Cine și cum finanțează propaganda rusă, manipularea alegătorilor și a alegerilor parlamentare, dar și cazuri de corupție electorală, încălcare a drepturilor omului, în special ale consumatorului – sunt subiectele investigațiilor jurnalistice cu cel mai mare impact realizate de echipa Centrului de Investigații Jurnalistice în anul 2025 și publicate pe portalurile www.anticoruptie.md și www.investigații.md, ajungând la zeci de mii de cititori prin preluări în presa locală și internațională. În 2025, echipa de investigație a CIJM și a portalului Anticoruptie.md a căutat răspunsuri la întrebările care contează cu adevărat. Rezultatul: 64 de anchete jurnalistice care au expus politicienii corupți și au arătat publicului adevărul ascuns în spatele unor scheme, fraude cu bani publici, rețelele de dezinformare și păpușarii care trag sforile din umbră, scrie anticoruptie.md
De la apartamentele luxoase ale oligarhilor până la caruselul electoral din diaspora, de la canalele rusești de propagandă din Transnistria până la „coridorul verde” pentru militarii dezertori din Ucraina – fiecare investigație a ridicat vălul de pe o schemă bine pusă la punct.
Munca s-a făcut în echipă și în colaborare cu jurnaliști de la mai multe medii de informare din Nordul și Sudul Moldovei, dar și cu jurnaliști din Ucraina, Georgia, România și Kârgâzstan. 11 anchete de presă au fost realizate în cadrul Rețelei Jurnaliștilor de Investigație, cinci investigații jurnalistice au obținut premii locale și internațion ale, iar două anchete au fost prezentate la conferințe internaționale.
Caruselul 38/223, Lisabona. Cum am devenit „observatori” ai alegerilor și Ofensiva DIASPORA. Cum Ilan Șor vrea să „rupă” voturi în străinătate
În perioada campaniei electorale parlamentare echipa portalului Anticoruptie.md a pătruns în interiorul schemei care s-a ocupat de racolarea așa-zișilor observatori la alegerile parlamentare. Timp de trei săptămâni, am documentat maniera în care era organizată misiunea celor care, conform coordonatorilor, urmau să monitorizeze buna desfășurare a scrutinului peste hotarele Republicii Moldova. Alături de noi, au acționat „reprezentanți” falși din partea partidelor CUB, BE Alternativa, NOI, AUR și a candidatului Andrei Năstase, în schimbul a 500 de euro. Secția de votare pentru care am fost cooptați – 38/223, a fost deschisă la Ambasada Republicii Moldova de la Lisabona, iar „colegii noștri” au fost doi bărbați care locuiesc în Portugalia. Echipați cu un întreg arsenal de gadget-uri – contoare speciale de numărare a alegătorilor, camere de corp și aplicații sofisticate în telefoane, așa-zișii reprezentanți fotografiau procese-verbale, după care le plasau online, participau la numărarea voturilor și la alte procese, sub nasul angajaților electorali. Deși toți candidații vizați au declarat că nu sunt implicați în schemă, am depistat în listele publicate de CEC numele unor persoane care primeau indicații pe chaturile coordonatorilor anonimi de observatori și care au petrecut întreaga zi de alegeri la secții de votare din diasporă. „Agentul” nostru sub acoperire l-a identificat pe unul dintre pretinșii observatorii racolați pe internat, care a „supravegheat” procesul electoral din partea unui partid.
Documentar video Tiraspolul, cu mâna pe butonul propagandei. Cum ajung canalele rusești în dreapta Nistrului
În localitățile din zece raioane ale Republicii Moldova, situate de-a lungul râului Nistru, prezența celor mai agresive televiziuni rusești de propagandă este dirijată de la Tiraspol. Peste 850 000 de persoane sunt asaltate de 10 canale TV – locale transnistrene și rusești, unde cei mai înfocați susținători ai războiului dus de Rusia în Ucraina îi justifică importanța 24 din 24 de ore. Majoritatea antenelor din satele Zonei de Securitate sunt îndreptate către Tiraspol, semn că localnicii sunt practic conectați non-stop la informațiile pe care le furnizează regimul separatist, în pofida interdicției Chișinăului. În același timp, posturile TV ucrainene, cu semnal și în dreapta Nistrului, au fost blocate de Tiraspol.
