Consiliul Raional Soroca se confruntă cu o datorie de peste 649.500 de euro, neachitată la termen, către Ministerul Finanțelor. Restanța provine dintr-un împrumut contractat în 2010 pentru extinderea rețelelor de apă și canalizare din municipiu și mai multe sate din raion.
Împrumutul a fost contractat în baza Acordului dintre Republica Moldova și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, destinat dezvoltării serviciilor de aprovizionare cu apă potabilă. În 2010, Ministerul Finanțelor a recreditat suma către Consiliul Raional Soroca, care a semnat ulterior un contract de sub-împrumut cu Primăria Soroca și alte cinci localități: Zastînca, Egoreni, Rublenița, Regina Maria și Hristici
Împrumutul, inițial pe 15 ani și extins ulterior la 22 de ani, trebuia rambursat în tranșe semestriale. Totuși, la 31 iulie 2025, restanțele au ajuns la 499.394 euro (suma principală), 82.504 euro (dobândă) și 67.601 euro (penalități)
Într-o notificare oficială, Ministerul Finanțelor a avertizat Consiliul Raional Soroca că, în lipsa achitării datoriei, va recurge la suspendarea transferurilor cu destinație generală și la recuperarea automată a sumelor direct din conturile trezoreriale ale bugetului local:
„Solicităm în termen de 10 zile lucrătoare întreprinderea măsurilor de rigoare în vederea rambursării sumelor menționate, în caz contrar, Ministerul Finanțelor va acționa în conformitate cu legislația în vigoare, pentru încasarea datoriei expirate.”
La următoarea ședință a Consiliului Raional Soroca, consilierii raionali vor fi informați despre situație și li se propune să ceară Ministerului Finanțelor ajustarea relațiilor contractuale, astfel încât obligațiile să fie redistribuite și asumate inclusiv de primăriile beneficiare ale proiectului.
Proiectul de decizie prevede că municipiul Soroca și satele Zastînca, Egoreni, Rublenița, Regina Maria și Hristici să încheie contracte directe cu Ministerul Finanțelor, pentru a acoperi partea lor de responsabilitate
De-a lungul anilor, Consiliul Raional Soroca a încercat să obțină implicarea primăriilor beneficiare, însă acestea au refuzat să-și asume obligațiile contractuale, invocând lipsa de bază juridică. Între timp, modificările legislative au eliminat relațiile interbugetare directe dintre raion și localități, complicând și mai mult mecanismul de rambursare.
În prezent, riscul cel mai mare este blocarea unor transferuri bugetare vitale pentru funcționarea serviciilor publice din raion. Cazul scoate în evidență dificultățile administrațiilor locale în gestionarea împrumuturilor externe și riscurile pe termen lung atunci când responsabilitățile nu sunt clar definite. Dacă soluția propusă de Consiliul Raional nu va fi acceptată de Ministerul Finanțelor, bugetul Sorocii ar putea fi direct afectat, cu consecințe asupra investițiilor și serviciilor publice.
Mai multe detalii la subiect puteți afla din proiectul de decizie.
