Deși, în raionul Soroca, numărul cazurilor de violență în familie, sunt în scădere, fenomenul persistă și afectează vieți. Împotriva acestuia luptă autoritățile, ONG-urile și, destul de rar, cetățenii. Cel mai des, cazurile de violență sunt raportate de victime, uneori se autosesizează poliția și aproape deloc nu se implică vecinii sau martorii.
Violență domestică nu înseamnă
doar agresiunea fizică
Victimele violenței domestice sunt supuse diferitor forme de agresiune, presiune și restricții. Vorbim de violența psihologică, economică… Totuși, cea mai răspândită rămâne violența fizică. Potrivit Inspectoratului de Poliție Soroca, în anul 2017 au fost înregistrate 11 dosare penale pentru violență în familie sau cu 60% mai puține decât în anul 2016, când au fost pornite 30 de dosare. Oamenii legii explică aceasta prin schimbarea legislației, care a devenit mai dură în raport cu agresorii.
Când și cum intervine poliția
În luna martie 2017 au fost operate modificări în legislaţia vizând violenţa în familie. A fost introdus ordinul de restricţie de urgenţă — o măsură provizorie de protecţie a victimei violenţei în familie. Această măsură, precum și ordonanța de protecție pare că își fac efectul, susține poliția.
*ORDIN DE RESTRICŢIE DE URGENŢĂ este o măsură provizorie de protecţie a victimei violenţei în familie, aplicată de poliţie, prin care are loc înlăturarea imediată a agresorului din locuinţa familiei şi stabilirea unor interdicţii prevăzute de lege, în vederea prevenirii repetării/comiterii acţiunilor violente, asigurând astfel victimei şi altor membri ai familiei siguranţă în locuinţa lor.
*ORDONANŢA DE PROTECŢIE este un act legal, prin care instanţa de judecată aplică măsuri de protecţie a victimei, stabilind restricţii şi obligaţii pentru agresor.
“Ordinul de restricție se aplică în funcție de gravitatea situației pe un termen de la 1 la 10 zile. Când mergem în teren, victima este chestionată. Aceasta răspunde la vreo 12 întrebări, iar dacă majoritatea sunt afirmative, este întocmit ordinul de restricție în adresa agresorului. Astfel, agresorul este nevoit să predea cheile și să părăsească locuința imediat, indiferent cui aparține casa în care trăiește această familie. Dar noi nu avem dreptul să-l reținem decât trei ore, ceea ce consider că este o lacună în legislație”, explică Serghei Cebotari, șef adjunct al Secției securitate publică. Din 2016, angajaţii IP Soroca au emis 46 de ordine de restricţie de urgenţă pentru violenţă în familie.
Dacă agresorul încalcă ordinul de restricție, în adresa acestuia poliția întocmește proces-verbal în temeiul articolului 318 (1) Cod contravențional și îl trimite în instanța de judecată. Aceasta decide dacă aplică arest contravențional, muncă neremunerată sau amendă. În alte cazuri mai grave, susține comisarul, printr-o cerere adresată instanței de judecată, este aplicată ulterior Ordonanța de protecție. Aceasta se aplică pe un termen de până la 90 de zile.
În funcție de gravitatea cazului, agresorul poate ajunge inclusiv după gratii, spun oamenii legii.
Dosare penale sunt inițiate în cazurile când victima trece controlul medical și confirmă prezența vătămărilor corporale. În 70% din cazurile sesizate la poliție, oamenii se împacă, poliția fiind nevoită să încheie procedura. Așa se explică diferența dintre cazurile de violență înregistrate la poliție și cazurile care devin dosare penale. Victima își retrage plângerea, refuză examenul medical pentru stabilirea gravității leziunilor… Prin urmare, poliția nu poate lua atitudine. Chiar și așa, agresorul rămâne în vizorul poliției. Acesta este monitorizat cel puțin un an. De cele mai multe ori, agresorii se potolesc după primul caz de violență, spun oamenii legii. În prezent IP Soroca monitorizează 88 de agresori familiari.
Serghei Cebotari, IPS: “Dacă plângerea victimei este retrasă o dată, agresorul simte că nu este pedepsit și că nu poartă răspundere, astfel el poate fi violent și a doua oară, dar să pună victima în situații să nu se mai adreseze la poliție… De aceea sectoristul merge pentru informare și verificare la locul de trai și pe la vecini”.
Violența psihologică, cum să o depistăm?
Pe lângă schimbările în legislație, activitatea ONG-urilor specializate în informarea și protecția victimelor violenței domestice, precum și activitatea mass-mediei contribuie la redresarea situației, spun oamenii legii. Mai bine zis, victimele nu mai așteaptă să fie snopite în bătaie ca să ceară intervenția oamenilor legii, dar raportează violența de la primele “simptome” sau se plâng când sunt supuse violenței psihologice sau economice.
VIOLENȚA PSIHOLOGICĂ este provocarea unei stări de tensiune și de suferință psihică prin orice modalitate, prin amenințare verbală, șantaj, hărțuire, controlul vieții personale, acte de gelozie, urmărire fără drept, supravegherea locuinței sau prin efectuarea apelurilor telefonice cu caracter amenințător.
“Cel mai frecvent, devin victime ale violenței psihologice femeile, susține Marina Iscra, psiholog la Centrul Comunitar de Sănătate Mintală Soroca
. Violența mereu a avut un efect negativ asupra personalității și a încrederii în sine. Femeia supusă violenței are o gândire nesănătoasă, simțindu-se fără nici o valoare, izolată, lipsită de
comunicare și înțelegere, neputincioasă în orice situație. Bărbații, la rândul lor, la fel pot fi supuși abuzului psihologic. Neîncrederea, depresia, insomnia, izolarea socială — sunt stări ce îi caracterizează. Atât bărbații, cât și femeile, depășesc cu greu aceste stări emoționale”.