Nicio autoritate centrală din Republica Moldova nu și-a atribuit responsabilitatea pentru situația creată, dar nici intenția clară pentru o potențială blocare a spălătoriei de creieri transnistrene. În aprilie 2023, cu doar câteva luni înaintea alegerilor bașcanului Găgăuziei, portalul Anticorupție.md a dezvăluit schema prin care un operator prin cablu difuza la greu canale de propagandă. „Adevărul” din televizoare a contribuit ca la cârma autonomiei să fie ales un exponent al lui Ilan Șor. Același scenariu se desfășoară momentan în raioanele de est ale Republicii Moldova, sub nasul autorităților constituționale, tot în ajunul unui scrutin decisiv.
Investigația a fost prezentată la o conferință internațională a OSCE, care a avut loc în octombrie 2025 la Varșovia, iar în decembrie – la un laborator media organizat în cadrul Festivalului de film documentar privind drepturile omului Bir Duino din Bișhkek, Kârgâzstan.
Cămătari „în lege”: cum ajung moldovenii în groapa datornicilor
Anual, mii de moldoveni sunt acționați în judecată, în special de organizațiile nebancare, pentru că nu-și pot achita la timp datoriile pentru creditele accesate. Ademeniți de reclamele care vând iluzia banilor rapizi, mulți dintre ei nu se documentează suficient de bine înainte de a-și pune semnătura pe contractul de împrumut. Fie că acceptă cu ochii închiși clauze abuzive, fie că nu reușesc să-și îmbunătățească situația financiară ca să facă față și cheltuielilor curente, și costurilor împrumutului, aceștia se pomenesc în groapa datornicilor. Din acest punct, perspectivele sunt și mai sumbre. Pe lângă penalitățile impuse de organizațiile de creditare, instanțele îi obligă să achite și cheltuielile de judecată. Nu sunt rare cazurile în care se recurge la executarea silită, iar cei care credeau că vor scăpa de sărăcie rămân și fără bunurile pentru care le-au agonisit o viață întreagă.
Jucării interzise copiilor: piețele, inundate de produse neconforme
Părinții care cumpără din piețe jucării pentru copiii lor îi expun, fără să conștientizeze, unor pericole aproape iminente. Doar în anul 2024, autoritățile de control au depistat aproape 850 de mii de jucării neconforme. Cifrele examinate de portalul Anticoruptie.md confirmă amploarea problemelor grave de siguranță care persistă pe piața jucăriilor.
Documentarea la punctele de comercializare a scos la iveală faptul că multe produse destinate copiilor sunt vândute fără certificate de conformitate și fără etichetare adecvată. Dacă în cazul jucăriilor de dimensiuni mai mari se respectă, în general, cerințele legale, cele mai mici – precum slime-urile, jucăriile anti-stres și squishy – sunt adesea lipsite de orice documentație oficială și ajung în piețe eludând căile legale de export.
Investigația a fost inclusă în lista scurtă a investigațiilor jurnalistice selectate de un juriu internațional pentru Premiile de Excelență în Jurnalismul de Investigație, desfășurat în cadrul Forumului Regional al Jurnalistilor de Investigație, desfășurat în iunie la Chișinău. După publicarea inbvestigației au reacționat două femei de afaceri care se ocupă de importul jucăriilor pentru copii din China, care au semnalat un caz de presupusă corupție la Vama Chișinău.
Un nou MILIARD bântuie Republica Moldova
Zeci de mii de femei stau cu mâna întinsă după divorț, pentru a-și putea crește copiii și pentru a le oferi o educație decentă. Factura foștilor soți, care nu-și bat capul din ce resurse sunt întreținuți propriii copii, crește de la o zi la alta. Nu există cifre exacte despre suma restantă, dar dacă e să calculăm în luni, atunci tații iresponsabili au intrat într-o datorie părintească de aproximativ… 42 de mii de ani.
Cifra astronomică nu înseamnă altceva decât faptul că aceștia nu au achitat pensia de întreținere pentru 504 mii luni. Un calcul cu aproximație descoperă o realitate zguduitoare: dacă luăm ca referință un cuantum al pensiei de 2500-3000 de lei, obținem o sumă a datoriilor care trece cu ușurință de 1 MILIARD de lei, un alt jaf, dar de data aceasta de la gura copiilor. La începutul anului trecut, peste 50 de mii de copii erau beneficiari ai procedurilor de executare silită a pensiei de întreținere. Statisticile nu cuprind cazurile în care părintele decide să se descurce pe cont propriu și nu solicită pensia de întreținere. Dintre cei care ajung în sălile de judecată, 99 la sută sunt femei.
