Judecătoarea Daria Șușchevici, care a depus marți cererea de demisie onorabilă din sistem, are/a avut în gestiune cel puțin două dosare „cu vechime”. Este vorba despre procesul împotriva ex-viceministrei Finanțelor, Maria Cărăuș, judecată de aproape 9 ani pentru că ar fi încercat, conform procurorilor, să trucheze o licitaţie publică la Spitalul Clinic Republican. Deoarece magistrata își va încheia activitatea în sistemul judecătoresc pe 4 aprilie, nu se știe deocamdată care va fi soarta dosarului. Următoarea ședință este programată pentru data de 26 martie. Șușchevici l-a achitat pe ex-ministrul Sănătății, Andrei Usatîi, după o examinare de nouă ani a dosarului. Acuzații nu și-au recunoscut vina și au declarat, în repetate rânduri, că dosarele ar fi fost intentate la comandă politică, fără însă a da detalii.
Conform acuzatorilor, Maria Cărăuș, cunoscând că, printr-o hotărâre de Guvern s-a dispus alocarea sumei de 15 milioane de lei din fondul de rezervă al Guvernului pentru consolidarea bazei tehnico-materiale a Spitalului Clinic Republican, ar fi încercat să convingă persoane din conducerea spitalului că transferul acestor bani depinde exclusiv de decizia ei, iar pentru ca instituţia să beneficieze de suma menţionată, trebuie să i se ofere o recompensă. De asemenea, funcţionara ar mai fi promis că poate favoriza alocarea suplimentară a unei sume similare pentru lucrările de reparaţie şi renovare a instituţiei, decizia urmând a fi luată în perioada septembrie-octombrie 2017, când se va rectifica bugetul.
Astfel, viceministra i-ar fi cerut reprezentantului Spitalului Clinic Republican să favorizeze reprezentanţii unor companii cu activități în domeniul construcţiilor la licitaţia publică ce urma să aibă loc pe 11 octombrie 2017. În schimbul desemnării acestora drept câştigători, demnitara i-ar fi promis reprezentantului instituţiei o recompensă de 5% din suma alocată, iar 5% i-ar fi revenit ei.
După ce reprezentantul Spitalului Republican a denunţat cazul, procurorii au pornit o cauză penală pentru corupere pasivă şi activă.
Legislaţia în vigoare prevede de la şapte la 15 ani de închisoare cu amendă în mărime de la 400.000 de lei la 500.000 de lei şi cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii publice sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 10 la 15 ani.
Dosarul ex-ministrului Sănătății, 11 ani în prima instanță
La peste 11 ani de la inițierea dosarului penal în care fostul ministru al Sănătății, Andrei Usatîi, era învinuit că ar fi semnat abuziv o scrisoare de garanție către o instituție financiară, prin care a încuviințat gajarea parterului Spitalului Republican în favoarea unei firme private, judecătoarea Daria Șușchevici a dispus achitarea fostului funcționar public. Hotărârea a fost pronunțată la distanță de peste nouă ani de la punerea pe rol a cauzei. Aceeași sentință, de achitare sau reabilitare, a fost pronunțată și în cazul altor patru figuranți în dosar.
În timp ce procurorii au cerut câte șase ani de închisoare pentru fiecare dintre aceștia, instanța a constatat că acuzatorii ar fi formulat învinuiri confuze, cu sintagme declarate nule de Curtea Constituțională, atentând astfel „în mod grav în privința dreptului inculpaților la o eventuală examinare a cauzei în procedura simplificată”. De altă parte, procurorii declară că „atâta timp cât nu a fost modificat conținutul componenței de infracțiune – art. 328 alin. (3) lit. b) și d) Cod penal (în redacția legislativă nu au fost operate modificările conform actelor constituționale), acuzatorul de stat poate susține învinuirea în redacția prezentată”.
Procurorul Mariana Bocșanean a solicitat ca Andrei Usatîi să fie recunoscut vinovat, cu aplicarea unei pedeapse sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice şi de demnitate publică, pe un termen de 10 ani. Totodată, acuzatoarea a cerut ca termenul executării pedepsei să fie calculat după intrarea sentinței în vigoare.
