Pe 6 ianuarie, în ziua Botezului Domnului, este oficiată slujba sfinţirii celei mari a apei în toate bisericile ortodoxe. După sfințire, apa devine Agheasma Mare. Puține persoane știu ce este Agheasma Mare și ce puteri are.
Agheasma este mică sau mare, conform datinilor creștinești! Dacă nu știați până acum, Agheasma Mică este denumită și şfestanie, iar Agheasma Mare este cea care se oficiază de Bobotează, în amintirea Botezului Domnului de către Ioan în Iordan, în data de 6 ianuarie, an de an.
„Această slujbă poartă denumirea de Agheasmă Mare pentru că apa de la Bobotează are o putere deosebită, fiind sfinţită printr-o dublă epicleză, iar sfinţirea are loc în însăşi ziua în care Domnul nostru Iisus Hristos a sfinţit apele, prin Botezul Său în apa Iordanului”, spune Pr. Prof. Dr. Ene Braniște în Liturgica Specială.
De unde provine cuvântul agheasmă
Cuvântul „agheasmă” provine din limba greacă, mai exact de la cuvântul „agiasmós” (αγιασμός) care înseamnă „sfințire”.
În ziua sărbătorii Botezului Domnului, preoții țin slujbe pentru sfințirea apei mari, denumită și Agheasma Mare. Se spune că această apă sfințită de sărbătoarea Botezului Domnului are o putere semnificativă. Sfințirea are loc chiar în ziua în care Mântuitorul a sfinţit toate apele, botezându-Se în Iordan.
În timpul slujbei de Bobotează, preoții se roagă ca această apă să fie „izvor de nestricăciune, dar de sfinţenie, dezlegare de păcate, vindecare de boli, diavolilor pieire, îndepărtarea puterilor celor potrivnice, plină de putere îngerească”.
Apa sfinţită de Bobotează, Agheasma Mare, se ia dimineața pe stomacul gol, până pe data de 14 ianuarie. În restul anului, ea se păstrează nestricată o vreme îndelungată. Se pune la loc de cinste în fiecare locuință, de obicei în vase de sticlă curate.
Se spune că Agheasma Mare rămâne proaspătă, de curată şi de bună la gust ca atunci când a fost scoasă din izvor, fapt pe care îl remarcă, din vechime, Sfinţii Părinţi şi scriitorii bisericeşti.
Pe de altă parte, Agheasma Mică se folosește oricând de credincioși, pentru binecuvântarea caselor noi, atunci când se săvârşeşte slujba „Sfeştaniei”, la sfinţirea fântânilor, a izvoarelor, a icoanelor şi a unor locuri de trebuinţă din viaţa omului. Se spune că dacă sfințește aceste locuri cu agheasmă se izgonesc toate spiritele rele și gândurile cele întunecate.
Ce poți face cu agheasma mai veche
De obicei, agheasma se bea timp de opt zile, mai exact de la Bobotează până pe 14 ianuarie. După acest termen, credincioşii trebuie să o păstreze în casele lor doar în sticle curate și păstrată tot într-un loc alături de alte obiecte sfințite. În plus, dopul sticlei trebuie să fie bine închis, altfel, agheasma va căpăta un miros neplăcut.
Dacă se întâmplă acest lucru, preoții recomandă să nu o aruncăm sau să o vărsăm direct în chiuvetă, ci să fie pusă într-o apă curgătoare curată sau la rădăcina unui copac.
„Se poate bea pe nemâncate în fiecare zi, până pe 14 ianuarie, când este Odovania praznicului Bobotezei. Ea se mai poate bea în zile de post mai aspru sau la unele sărbători, cu binecuvântarea preotului duhovnic, după Spovedanie”, mai precizează preoții.
sursa: playtech.ro