Infrastructura critică din Transnistria, ținută în viață de firme moldovenești
Cel puțin cinci companii din dreapta Nistrului țin în viață Dnestrenergo și Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan (MGRES), aflate în gestiunea administrației autoproclamate de la Tiraspol. Pe parcursul ultimilor cinci ani, firmele au livrat echipamente esențiale pentru infrastructura critică a celor două întreprinderi. Suma exactă a contractelor, încheiate condiționat exclusiv în limba rusă, nu e făcută publică, dar documentele obținute și analizate de portalul Anticoruptie.md arată că valoarea în bani a acestora se ridică și la milioane de lei. Expertul Sergiu Tofilat susține că cele două întreprinderi sunt, de fapt, prinse la perete. Totul, după ce mulți dintre furnizorii lor tradiționali, în special din Rusia, au fost incluși în listele de interdicții. Și războiul declanșat de armata rusă în Ucraina a ridicat mari probleme logistice. Tofilat crede însă că dificultățile pot fi transformate în oportunități, iar relațiile comerciale bilaterale nu fac altceva decât să sporească încrederea între cele două maluri.
Apartamentele oligarhului: ultimele patimi
Cele două apartamente din Chișinău, care aparțin lui Ilan Șor și urmează să fie scoase la mezat, sunt momentan reevaluate de o companie privată. Astfel, prețul initial al celor 400 de metri pătrați, de aproximativ 10 milioane de lei, s-ar putea modifica mai degrabă în creștere, având în vedere ultimele evoluții de pe piața imobiliară. Ulterior, în cel mult 10 zile, imobilele în care oligarhul și-a petrecut adolescența vor fi vândute la licitație, marcând finalul unui litigiu stufos de aproape doi ani, în care apărărătorii săi au încercat să-i salveze averea. Condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul Frauda bancară,
Șor a fost obligat de instanță să restituie suma de peste 5 miliarde de lei în beneficiul Băncii de Economii în proces de lichidare. Deocamdată, aproximativ 600 de mii de lei au intrat în conturile băncii devalizate în cadrul procedurii de executare silită.
„Sponsorii penali” ai bașcanei Evghenia Guțul,
Foștii lideri locali ai partidului declarat neconstituțional Șor, judecați pentru finanțare ilegală din partea unui grup criminal organizat, au sponsorizat și campania electorală a bașcanei Evghenia Guțul. Portalul Anticoruptie.md i-a identificat, le-a studiat biografia și a descoperit că cel puțin 7 oameni de încredere ai lui Ilan Șor i-au dat bani candidatei pentru cheltuielile de campanie. De altă parte, tot aceștia au gestionat, la scrutinul din regiunea găgăuză, prezidențiale și referendum, resurse ilegale în sumă totală de peste 22 milioane de lei, de 220 de ori mai mult decât au pus legal în pușculița bașcanei. Ultima, cu mandatul de arest la domiciliu prelungit recent, este judecată pentru patru infracțiuni legate de finanțarea campaniei sale din mai 2023, dar se declară victimă a răfuielilor politice.
Cămătari „în lege”: cum ajung moldovenii în groapa datornicilor
Anual, mii de moldoveni sunt acționați în judecată, în special de organizațiile nebancare, pentru că nu-și pot achita la timp datoriile pentru creditele accesate. Ademeniți de reclamele care vând iluzia banilor rapizi, mulți dintre ei nu se documentează suficient de bine înainte de a-și pune semnătura pe contractul de împrumut. Fie că acceptă cu ochii închiși clauze abuzive, fie că nu reușesc să-și îmbunătățească situația financiară ca să facă față și cheltuielilor curente, și costurilor împrumutului, aceștia se pomenesc în groapa datornicilor. Din acest punct, perspectivele sunt și mai sumbre. Pe lângă penalitățile impuse de organizațiile de creditare, instanțele îi obligă să achite și cheltuielile de judecată. Nu sunt rare cazurile în care se recurge la executarea silită, iar cei care credeau că vor scăpa de sărăcie rămân și fără bunurile pentru care le-au agonisit o viață întreagă.
Viorel Locoman, directorul Casei de Cultură „Nicolae Glib” din comuna Pepeni, raionul Sângerei, activează în instituție din 1993, inițial ca regizor de sunet, iar din 1999 în funcția de director. După mai bine de două decenii de muncă, el spune că, odată cu venirea în funcție a primarului Oleg Cernei, au început presiunile și abuzurile. „Ne confruntăm cu un abuz de putere, cu depășiri de competențe și chiar cu ilegalități comise”, afirmă Locoman. Potrivit lui, în ultimii doi ani a fost supus intimidărilor, amenințărilor cu demiterea și campaniilor de denigrare. Deși Cancelaria de Stat Bălți a emis două notificări prin care confirmă că doar Consiliul Comunal are dreptul de a dispune sancțiuni și concedieri, iar primarul a fost de două ori acționat în judecată, acesta a continuat să ignore legea. „Din ura și ranchiuna pe care o are față de mine, a încercat prin toate metodele să mă demită, însă nu i-a reușit”, spune directorul, care prezintă și documente oficiale drept dovadă.
