Motto: „E timpul să ne luăm revanșa.
E timpul ca Maia Sandu, prietena lui Macron, prietena lui Nicușor Dan,
să fie și ea înfrântă politic.
Dacă aveți cetățenia Republicii Moldova sau dacă cunoașteți
oameni care o au, mergeți la vot.
E nevoie de aproximativ 100 de mii de voturi
pentru ca Maia Sandu să nu mai câștige.”
- George Simion, președintele Alianței pentru Unitatea Românilor
Un motto în capul unui articol este mai mult decât o unealtă stilistică. Un citat preluat dintr-o operă de referință, o frază memorabilă rostită cândva de o personalitate marcantă servesc și ca element de sinteză, subliniind mesajul central sau valorile promovate în articol. Rostul motto-ului ales pentru acest material este însă altul decât grija dichisului literar al genului. Asta, pentru că l-am selectat și montat în deschiderea articolului nu din calcule literare, ci din considerente apriori juridice. Citatul dintr-o expunere publică (din 10 iunie 2025) a lui George Simion, liderul partidului AUR și fost candidat la funcția de președinte al României are aici calitatea unei probe într-un eventual dosar juridic de viitor, de fixare al unui autodenunț al acestei persoane – a intenției lui iminente de a comite o contravenție premeditată și a instigării la crimă în formă extinsă, colectivă. Cele declarate de George Simion și subliniate de noi în forma motto-ului acestui material, ridică mai multe probleme juridice și politice care merită analizate. Declarația reflectă o retorică agresivă, cu implicații transnaționale românești și transfrontaliere în același timp, și poate fi evaluată din perspectiva legislației celor două state și a normelor internaționale, precum și din punct de vedere al strategiei politice și al impactului asupra relațiilor dintre cele două state românești.
Analiza juridică
Simion îndeamnă deci cetățenii cu dublă cetățenie (română și moldovenească) să voteze împotriva președintei Maia Sandu. Chemarea poate fi interpretată ca o interferență în afacerile interne ale Republicii Moldova. Conform dreptului internațional, principiul neamestecului în treburile interne ale unui stat suveran este consacrat în Carta ONU (art. 2, par. 7). Îndemnul explicit de a influența rezultatul alegerilor moldovenești prin mobilizarea votanților poate fi considerat o încălcare a acestui principiu, mai ales că Simion este un politician care nu are drept de vot în Republica Moldova. În plus, Simion, din motive de securitate națională, este declarat „persona non grata” în Republica Moldova până în 2028, ceea ce agravează percepția declarației lui sub aspectul unui act ostil. Autoritățile moldovenești ar putea să o interpreteze ca o încercare de destabilizare politică, mai ales în contextul acuzațiilor sale anterioare, nedovedite, gratuite, privind fraudarea alegerilor din România de către autoritățile de la Chișinău.
Afirmația că „Maia Sandu ne-a furat alegerile” nu este susținută de dovezi conform surselor disponibile, este o pură aberație politicianistă. Astfel de acuzații, fără probe, pot intra sub incidența legislației privind calomnia și defăimarea, atât în România, cât și în Republica Moldova. În Codul Penal al Republicii Moldova (art. 70), calomnia este pedepsită, iar declarațiile publice care aduc atingere reputației unei persoane publice, precum Maia Sandu, ar putea duce la plângeri penale. În România, deși calomnia nu mai este infracțiune în Codul Penal, astfel de afirmații pot fi sancționate civil (art. 1349, Cod Civil) pentru prejudicierea onoarei sau demnității.
Mai mult, asocierea Maiei Sandu cu termeni precum „prietena lui Macron” sau „prietena lui Nicușor Dan” are o conotație peiorativă, mojică și populistă, menită să discrediteze prin insinuări, fără a oferi probe. Acest tip de retorică poate fi considerat un atac la adresa integrității personale și politice, ceea ce ar putea atrage atenția autorităților moldovene, mai ales în contextul sensibilităților specifice legate de campania electorală.
