Vinăriile din Moldova, în căutarea unei noi identități

0
116

Anul acesta, Ziua Națională a Vinului nu va mai avea loc în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, ci se va desfășura într-un ”alt format”, potrivit unei decizii a comisiei care se ocupă de organizarea acestei sărbători. Drept motiv pentru schimbarea formatului au servit protestele antiguvernamentale care au loc în centrul capitalei. Noul format presupune că fiecare vinărie va organiza festivalul vinului pe teritoriul său, cu propriile resurse. Cât de pregătite sunt însă vinăriile pentru așa ceva?

Din cele peste 100 de vinării din Republica Moldova, în prezent numai 11 sunt pregătite să primească turiști locali și străini sunt gata să primească vizitatori de Ziua Națională a Vinului, a anunțat ministrul Agriculturii, Ion Sulă. Celelalte, potrivit ministrului Agriculturii, nu dispun de infrastructura necesară.

Ion Sula, Ministrul Agriculturii.

Decizia de a schimba formatul Zilei Vinului a provocat îngrijorarea Federaţiei de Promovare a Turismului din Moldova. Într-un comunicat de presă, Federaţia subliniază că ”o astfel de hotărâre ar putea avea consecinţe negative atât pentru agenţiile de turism şi unităţile de cazare din ţară care vor avea pierderi mari la acest capitol, precum şi pentru imaginea Republicii Moldova pe plan naţional şi internaţional, care odată cu anularea acestui eveniment va avea de suferit”. Problema cea mai mare, potrivit Federației, sunt turiștii care și-au programat cu câteva luni înainte participarea la Ziua Vinului și și-au plătit biletele la avion și cazarea.

Federaţia de Promovare a Turismului din Moldova propune o soluţie de compromis: închiderea bulevardului Ştefan cel Mare şi Sfânt, între intersecția cu Strada Ismail până la cea cu strada Puşkin, astfel încât sărbătoarea să se desfăşoare în acest spaţiu. Această propunere a rămas deocamdată fără răspuns din partea autorităților.

Totodată, Asociația Națională pentru Turism ”Receptor” estimează pierderi și investiții ratate de la opt până la zece milioane de euro, pe care le vor suferi agențiile de turism, vinăriile și vinificatorii, din cauza schimbării formatului de organizare a Zilei Vinului.

Natalia Țurcanu, Asociația ”Receptor”: ”În acest an pierderile în urma modificării formaului de organizare a Zilei Vinului pot fi estimate la 10 milioane de euro”.

Există însă și companii care încearcă să se descurce pe cont propriu, fără să aștepte ajutorul autorităților.

Una dintre vinăriile care s-au orientat recent și spre atragerea turiștilor, nu doar spre producerea vinurilor, este cea din satul Puhoi, raionul Ialoveni.

Vinăria din satul Puhoi, raionul Ialoveni, este una dintre puținele locații cu o infrastructură completă: plantații de viță-de-vie, hale de stocare a strugurilor, utilaj de producere a vinurilor de calitate și locații de agrement.

 

Ion Mereuță, vinificator la această întreprindere, spune că filozofia vinăriei respective este ”un vin bun — cu bucate tradiționale”, astfel încât au hotărât să ridice chiar în curtea vinăriei două restaurante, o terasă, un spațiu de joacă pentru copii, toate construite după tehnologii tradiționale, fără utilizarea ferestrelor de plastic, cu acoperiș de stuf și mobilă din lemn masiv. O adevărată colecție de covoare vechi, adunată de pe la săteni, fac din restaurantele vinăriei adevărate muzee ale satului, potrivit lui Ion Mereuță.

Proprietarii intenționează să extindă proiectul, urmând să construiască o pensiune și un mic sătuc, din câteva case în stil țărănesc, urmând ca de anul viitor vizitatorii să aibă posibilitatea să participe și la recoltarea strugurilor.

Ion Mereuță, vinificator la compania din Puhoi, Ialoveni, crede că turiștii s-ar simți mult mai plăcut dacă ar putea participa la recoltarea strugurilor, la țesutul covoarelor sau la îngrijirea animalelor din cadrul pensiunii din localitate.

Turiștii își doresc o experiență atunci când vizitează o țară străină, și nu doar să vadă niște monumente, muzee sau vinării, spune ghidul Elena Scobioală de la aceeași vinărie. Datele arată că turismul vitivinicol îi atrage pe cei mai mulți dintre vizitatorii Republicii Moldova, iar unele vinării au început să dezvolte, pe lângă infrastructura de producere și pe cea turistică, spune Elena Scobioală. Potrivit ei, vinificatorii vor simți în timp beneficiile acestui tip de promovare, prin care își vor face și produsele mai cunoscute.

