Așa s-a întâmplat de câteva ori. Pentru suma de 10, 40 de lei sau în schimbul diferitelor servicii, vecinii aduceau gunoiul la tomberoanele din curtea în care locuiesc. Noi avem tomberoane după ce am încheiat un contract cu serviciul de salubrizare. O sticlă în tomberonul de reciclare, o pungă cu gunoi menajer, un săcușor cu frunze, și așa, ușor-ușor, aveam impresia că tomberoanele din curtea mea se transformau în gunoiștea de la Țânțăreni.
Am ajuns în gura satului și „arsă” pe rugul Facebook-ului după ce am întrebat comunitatea ce facem cu oamenii care nu strâng de pe asfalt balega lăsată de vite. Dar balega nu e nici pe departe singura problemă. Ce facem cu ambalajele de la înghețată, de la pâine sau de la țigări: asta am strâns de pe drumuri și am dus acasă la mine, la tomberon.
Am examinat experiența a trei sate din Republica Moldova care au sisteme de management al deșeurilor, pentru a vedea ce practici pot fi replicate și în alte localități.
„90 de lei pe lună
este prea scump”
Trușeni:
5 lei lunar pentru evacuarea gunoiului
La nici 40 de km de Trușeni, în satul Zubrești, raionul Strășeni, prețul pentru colectarea gunoiului, perceput pentru fiecare persoană adultă, este de 5 lei. Evacuarea se face o singură dată pe lună cu tractorul aflat în gestiunea primăriei. Cei care nu vor să achite această taxă și au posibilitatea să-l ducă direct la gunoiștea autorizată a satului plătesc anual 120 de lei, conform unei decizii a Consiliului Local Zubrești.
Primara localității, Maria Manoli, căreia i-am povestit despre situația din Trușeni, menționând și faptul că locuitorii nu se grăbesc să încheie contracte, motivând că prețul ar fi prea mare, ne-a spus, la rândul ei, că la Zubrești sunt încheiate în prezent 110 contracte (12% din gospodării). Serviciul de salubrizare este disponibil de aproximativ trei ani. Totuși, Maria Manoli încearcă să vadă partea pozitivă a lucrurilor, sugerând că este mai bine că oamenii duc gunoiul la rampa autorizată din sat decât să-l arunce pe drumuri sau pe dealuri. „Practic, 95% din locuitori duc singuri la gunoiște. Puțini achită taxa de 120 de lei”, spune primara, adăugând că anul trecut 120 de oameni au plătit această taxă.
Zubrești:
Chiar dacă s-au făcut adunări cu locuitorii, campanii de informare, nici la Zubrești oamenii nu se grăbesc să plătească cei 5 lei pe lună și să încheie un contract sau să plătească, cel puțin, pentru depozitarea gunoiului la groapa satului. „Putem concluziona că problema, de fapt, nu este în prețul serviciului?”, am întrebat-o pe primară.
Înseamnă că trebuie să revenim la ideea că trebuie să fie cât mai multă informare și conștientizare. Probabil că și amenzile vor educa.”
Foto: calm.md
Sireți:
Astăzi, serviciul lunar de salubrizare costă 35 de lei per gospodărie. Gunoiul este evacuat la depozitul temporar de deșeuri menajere solide. Depozitul a fost îngrădit acum două-trei luni. Tot acolo a fost amenajat un spațiu special pentru colectarea plasticului, care ajunge ulterior la Compania „ABS Recycling”. Primăria planifică să amenajeze alte patru spații pentru sticlă, carton, foi de ardezie și cauciucuri uzate și să instaleze camere video, să angajeze paznici și să cumpere un furtun pentru stingerea incendiilor. Urmează să fie introdusă o taxă de 50 de lei pentru cei care aduc de sine stătător gunoiul la groapa satului, iar cei care nu vor avea plastic, sticlă, carton, foi de ardezie și cauciucuri uzate, vor beneficia de o reducere de 30 de lei.
În sat sunt instalate alte tomberoane de colectare a plasticului, iar la primărie există un depozit unde se adună deșeurile electronice și bateriile uzate. Despre toate acestea, primăria comunică fie pe pagina de Facebook, fie la adunările satului.
Dar nu a fost mereu la fel de bine. La început, prin 2011, „Salub Sireți” nu avea cui să dea tomberoanele, pentru că oamenii nu erau interesați să plătească lunar pentru evacuarea gunoiului. Astfel, câte 50-100 de tomberoane au ajuns în satele Căpriana, Pănășești, Roșcani. Între timp, s-a ajuns la concluzia că autospeciala nu reușește să colecteze din toate patru sate și că este costisitor, așa că s-a renunțat la Căpriana și Pănășești. Astăzi au rămas doar 100 de gospodării în Roșcani care folosesc serviciile „Salub Sireți”.
