Seria de embargouri impuse de Federația Rusă vinurilor produse în Republica Moldova îi mobilizează pe vinificatorii moldoveni să caute noi piețe de desfacere și să cucerească simpatia consumatorilor din Vest. Rară Neagră, Fetească Neagră, Fetească Regală. Sunt doar câteva dintre soiurile autohtone de struguri din care – dau asigurări specialiștii – ar putea fi şi sunt deja create vinuri cu adevărat speciale. Vinuri care să concureze demn cu faimoasele branduri europene.
 |
 |
 |
Companiile vitivinicole moldoveneşti s-au pomenit în condiții de concurență acerbă pe piața europeană anume pe segmentul vinurilor deja populare pe vechiul continent. Sigur că te poţi ambiţiona să vinzi castraveţi grădinarului. Şi poate chiar reuşeşti, uneori. O altă soluţie, totuşi, poate unica promiţătoare, ar fi dezvoltarea soiurilor autohtone de struguri și, prin urmare, producerea unor vinuri inedite.
Dar, să le luăm pe rând. În Republica Moldova ar fi circa 15 soiuri autohtone de struguri, majoritatea cu potențial încă nevalorificat. Unul dintre cele mai populare este Rara Neagră sau Băbeasca Neagră, cum mai este numită în dreapta Prutului. Se presupune că soiul ar avea o vechime de circa 2000 de ani.
Un alt soi demn de menționat ar fi Feteasca Neagră răspândit doar în podgoriile din Republica Moldova și România. La rândul său, Feteasca Albă, un soi la fel de vechi, are un mare potențial, pentru vinurile albe deja, spun experții.
Ar mai fi și alte soiuri care cresc doar prin părţile locului. Este vorba, de exemplu, de Gordin, Alb de Suholiman sau Plăvaia. Toate sunt bune, consideră preşedintele Uniunii Oenologilor din Moldova Gheorghe Arpentin, însă acestea încă nu au fost valorificate suficient de către vinificatorii moldoveni, chiar dacă potențialul acestor soiuri este recunoscut de către specialiștii de talie internațională și marii somelieri.
”Din păcate tot ce s-a petrecut cu industria viti-vinicolă a Republicii Moldova, mai ales după anii 1940 a dus la aceea că viticultura noastră a fost orientată către una de masă. A fost un factor foarte negativ, fiindcă în rezultatul evenimentelor astea de plantare a noilor soiuri de viță de vie s-au pierdut aproape în totalitate majoritatea soiurilor aborigene. Când mergem pe la expoziții și prezentăm Cabernet, Sauvignon sau Merlot suntem întrebați prin ce ne deosebim de Franța, Australia sau Chile. Ei ne cer ceva unic, ceva deosebit, autohton, ceva ce ne diferențiază de alte țări”.
Unica șansă de a cuceri piețele internaționale, ne sugerează Gheorghe Arpentin, rămâne un vin pur autohton, inedit, care să ne poziționeze printre marii producători de vinuri de talie internațională.
”Nu există altă alternativă pentru vinurile noastre ca să ne impunem pe piețe serioase, pe piețe diverse, care cer calitate. Aici nu vorbesc despre piețele noastre tradiționale care nu au așa cerințe mari în comparație cu piețele europene, sau cu cea a SUA. Acolo se fac cele mai mari cifre de afaceri. Cei mai mari producători sunt acolo”, consideră expertul.
Mulţi dintre producătorii moldoveni de vinuri par să fi însușit lecția și se arată ispitiți să se concentreze asupra vinurilor din soiurile autohtone. Şi aici, ne spune Natalia Chitii, reprezentantul unei companii vinicole, este vorba în primul rând de accesul pe piețele internaționale și crearea noilor podgorii.
”Soiurile autohtone și vinurile din soiurile autohtone reprezintă o oportunitate pentru R.Moldova de a se remarca pe piața europeană anume prin specificul lor și prin disctinctivitate. Din ce în ce mai mult se observă o tendință spre unic, de aceea aceste produse sunt promițătoare, sunt produse care pe bună dreptate pot rivaliza cu cele de pe piața europeană”.
Avem plantații de soiuri tehnice europene, dar avem și soiuri autohtone, cum ar fi Rară Neagră, Fetească Neagră, Fetească Regală. Desigur, cel mai reușit vin e produs din aceste soiuri, consideră Sorin Maslov, reprezentantul altei companii producătoare de vinuri, iar astfel putem convinge foarte ușor consumatorul străin să îl încerce.
”Participăm la diverse târguri internaționale și prezentări și anume soiurile autohtone fac ca produsele noastre să devină ceva mai deosebit deoarece același Cabernet sau Chardonnay sunt cunoscute în întreaga lume și cu toate că el diferă în dependență de zona climatică și de terenurile pe care alegem să le plantăm, anume soiurile autohtone fac să ne evidențiem”.
Desigur că volumele sunt cu mult mai mici, dacă e să le comparăm cu exporturile în ţările din Est, cum ar fi Kazahstan, Rusia sau Belarus. Dar trebuie să ţinem cont că Republica Moldova numai în câțiva ani a început să-și reorienteze exporturile pe alte pieţe. Acolo putem găsi nişte parteneri stabili, fideli, care nu vor fi influenţaţi de factori politici.
Suprafața actuală a podgoriilor cu soiurile autohtone de viță-de-vie este, deocamdată, mult sub aşteptări. Totuși, consideră șeful direcției viticultură din cadrul Ministerului Agriculturii, Valeriu Avasiloaie, embargoul impus de Federația Rusă, dar și semnarea Acordului de asociere și a celui de comerț liber cu UE a dat un impuls vinificatorilor moldoveni. Aceștia s-au unit în jurul unei idei: Brandul de ţară „Wine of Moldova” și au planuri ambițioase pentru 2015.
”Republica Moldova a lansat un brand, ”Vinurile Moldovei”, și în cadrul acestui brand un segment important îl constituie vinurile din soiurile autohtone. E clar că fiecare țară își promovează vinurile sale, iar noi trebuie să facem același lucru. Pe viitor ne gândim să intensificăm aceste activități. Ne dorim ca viitorul vernisaj să aibă următorul generic: Vinurile din soiurile locale”, a adăugat Valeriu Avasiloaie.
În concluzie putem cu certitudine spune că vinurile autohtone au potențial. Trebuie doar să-l folosim la capacitatea sa maximă, să-l descoperim și comunicăm și consumatorilor din alte țări. Iar despre vinul moldovenesc putem comunica doar un singur lucru – adevărul.
Autor: Ina Guțu
Acest material a fost realizat în cadrul proiectului 
„Consolidarea independenței în mediile de comunicare din Moldova”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent în colaborare cu Internews.