Și în privința celorlalți patru figuranți din dosar s-au cerut pedepse cu privarea de libertate, pe termene similare. Este vorba despre ex-juristul Ministerului Sănătății, Ion Ciochină, ex-vicedirectorul Spitalului Clinic Republican, Sergiu Popa, notara Tereza Anton și Vadim Oprescu, care deținea în acea perioadă funcția de registrator al Oficiului Cadastral Chişinău.
Avocații învinuiților au pledat pentru achitare, motivând că acțiunile acestora nu întrunesc elementele infracțiunii,
Instanța a apreciat că dosarul a fost pornit pe faptul depășirii atribuțiilor de serviciu de către o persoană cu demnitate publică. Ulterior, Usatîi a fost pus sub învinuire pentru tentativă de săvârșire de către o persoană cu funcţie de demnitate publică a unor acţiuni care depăşesc în mod vădit limitele drepturilor şi atribuţiilor acordate prin lege, soldată cu urmări grave.
Conform instanței, acuzatorul de stat susține o învinuire lovită de nulitate constituțională, ce a parvenit până la sesizarea instanței de judecată și până la începerea cercetării judecătorești.
Totodată, instanța a constat că „prin susținerea unei învinuiri cu sintagme declarate neconstituționale, s-a atentat în mod grav în privința dreptului inculpaților la o eventuală examinare a cauzei în procedura simplificată, prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, ce impune obligațiunea de recunoaștere în totalitatea faptelor indicate în rechizitoriu fiind obligați să recunoască cauzarea urmăririlor grave, în situația în care agravanta prevăzută de lit. d) al art. 328 alin. (3) CP a fost exclus în totalitate”.
„Deoarece au fost constatate o serie de nereguli privind formularea învinuirii inculpaților susținute prin rechizitoriu,(ulterior prin ordonațele de modeificare din 23 martie 2018) instanţa admite în totalitate pretențiile formulate de inculpați”, se arată în decizia instanței de fond.
De altă parte, procurorii au declarat că „atâta timp cât nu a fost modificat conținutul componenței de infracțiune – art. 328 alin. (3) lit. b) și d) Cod penal (în redacția legislativă nu au fost operate modificările conform actelor constituționale), acuzatorul de stat poate susține învinuirea în redacția prezentată”.
Conform acuzatorilor, între Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova, Spitalul Clinic Republican, SRL „Magnific”, în calitate de investitor şi SRL „Euromed Diagnostic”, în calitate de partener privat, a fost semnat un contract pentru realizarea unui parteneriat public privat pentru servicii de radiologie şi diagnostic imagistic în beneficiul Spitalului Clinic Republican pe un termen de 12 ani.
Pe 14 octombrie 2012, partenerul privat a cerut Ministerului Sănătăţii o scrisoare de garanţie pentru a o prezenta unei instituţii financiare, în scopul asigurării rambursării sumelor investite în construcţie şi în legătură cu solicitarea de majorare a sumei de finanţare în vederea extinderii suprafeţei construcţiei capitale. Drept răspuns, ministrul semnează scrisoarea prin care îşi exprimă acordul privind ipotecarea bunurilor – proprietate publică.
Procurorii spun că ministrul Sănătăţii nu a avut dreptul de a-şi exprima acordul privind instituirea ipotecii asupra bunului care face parte din domeniul public și astfel şi-a depăşit atribuţiile de serviciu.
Pe tot parcursul anchetei și procesului, Usatîi a respins acuzațiile.
„Nu am adus niciun prejudiciu Statului, ci din contra, un beneficiu. Am contribuit ca cetăţenii ţării noastre să poată beneficia la noi în ţară,de servicii de investigare complexe şi de diagnosticare exactă. Mizez pe un proces judiciar imparţial şi obiectiv”, a comentat Usatîi.
Fostul ministru al Sănătății este vizat și în dosarul licitațiilor trucate în medicină, un alt dosar „cu vechime” din justiția moldovenească. În luna mai 2023, dosarul a fost redistribuiit judecătorului Petru Păun.