„Nu avea cui să dea tomberoanele”
Viceprimarul satului Sireți, Alexandru Iorga, spune că amenda, în general, este ineficientă. De când autoritățile publice locale au dobândit atribuții de agent constatator, adică din 2017, primăria a dat trei amenzi, dar niciuna nu a fost plătită. Primarul Leonid Boaghi vede problema în faptul că oamenii nu-și recunosc vinovăția/responsabilitatea, iar viceprimarul Alexandru Iorga, care a lucrat în trecut în calitate de administrator al Î.M. „Salub Sireți”, în birocrație:
„Pentru a amenda o persoană care a aruncat deșeurile într-un loc neautorizat, se formează la primărie Comisia Administrativă din care fac parte primarul, viceprimarul, inginerul cadastral și perceptorul fiscal. Omul este chemat la Comisie și i se întocmește un proces-verbal, în care este stabilită amenda. Dacă amenda nu este achitată, procesul-verbal se transmite executorului judecătoresc, care încearcă prin diferite metode să-l oblige să plătească. Toată procedura durează aproximativ trei luni și multe adresări, hârtii și stres”, explică viceprimarul Alexandru Iorga, care adaugă că ajunge să le spună oamenilor: „Decât ai umbla trei luni să te amendez, să-ți fac așa un vraf de documente, să adun Comisia Administrativă, du-te mai bine și strânge gunoiul pe care l-ai aruncat tu și vecinul”.
„Dacă găsim o factură în gunoiul de pe drum, aceasta nu constituie o dovadă. De multe ori, ei spun că au achitat cuiva să ducă la poligon, dar a dus pe deal. Adică dau vina pe alții… Dacă nu ai dovezi și martori, ei spun că e răfuială politică… Sau, uneori, mă sună locuitorii și anunță că cineva din sat dă foc la frunze, dar nu vor să scrie plângere sau să fie martori. Și iarăși zic că e vorba de răfuială politică”, este de părere primarul Leonid Boaghi.
În acel gunoi a fost găsită o factură, care a fost luată de Primărie drept probă care indica cine a lăsat acolo, neautorizat, gunoiul. Într-un răspuns pentru Moldova.org, primara satului Trușeni, Stela Munteanu, a comunicat că „persoana, adresa căreia era indicată în factură, a declarat că nu cunoaște circumstanțele de fapt, cum a ajuns factura la gunoiștea neautorizată și nu poate fi trasă la răspundere contravențională pentru fapta ce nu a comis-o. Din lipsa probelor suficiente care ar confirma comiterea faptei contravenționale și vinovăția persoanei, nu a fost posibil de întocmit un proces-verbal și de tras la răspundere”. Alte cinci procese-verbale contravenționale urmează să fie examinate de către Comisia Administrativă la ședința următoare.
„Oamenii au venituri mici”
Primara satului Zubrești, acolo unde taxa pentru serviciul de salubrizare este 5 lei per adult, spune că nu a aplicat nicio amendă, pentru că s-a mers după principiul „avertizare și conștientizare”. „Dar eu nu sunt adepta acestei metode, întrucât oamenii au venituri mici”, explică Maria Manoli.
„Nu prea avem ce face”
În iunie 2020, a fost ratificat Contractul de finanțare între Republica Moldova și Banca Europeană de Investiții privind implementarea Proiectului „Deșeuri solide în Republica Moldova”. Vom împrumuta 25 de milioane de euro pentru implementarea proiectului-pilot în raioanele Ungheni, Nisporeni și Călărași.
Astfel, conform Strategiei, vor fi construite poligoane de depozitare a deșeurilor, stații de transfer, de sortare și compostare a deșeurilor biodegradabile ca parte a sistemului integrat de management al deșeurilor.
L-am întrebat pe Eugen ce facem cu gunoiul nostru până când vor fi create și vor fi funcționale sistemele din aceste opt regiuni? Strategia este elaborată pentru anii 2013-2027.
„Nu prea avem ce face. Ne rămâne să reducem la maxim numărul de gunoiști în sate. Cel mai bine este să existe o gunoiște amenajată și îngrădită”, spune Eugen Camenscic, menționând că ce fac sirețenii este o practică binevenită și o soluție temporară. Însă, satul Sireți ar putea face, în opinia sa, un lucru și mai bun: să depoziteze gunoiul pentru mai multe localități.
Toată lumea produce gunoi. De aceea, o altă soluție poate fi taxa de salubrizare obligatorie. Asta înseamnă că ești obligat să achiți pentru gunoi și, în schimb, autoritățile publice locale sunt obligate, la rândul lor, să-l colecteze.
Eugen Camensic spune că localitățile nu ar trebui să încheie contracte cu oamenii: „Primăria trebuie să stabilească drept obligatorie taxa locală pentru deșeuri. La fel cum ar fi, de exemplu, taxa pentru imobil. Dacă se face acest lucru, sigur că trebuie să existe un serviciu de salubrizare. Și numai așa noi putem porni procesul”.
„Pentru ce trebuie să achit?”
O asemenea taxă de salubrizare, obligatorie, este în satul Zubrești. Pe lângă cei 5 lei de matur pentru colectarea deșeurilor, fiecare persoană, minoră sau majoră, este obligată să achite 24 de lei anual. Taxa a fost făcută obligatorie printr-o decizie a Consiliului Local Zubrești. Totuși, doar 16% au achitat-o în 2019. Acești bani se folosesc și pentru amenajarea localității.
Și, cel mai important, am înțeles că ‘nea Vasile, care duce gunoiul cu căruța pe deal demult, nu mai este o soluție.
Editare: Anastasia Condruc
