În fața Curții de Apel Chișinău ieri a fost mare paradă de forță. Condamnatul Șor a mobilizat în acest scop o mică parte din marea armată de săraci făcuți de el după ce a furat Miliardul în 2014 și a pus pe butuci câteva bănci. Gloata gălăgioasă strânsă pe capete din zonele orheiene devastate mintal de fenomenul șorist și transportată cu autocarele la Chișinău a fost dislocată strategic în perimetrul sediului judecătoriei. Aici instanță era așteptată să dea verdictul pe o contestație depusă de Maia Sandu privitor la sumele exorbitante vădit ilegale cheltuite de o candidată șoristă în satul Jora de Mijloc, raionul Orhei.
Cu toate acestea, manevra lui Șor nu era nicidecum gândită să facă presiune pe completul de judecată. Pentru că, ceea ce se numește oficial justiție moldovenească, îi este demult și prietenă, și complice. Cu atât mai mult că asemenea lucruri el le rezolvă în altă parte și cu un om anume, tet-a-tet, cu cărțile pe masă, ca între escroci de mare calibru. Ceea ce a și făcut încă în 2015, atunci când a acceptat oferta lui Plahotniuc ca în schimbul denunțării lui Filat să i se garanteze libertatea și protecția cuvenită în drumul lunecos, deloc ușor de parcurs în alte condiții, de la spărgător de bănci la demnitar politic cu acte în regulă.
Din acel moment, Șor a devenit omul casei lui Plahotniuc. Chiar în iarna lui 2015 escrocul și-a anulat toate planurile de evadare din Republica Moldova și s-a dat pe mâna procurorilor anticorupție. Toată lumea credea că oamenii legii au luat în colimator unul dintre personajele principale din dosarul furtului miliardului. O perioada părea că chiar așa este. Șor a fost pus sub arest la domiciliu. Măsura i-a fost schimbată însă curând în una mai… blândă: o instanță a hotărât eliberarea din acest arest și punerea lui Șor sub control judiciar. Care a fost motivul? Unul nemaipomenit: pentru ca Șor să poată participa la campania electorală din iunie 2015 în care se înscrisese nitam-nisam.
Erau semnale clare că Șor a intrat într-un regim special și favorabil în relația sa cu oamenii din vârful Partidului Democrat care deja controla procuraturile și judecătoriile. Șor s-a grăbit la rândul lui să calmeze spiritele în echipa cu care a delapidat milioanele. De altfel, unii dintre executanții tehnici au furtului erau atât de speriați de iminența arestului, dar mai cu seamă de gândul că ar putea fi lichidați până la asta de către căpetenia bandei, ca martori ai grandioasei escrocherii, încât intrarea în pușcărie o așteptau ca pe un act de izbăvire.
Ca să le scoată stresul, Șor a organizat în calitatea pe care o avea de învinuit, un banchet generos pe potriva posibilităților lui de milionar. Liniștea deplină li s-a instalat însă în suflet atunci când Șor a pus temelia unui partid cu numele său și, mai cu seamă, atunci când în mai puțin de 20 de zile de la înregistrare, o, minune!, el devine primar al unui oraș care altă dată părea atât mândru și imposibil de cumpărat, ca Orhei.
Poziția lui Șor s-a consolidat însutit în octombrie 2015, odată cu predarea lui Filat și punerea acestuia în custodia procuraturii anticorupție a lui Plahotniuc. S-a văzut că suportă mult mai calm și mai încrezut întâlnirile cu procurorii și judecătorii pe cauza dosarului său. Ședințele cu ei erau prilej pentru terapiile cu băi de mulțime, de reclamă politică, iar condamnarea în iunie 2017 la 7 ani și 6 luni de detenție nu i-a înălbit niciun fir de păr din roșeața lui capilară.