Atac asupra autoarei primarul de Pepeni Oleg cernei, reacția organizațiilor de media
Într-o societate care se pretinde a fi incluzivă și echitabilă, există o categorie de persoane care se confruntă cu bariere invizibile și discriminare sistematică. Deși legislația și politicile publice promovează egalitatea de șanse și integrarea în câmpul muncii, realitatea pentru persoane cu dizabilități mintale este una crudă și nedreaptă. Căutarea și obținerea unui loc de muncă este plină de obstacole, iar dezvoltarea unei cariere – o muncă de Sisif. Piața muncii din Moldova este departe de a fi una incluzivă, iar prejudecățile sociale sunt adânci și tăcute. Dar și în această situație există angajatori care trec peste frici și prejudecăți și deschid ușa celor care au nevoie. Trei istorii ale unor oameni cu dizabilități mintale, alături de care ne-am aflat mai mult timp, arată două fațete ale aceleași lumi: cu obstacole, dar și cu soluții.
Documentarul video a fost premiat la un concurs de filme documentare.
CARUSELUL: Accesul la informație sau ce ascund comisiile de vetting
Comisiile de pre-vetting și vetting, care fac evaluarea integrității etice și financiare a judecătorilor și procurorilor pentru a rămâne în sistemul de justiție au neglijat mai multe solicitări de informație sau au dat răspunsuri evazive. Un tabu total au fost și continuă să rămână numele persoanelor care au făcut sau fac parte din secretariatele acestor comisii, cei care de fapt pregătesc dosarele participanților la vetting. Răspunsurile altor instituții importante în stat s-au învârtit ca într-un carusel, fiind pasate de la una la alta.
Unele cazuri de refuz în a oferi informația de interes public au ajuns în instanță, dar au fost pierdute. Autoritățile au încercat să protejeze comisiile de vetting și mai mult. O lege, care a intrat în vigoare în octombrie 2024 prevede distrugerea documentelor utilizate de comisiile de vetting. De ce? Nu am găsit încă răspunsul. În spațiul public au apărut mai multe informații despre legături de rudenie, relații de partid sau conectare la Parlament și Președinție a unor membri ai secretariatelor. După sistarea asistenței USAID pentru reforma justiției, în spațiul public au apărut informații controversate despre finanțarea comisiilor care înfăptuiesc vettingul.
FRONTUL PARALEL: Cum jurnaliștii de investigație fac față atacurilor SLAPP
În fiecare an jurnaliștii de investigație trebuie să facă față, dincolo de lucrul la deconspirarea schemelor de corupție, și proceselor de judecată sau atacurilor on-line la care sunt supuși de către unii dintre protagoniștii anchetelor de presă pe care le-a făcut. Atacurile împotriva jurnaliștilor de investigație deseori sunt subtile, dar foarte periculoase. Atunci când strici scheme bănoase, deconspiri furturi din banii publici sau interese private pentru scheme cu banii publici sua probleme de integriatate, cei pe care îî vizăm în anchetele noastrem, se răzbună, ei au bani, angajează hakeri să ne atece site-urile, sau avocați care să ne poarte ani în și în procesele de judecată. Iar pentru noi, care lucrăm cu resurse foarte mici, un proces de judecată înseamnă mult.
Echipa Centrului de Investigații Jurnalistice și a portalului www.anticoruptie.md a fost atrasă în aproape 30 de procese de judecată pe parcursul a peste 20 de ani de acrtivitate pentru investigațiile jurnalistice pe care le-a realizat în alte 25 de procese CIJM a atacat în instanșă instituții publice pentru refuzul de a oferi informații de interes public sporit. Pe rol la CEDO în prezent se află primul proces de judecată pe îngrădirea accesului la informație. Cauza a fost comunicată Guvernului Republicii Moldova.
