mii de lire sterline, de la compania pe care o deține „PUTT PUTT Ltd”, care administrează un restaurant la Londra. Candidatul a obținut aproximativ 20 de mii de lire sterline din închirierea unui apartament.

Dulgher locuiește, din 2015, într-o casă de 300 de metri pătrați, pe care a cumpărat-o cu 1 milion de lire sterline. Cinci ani mai târziu, și-a cumpărat și un apartament de 60 de metri pătrați, pentru care a scos din buzunar 400 mii euro.

Candidatul păstrează în trei bănci aproximativ 54 mii de lire sterline, dar declară și datorii de aproape 800 mii de lire sterline, pe care le-a împrumutat de la bancă.

Rodica Gramma este vicepreședintă CUB și ocupă poziția a treia în lista electorală. Gramma activează la Spitalul „Sfânta Treime” din Chișinău, dar este și conferențiar la Universitatea de Medicină și Farmacie „Nicolae Testimițanu”.

La lansarea în campanie, Gramma a menționat că fiecare persoană din lista CUB poate fi de folos țării, pe domeniile în care activează.

„Oamenii pleacă din Moldova. CUB sunt oamenii care au intrat în politică nu pentru politică, nu pentru fotolii. Majoritatea ne-am realizat cu succes în profesiile noastre. Am luat această decizie din dorința de a rămâne în țară, de a fi aici. Venim cu soluții cunoscând problemele reale, concrete din domeniile noastre. Noi știm cum trebuie să aducem schimbarea”, a spus Grama.

Conform Declarației de avere și interese depusă la CEC, Gramma a câștigat la locul de muncă de bază peste jumătate de milion de lei, în 2024. Un venit consistent a fost încasat pentru instruiri și expertiză, pe care le-a oferit. Astfel, pe parcursul anului trecut, vicepreședinta CUB a acumulat aproximativ 800 de mii de lei, 2000 de euro și 3240 dolari.

Candidata declară trei apartamente și un spațiu comercial, dar și un automobil RENAULT KADJAR, procurat în 2021.