Violența nu trebuie tolerată, spune specialista. Dacă ciclul violenței a început, acesta nu se va opri de la sine. Oamenii trebuie să cunoască semnele acestei forme de violență, pentru a o contracara la timp, iar dacă au devenit victime, să nu recurgă la metode de evadare, dar să caute soluția, apelând la specialist, adică la psiholog. “O soluție la care cel mai des recurg victimele este abuzul de alcool. Cred că astfel pot scăpa de probleme. Este cea mai proastă alegere, pentru că problemele se vor înmulți, nu vor dispărea. Dacă, totuși, s-a ajuns aici, rudele, apropiații sunt cei care trebuie să intervină. Este foarte importantă adresarea la specialiști”, ne-a spus Marina Iscra.
Violența economică? Da, există!
Și „violența economică” este sancționată de lege.
VIOLENŢA ECONOMICĂ reprezintă privarea de mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existenţă primară, cum ar fi hrană, medicamente, obiecte de primă necesitate; interzicerea dreptului de a poseda, folosi şi dispune de bunurile comune; control inechitabil asupra bunurilor şi resurselor comune; refuz de a susţine familia; impunere la munci grele şi nocive în detrimentul sănătăţii; alte acţiuni cu efect similar.
Violența economică în relațiile de familie este considerată infracțiune, pentru care legislația în vigoare prevede o pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității de la 150 la 180 ore sau închisoare de până la 3 ani, ne-a spus avocata Centrului de Drept al Femeilor, Violeta Andriuța. Și la acest centru victimele violenței domestice pot solicita ajutor de ordin juridic, psihologic etc.
„Din septembrie 2016, de la intrarea în vigoare a modificărilor legislative în domeniul violentei în familie, până în prezent, nu am întâlnit nici un caz când agresorul să fie pedepsit penal doar pentru săvârșirea violenței economice. De cele mai dese ori, agresorii sunt atrași la răspundere penală pentru violență economică doar atunci când violenta economică este combinată cu violenta fizică și/sau psihologică.
Totuși, e bine să știm că legislația națională prevede sancțiuni pentru vătămarea ușoară a integrității corporale sau a sănătății, în cazul violenței economice. Este necesar însă ca agresorii să fie pedepsiți inclusiv penal pentru violență economică în familie”, mai spune avocata.
Suntem martori ai violenței, cum procedăm?
Potrivit poliției, aproape toate cazurile de violență în familie ajung în vizorul poliției, fiind raportate de victime la 902. Foarte rar se autosesizează șefii de sector și practic niciodată asemenea cazuri nu au fost sesizate de martorii oculari ai actelor de violență domestică, vecini sau rude. Am lansat un sondaj pe o rețea de socializare, în care am rugat cetățenii să răspundă la întrebarea: Sunteți martorul unui conflict cu aplicarea violenței în familia vecinilor, CUM PROCEDAȚI? Am oferit și trei variante de răspuns. Astfel, din numărul total de 82 de participanți, 63 (76,8%) au răspuns: Chem poliția; 15 (18,3%) au răspuns: Intervin ca să-i despart și 4 (4,8%) au optat pentru varianta: Ignor situația, nu e treaba mea.
Participanții s-au dat cu părerea și în comentarii, menționând că este important ca societatea să reacționeze și să raporteze actele de violență în familiile din apropiere, dar, pe de altă parte, deseori acei care intervin devin dușmanii familiei respective, membrii căreia se împacă în cele mai dese cazuri.
2017: patru agresori condamnați la închisoare
Faptul că în majoritatea cazurilor victimele își retrag plângerea o confirmă și poliția. Totuși, în unele cazuri, victimele își caută dreptate și chiar ajung să vadă cum agresorii lor își iau pedeapsa legală. Pe parcursul anului 2017, Procuratura raionului Soroca a condus urmărirea în 17 cauze penale legate de violență în familie și de neexecutare intenţionată sau eschivarea de la executarea
măsurilor stabilite de instanţa de judecată în ordonanţa de protecţie a victimei violenţei în familie — infracțiune prevăzută de art. 3201 Cod penal. Dintre acestea, 15 cauze penale au fost remise spre examinare în fond.
“Șase cauze penale se află în curs de examinare, iar în nouă cauze penale s-au pronunțat sentințe de condamnare. Astfel, patru inculpați au fost condamnați la pedepse reale sub formă de închisoare cu ispășirea în penitenciar de tip semiînchis; în patru cauze pedeapsa cu închisoarea a fost suspendată condiționat în baza art. 90 Cod penal; o sentință de aplicare a pedepsei sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității”, ne-a spus Serghei Cibotari, procuror-șef al Procuraturii raionului Soroca.
LA SUBIECT
Condamnat pentru violență economică
După decesul mamei, Inei i-a fost lăsată 1/2 cota parte din casa părintească. La scurt timp, tatăl său s-a recăsătorit și au început neînțelegerile în familie. Între timp, Ina a fost diagnosticată cu cancer. Din cauza procedurilor îndelungate de chimioterapie, a fost nevoită să părăsească locul de muncă, locuind împreună cu copilul minor în casa părintească. Tatăl ei, fiind influențat de mama vitregă, îi deconecta gazul, lumina. Fiecare cameră din casă avea lacăt. Tatăl i-a permis Inei să locuiască doar într-o cameră mică (coridor), care nu avea nici luminată, nici încălzire. În cele din urmă, tatăl Inei a fost condamnat pentru violența economică în familie, combinată cu violență fizică și psihologică și obligat de instanță să-i achite Inei prejudicii materiale și morale.
(Caz din experiența Centrului de Drept pentru Femei)