Investigații sensibile la gen
În anul ce s-a scurs, CIJM a defășurat, cu suportul Internațional Media Suport o campanie media pe tematica gender. Pe lângă faptul că a fost elaborată o politică d egen pentru redacții, echipa CIJM a încurajat jurnaliștii de inevstigație să abordeze profesionist în investigațiile jurnalistice subiectele sesnsibile la gen. Astfel au fost realizate subiecte care țin de problemele persoanelor LGBT – „Deținuți ai prejudecăților în instituțiile de stat. Persoane LGBT+, la un pas de suicid”, exploatarea termenilor de gender în cazul bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, pentru a atrage milă față de Guțul și pentru a manipula percepția oamenilor, distrăgând atenția de la fapte. Detalii în ancheta „Mamă și femeie fragilă” – cum arestarea Evgheniei Guțul a devenit motiv al unui val de sexism”.
Ancheta „Femeile, inegale în câmpul muncii și mai sărace la pensie. Angajarea, un test de rezistență pentru femei” a dezvăluit carențele din sistemul de asigurarea socială care lasă femeile care nasc și cresc copii să rămână în risc de sărăcie la vârsta de pensionare, pentru că perioada de creștere a copilului și concediu de maternitate nu intră în stangiul de cotezare la Fondul Social.
Ancheta „Discriminare pe muchie de bisturiu. Femeile-chirurg, o misiune profesională într-o lume guvernată de bărbați” abordează o temă aproape neexistentă în media – femeile care aleg să îmbrățișeze profesia de chirurd, care în mediul din Moldova încă este considerată una bărbătească. La Universitatea de Medicină, tot mai multe studente aleg chirurgia ca specialitate de rezidențiat, însă numărul lor scade drastic pe măsură ce avansează în ierarhia academică, reflectând o tendință globală. În timp ce unele voci din sistem vorbesc deschis despre un misoginism persistent, tinerele rezidente spun că, deocamdată, se simt acceptate și respectate. Cu toate acestea, ele privesc cu îngrijorare spre un domeniu dominat de bărbați, în care provocările de gen devin mai evidente odată cu acumularea experienței și asumarea unor roluri de leadership.
Aceeași situație este și în domeniul IT. Ancheta „Moldovencele din IT: cum devine tehnologia un drum spre libertate” arată că în ciuda unor avantaje pe care le oferă domeniul, femeile din IT continuă să câștige, în medie, cu circa 40% mai puțin decât bărbații, diferență care se accentuează în pozițiile de top sau în rolurile tehnice avansate. IT-ul nu mai este perceput ca un domeniu exclusiv masculin, dar accesul egal la beneficiile lui rămâne o provocare.
Ancheta „Alăptarea în public între dezaprobare, prejudecăți și… acceptare” aduce în discuție un subiect încă legat de prejudecăți și controverse.
Premiile pentru Excelență în Jurnalismul de Investigație
Patru investigații jurnalistice au fost premiate în cadrul Concursului de Excelență în Jurnalismul de Investigație, la a doua ediție, desfășurat în cadrul Forumului Regional al Jurnaliștilor de Investigație (3-4 iunie 2025). Trei premii pentru Excelență în Jurnalismul de Investigații și unul special au fost oferite de un juriu internațional, la finalul primei zile a Forumului Regional al Jurnaliștilor de Investigație. Premiile au fost acordate de către Centrul de Investigații Jurnalistice, cu suportul Fundației Soros-Moldova. Concursul a fost conceput ca o modalitate de a premia excelența în domeniu și a confirma puterea investigațiilor jurnalistice în procesul de consolidare a valorilor democratice și europene. premiile a câte 1000 de Euro au fost oferite redacțiilor TV 8, Ziarul de Gardă și Proiectul Cu Sens, iar premiul special de 500 de euro a mers către TV Nord, de la Bălți.
Redacțiile respective au realizat, pe parcursul anului, cu suportul premiilor bănești alte investigații jurnalistice. Iată care sunt acestea: Sponsorii Guvernării, TV 8,
La recentele alegeri parlamentare, Partidul Acțiune și Solidaritate a avut cel mai mare buget electoral, peste 18 milioane de lei. Au contribuit cu sume generoase oameni simpli, dar și agenți economici. Am găsit printre donatori businessmani implicați în scandaluri publice sau acuzați de implicare în schemele lui Vlad Plahotniuc, oameni de afaceri incluși în lista neagră SIS, dar și proprietari și angajați au unor companii abonate la banii publici. Circa trei milioane și jumătate au fost donate de bugetari. Am întâlnit medici, profesori și pensionari care au donat aproape tot venitul lor pentru o lună. Printre donatori s-au regăsit și zeci de primari, unii aleși din partea altor partide la alegerile locale din 2023.
