Continuând tradiția fuziunii indo-occidentale, în care instrumentele muzicale indiene sunt cântate cu dispozitive străine, muzicienii creează un gen cu totul nou numit muzică electro. O privire asupra popularității în creștere a acestei forme muzicale.
Muzica transcende barierele geografice și cele ale limbii. Genuri, artiști și stiluri se îmbină pentru a menține entuziasmul și pentru uni oamenii de pe tot globul. Unul dintre cele mai interesante genuri care nu numai că emotionează pasionații de muzică, dar și reunește oamenii și culturile este fuziunea indo-occidentală. Acest stil muzical, unde compozițiile sunt cântate cu un instrument tradițional indian și un dispozitiv muzical străin, există de ceva timp.
În iunie 1966, publicul s-a adunat la Recreation Ground din Bath, un oraș din comitatul Somerset, Marea Britanie, și a ascultat cu atentie melodiosul duet clasic interpretat de regretatul virtuoz al sitarului indian Pandit Ravi Shankar și maestrul american la vioară Yehudi Menuhin. Un an mai târziu, această colaborare a fost înregistrată pe un album intitulat West Meets East. Apoi, în 2007, a apărut albumul Global Drum Project, câștigător al premiului Grammy, care l-a avut pe maestrul indian de tabla Zakir Hussain, care a combinat ritmurile cu celebrul baterist american Mickey Hart, puerto ricanul Giovanni Hidalgo și artiști nigerieni – bateristul Babatunde Olatunji și percuționistul Sikiru Adepoju. Cu timpul, muzica a evoluat, la fel și felul în care India percepe fuziunea. În timp ce colaborările dintre artiștii clasici continuă să hipnotizeze publicul din întreaga lume, a evoluat o nouă formă de amalgamare muzicală – cea a muzicii electronice. Denumit popular muzică electronică sau muzică electro, acest gen reunește melodiile instrumentelor clasice indiene și sunete produse electronic, rezultând o piesă captivantă. Genul își face acum drum spre muzica mainstream, datorită artiștilor care călătoresc prin lume pentru a crea ceva unic și contemporan în acord cu gustul milenialilor.
O imagine de arhivă din 1965 a virtuozului indian Pandit Ravi Shankar cântând la sitar (dreapta) și a maestrului american Yehudi Menuhin cântând la vioară.
Marele efect indian
În 1969 muzicianul indian Gita Sarabhai a adus sintetizatorul Moog (numit după inventatorul american Bob Moog) în India. Se spune că este unul dintre primele sintetizatoare comerciale din lume, schimbând peisajul muzicii pentru totdeauna. Acest sintetizator permite crearea de sunete modulare printr-o serie de module precum filtre, oscilatoare etc. Institutul Național de Design (NID) din Ahmedabad a fost unul dintre primii destinatari ai acestui dispozitiv în India. În următorii patru ani, inginerii de sunet de la Studioul de muzică electronică al NID au creat câteva piese fenomenale sub supravegherea renumitului pianist american și compozitor de muzică experimentală David Tudor. Aceste melodii experimentale au fost compuse cu sintetizatorul Moog, înregistrate pe bandă, arhivate ca medii academice și în cele din urmă uitată, pentru a fi redescoperită de muzicianul indian Paul Purgas din Marea Britanie în 2017. Cel mai vechi album înregistrat care prezintă raga indiene interpretate pe un sintetizator sincronizat a fost Ten Ragas to Disco Beat, înregistrat în 1982 de Charanjit Singh, un renumit muzician de la Bollywood. Aceste melodii stau la baza subgenului House, un subgen muzical care a apărut în Chicago un an mai târziu. În următorii 20 de ani, instrumente indiene precum sitarul (instrumentul cu coarde), tabla (o pereche de tobe de mână mici) și bansuri (flaut din bambus indian), împreună cu vocea indiană, și-au făcut loc în experimentele de muzică electronică din întreaga lume.