Condamnarea nu a fost definitivă. De aproape un an, instanța de la Cahul căreia, spre scăpare, i-a fost plasat dosarul, tot amână luarea deciziei definitive încât nu există niciun dubiu că ultima amânare făcută, deja până în toamna anului 2018, așteaptă intrarea condamnatului Șor sub protecția imunității de deputat . De acolo înainte vor urma patru ani de liniște și dăruire intereselor patriei alături de patronul politic drag cu care a împărțit prevăzător conținutul conturilor îngrășate din miliardele furate de la bieții cetățeni ai Republicii Moldova. Geaba proteste, geaba investigație Kroll, geaba speranțe că banii vor reveni în visteria statului.
De când este cu noul stăpân, Șor a căpătat încredere deplină în justiția moldovenească. Nu a pierdut încă niciodată pariul cu ea. Urmărirea penală și judecarea dosarului său nu i-a blocat în nici un fel mișcările, afacerile ori cariera. Din contră, de când se tot porăiește cu ele, lucrurile merg din bine în mai bine. Exact în această perioadă a devenit om politic cu partid la scară, s-a făcut primar de municipiu. Tupeul în afacerile de ciordit bani de la stat îl ajută pe tărâmul politic: nu ține cont de nicio lege în campaniile de corupere deschisă, obraznică și flagrantă a cetățenilor. Ilegalitatea a devenit metodă în organizarea partidului ori în campaniile electorale. Dacă stabilitatea garantată de Partidul Democrat rămâne netulburată până la toamnă, Șor și tâlhari ca dânsul se vor face oameni de stat, demnitari cu acte în regulă.
Nu are nici o cât de mică îndoială că va ajunge în Parlamentul salvator. Are asigurarea din partea lui Plahotniuc, dar și iubirea nesănătoasă a electoratului orheian turmentat de baliverne și îndobitocit de sărăcie. Unii ar putea să creadă că oamenii de acolo sunt bătuți de cahlă de acceptă să aibă pe post de primar un hoț condamnat. Este adevărat doar parțial, căci meritul cel mare al devenirii politice a lui Șor îi aparține celui care a capturat statul și a transformat justiția lui în acaret de partid. Numai o justiție ca cea moldovenească total-manevrată și criminal-docilă poate ajuta un tălhar declarat juridic ca atare să pună mâna pe ștampila primăriei în loc să fie dus pe merit la pușcărie. Aceeași justiție îl ajută acum pe Șor să se facă deputat în parlament, iar titlul care îl va deosebi de ceilalți ca noi dinafară va fi cel de ales al poporului.
Șor nu va fi primul purtător de acest titlu încurcat în scheme oneroase de furt și delapidare a bunurilor statului, dar, cu certitudine, va fi primul promovat acolo din postura demonstrată a hoțului de miliarde, furtul convertindu-i-se în valoare electorală, din mila justiției lui Plahotniuc, iar banii furați – în buldozer de netezire a drumului către mandatul de putere politică. Sărăcia generalizată și justiția capturată îi stau la dispoziție.
Așa că parada de forță a lui Șor de ieri, 28 mai 2018, din fața Curții de Apel Chișinău nu a vizat completul de judecată, care, precum era de așteptat, a respins supusă petiția ce arăta încălcarea în proporții geometrice a normelor de comportament electoral ale candidatului șorist. Acțiunea demonstrativă a lui Șor, baia lui de mulțime, îmbrățișările și pupăturile grețoase ale hoțului cu jertfele lui, nu este altceva decât o scuipătură mare și lipicioasă aruncată de Plahotniuc și camarila pe obrazul Republicii Moldova. El ar vrea să vadă dacă cei câțiva cetățenii rămași în hotare mai au careva simțuri care să-i facă să reacționeze după ce facultățile justițiare ale statului au fost paralizate iremediabil. Ar face bine să-i întrebe cineva:
Alo, moldoveni!? Nu vă supără, nu vă doare scuipătura Șor de pe obrazul Republicii Moldova!?
Valeriu Saharneanu