Totuși, programele turistice oferite vizitatorilor locali, dar și celor străini au un caracter mai mult informativ, deși ar trebui să fie mai interactive, a subliniat ghidul Elena Scobioală.

Elena Scobioală: ”Pentru o mai bună promovare a produselor, companiile vitivinicole ar trebui să adopte o strategie complexă de dezvoltare, dar și să implementeze mecanisme interactive de atragere a turiștilor”.

Anual, prin intermediul agențiilor de turism, în Republica Moldova ajung aproximativ 14 mii de vizitatori, dar numărul turiștilor care nu apelează la serviciile agențiilor se estimează a fi mai mare. Totodată, numărul cetățenilor străini care intră în Republica Moldova se ridică la 2,3 milioane pe an. Dintre cei care ne vizitează țara, cel puțin jumătate ajung măcar la o vinărie, afirmă cei de la Agenția Turismului.

Totuși, situația de la de la vinăria din Puhoi pare a fi mai degrabă o excepție. Cele mai multe vinării nu au cu ce întâmpina vizitatorii.

Vinăriile rămân însă printre cele mai vizitate obiective turistice din Republica Moldova, iar Ziua Națională a Vinului, care se desfășoară tradițional în primul week-end din octombrie, este considerat a fi cel mai important eveniment, la care vin, de obicei, turiști din peste 40 de țări ale lumii, potrivit șefului Direcției politici dezvoltare turistică și marketing de la Agenția Turismului, Victor Ciobanu. El spune că autoritățile încearcă să atragă mai mulți turiști și se gândesc să conecteze obiectivele din Republica Moldova la trasee turistice europene.

Victor Ciobanu, Agenția Turismului: ”Atragerea turiștilor, în special în zonele rurale, la vinării, este unul din scopurile primordiale ale statului”.

Acum aproximativ un deceniu, în 2004, Executivul a elaborat proiectul unui Drum al Vinului în Republica Moldova în care se încadrau 7 trasee turistice, incluzând 35 de vinării și alte obiective turistice din împrejurimile lor. Un asemenea traseu cuprindea câteva vinării și obiectivele turistice din vecinătate.

De exemplu, ruta turistică vitivinicolă ”Orheiul Vechi” începea în localitatea Stăuceni unde se află Colegiu Naţional de Viticultură şi Vinificaţie, după care urmau compania vinicolă “Vinul Codrilor” din satul Peresecina, Pivniţele din Brăneşti, din satul Brăneşti, fabrica de vinuri “Buchetul Moldovei din oraşul Dubăsari și se încheia la Combinatul de Vinuri “Cricova”.

1-tE_ixDg5j1nGZZ8t-g2FAw

Așa arată ruta viti-vinicolă ”Orheiul Vechi”.

Traseu turistic la cele mai cunoscute vinării din Sudul Republicii Moldova.
Traseu turistic la cele mai cunoscute vinării din Sudul Republicii Moldova.

Pe lângă vinării, turiștii ce alegeau acest traseu puteau vizita Rezervaţia Peisagistică “Pădurea din Hînceşti” sau Rezervaţia naturală silvică “Moleşti — Răzeni” , Mănăstirea “Sf. Mare Mucenic Teodor Tiron” din Chişinău sau Biserica “Sf. Nicolae” din satul Bardar, Conacul Manuc-Bei din Hînceşti sau Muzeu de Etnografie şi Istorie Naturală din aceeași localitate.

Din cauză că unele dintre aceste locații s-au dovedit a fi nepregătite să primească turiști, autoritatea din Agenția Turismului a hotărât să regândească Drumul Vinului, incluzând condiții mai stricte de încadrare a vinăriilor, precum existența unui drum de acces pe care să poată merge și autocarele, locuri de parcare, sală de degustare a vinurilor, ghizi turistici care să cunoască și limbi străine, etc.

Una dintre ideile mai noi pe care le au autoritățile este conectarea la rutele internaționale de turiști, prin intermediul celor din România. În prezent se discută ce vinării, dar și alte obiective turistice, ar putea fi incluse pe aceste trasee.

Text: Natalia Zaharescu

Foto/Video: Aurel Obreja

Editare/IT: Victor Pogor


Articolul precedent„Ziua bastonului alb” sărbătorită la Soroca prin poezie şi competiţii sportive
Articolul următorSe caută 4 milioane pentru trotuare… (TEXT, AUDIO)
fondat la 3.11.1998, înregistrat la Camera Înregistrărilor de Stat, membru al Asociaţiei Presei Independente afiliate WAN (Organizaţiei Internaţionale a Ziarelor) din anul 1999, este primul ziar din câmpia Sorocii, care este inclus în Catalogul ÎS "Poşta Moldovei", apare în limba română

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.