Electronica Indica
Talvin Singh, un producător de muzică din Suffolk, a învățat în adolescență să cânte la tabla sub tutela lui Pandit Lachman Singh in Punjab și este creditat pentru crearea popularului subgen muzical Asian Underground. Acest subgen a dus la apariția pe scena muzicală a britpop și bhangra din Marea Britanie care a produs artiști precum Bally Sagoo, Apache Indian și Panjabi MC. Înrădăcinate în tradiție, experimentele lui Singh implică în primul rând combinarea instrumentelor tradiționale indiene cu elemente occidentale. Albumul său de debut „OK” a câștigat prestigiosul Mercury Music Award, fapt care a atras atenția muzicienilor din întreaga lume. Ascensiunea lui Singh la sfârșitul anilor 1990 a marcat începutul unui nou val de sunete electronice care au trezit interesul la nivel global.
Inginerii de sunet de la studioul de sunet al Institutului Național de Design (NID) înregistrând.
Secolul 21 a fost martorul dezvoltării scenei de muzică electro din India, cu festivaluri de muzică precum SuperSonic, NH7 Weekender, Magnetic Fields și Enchanted Valley Carnival unde au fost invitati participanți și colaboratori de muzică electro din întreaga lume. În În ultimii 10 ani, odată cu creșterea expunerii globale, India a cunoscut o creștere remarcabilă a studiourilor specializate dedicate experimentării și creării de sunete electronice. Acest nou gen de muzică a devenit astăzi o industrie de milioane de dolari. Mulți artiști indieni precum Arjun Vagale, Sahej Bakshi (numele de scenă Dualist Inquiry), Vishal Malik (cunoscut ca OMA), Nikhil Chinappa, Praveen Achary și Udyan Sagar și-au făcut acum o nișă pentru elementul indian din muzica electronică din întreaga lume.
În centrul scenei
Impactul Indiei asupra muzicii mondiale a fost extraordinar și demn de lăudat, fie că este vorba de fuziuni clasice precum cele ale lui Pandit Hariprasad Chaurasia cu celebrul chitarist de jazz John McLaughlin (SUA) sau trupa rock britanică Coldplay cu compozitorul de muzică populară AR Rahman. Cu muzica electronică, povestea devine mai profundă. Mulți DJ internaționali populari, inclusiv TroyBoi (Troy Henry), Marshmello, Deadmau5 (Joel Thomas Zimmerman),Tiesto (Tijs Michiel Verwest) și regretatul Avicii (Tim Bergling) au folosit în mod proeminent elementele indiene în multe dintre compoziţiile lor. Această conexiune a crescut organic și consecvent, și ascensiunea caselor de discuri precum Wind Horse Records, JuiceBox Music și Contrabass Records au alimentat simultan flacăra muzicii electronice în India. Astăzi, pe măsură ce iubitorii de muzică indiană continuă să-și cultive pasiunea pentru melodiile clasice și populare, muzica electronică mondială pare să fie influențată mai mult de elementele indiene. Lumea iese încet din pandemia de COVID-19 și s-a observat o creștere fără precedent în colaborările la nivel mondial prin evenimente online. Ar fi interesant să vedem creșterea acestui gen de expresie electronică în viitor.
DJ-ul american și producătorul de muzică electronică Marshmello a colaborat cu compozitorul de muzică indiană Pritam Chakraborty în 2019 pentru o piesă intitulată Biba.
Pe măsură ce lumea se adaptează încet la noile norme socio-culturale, este de așteptat ca muzica indiană, fie că este vorba de genul clasic indian mult celebrat, însoțit de instrumente tradiționale, sau noul gen de muzică electro, toate vor găsi aceeași apreciere în comunitatea globală. Până atunci, să așteptăm cu răbdare și să ne pregătim pentru noile ritmuri.
Despre autor
Dr. Namal Wahal este un medic de la All India Institute of Medical Sciences (AIIMS), New Delhi și este instruit în tabla. Wahal este, de asemenea, DJ de muzică house și techno, ce încorporează sunetele instrumentelor tradiționale indiene în muzica globală.