Simion îndeamnă cetățenii cu dublă cetățenie să completeze un formular online pentru a mobiliza votanți împotriva Maiei Sandu, ceea ce ridică întrebări legate de legalitatea colectării datelor personale. În Republica Moldova, Legea privind protecția datelor cu caracter personal (nr. 133/2011) impune reguli stricte privind consimțământul și scopul prelucrării datelor. Dacă formularul menționat de Simion colectează date fără respectarea acestor norme (de exemplu, fără informarea clară a persoanelor sau fără un scop legal), ar putea încălca legislația moldovenească.
În plus, dacă această mobilizare implică transportul organizat al votanților (așa-numitul „turism electoral”), așa cum Simion a acuzat în trecut fără dovezi, aceasta ar putea fi considerată o practică ilegală conform Codului Electoral al Republicii Moldova (art. 52), care interzice influențarea votului prin mijloace nepermise.
George Simion are o interdicție de intrare în Republica Moldova, prelungită până în 2028, din cauza activităților sale considerate destabilizatoare. Declarația sa actuală, făcută în ziua de 10 iunie 2025 în contextul vizitei oficiale a președintelui Nicușor Dan la Chișinău, poate fi văzută ca o provocare directă la adresa autorităților moldovenești. Acest lucru ar putea duce la o reacție oficială, cum ar fi o plângere diplomatică sau o investigație privind activitățile sale transfrontaliere.
În România, declarațiile lui Simion pot fi analizate din perspectiva Legii nr. 115/2015 privind alegerea autorităților publice locale, care reglementează și campaniile electorale. Deși declarația vizează alegeri străine, tonul instigator și acuzațiile de fraudă pot fi considerate ca încălcând principiile de conduită electorală. În plus, dacă Simion folosește resursele partidului AUR pentru a influența alegerile din alt stat, acest lucru ar putea ridica întrebări privind finanțarea și scopul activităților politice, conform Legii nr. 334/2006 privind finanțarea partidelor politice.
Analiza politică
Declarația lui Simion reflectă strategia AUR de a obține capital politic pe sentimentele naționaliste și unioniste, dar într-un mod care pare să contrazică idealurile unioniste autentice. În timp ce Simion promovează unirea României cu Republica Moldova, atacurile sale la adresa Maiei Sandu, o figură pro-europeană care susține integrarea Republicii Moldova în UE și care a făcut, mult mai multe eforturi de apropiere de România ca oricare alt decident de același rang politic de la Chișinău, par să slujească mai degrabă intereselor politice personale, în cel mai bun caz, dacă nu chiar unora străine, decât unui proiect unionist coerent. Acest lucru devine evident din sprijinul său tacit pentru forțe pro-ruse din R. Moldova, cum ar fi „suveraniștii” pro-ruși Șor, Dodon, Tarlev care servesc deschis interesele Moscovei și care s-au poziționat cu vehemență și tot timpul împotriva curentului unionist.
Simion folosește o retorică populistă, apelând la termeni belicoși precum „revanșa” și „lupta împotriva sistemului” (reprezentat, chipurile, de Sandu, Macron și Dan). Aceasta este o tactică învechită și perimată a populiștilor de pretutindeni gândită să mobilizeze electoratul prin crearea unui inamic extern. În fapt însă și în context geopolitic concret, această retorică riscă să lucreze mai degrabă împotriva lui, să mobilizeze și mai mult cetățenii români/moldoveni care susțin parcursul european al ambelor state.
Declarația lui Simion a venit în timpul vizitei oficiale a președintelui Nicușor Dan la Chișinău, unde acesta a reafirmat sprijinul României pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Atacul liderului, așa zis, suveranist, la adresa Maiei Sandu și a lui Nicușor Dan poate însemna implicarea lui Simion în strategia Kremlinului de contorsionare hibridă a situației în regiune și de a complica, dacă nu chiar de a deregla tendințele evidente de convergență efectivă a celor două state românești sub umbrela proiectului civilizațional european.
Apoi, apelul lui Simion de sabotare a alegerilor din 28 septembrie a fost primit extrem de negativ în Republica Moldova, unde candidatura lui Nicușor Dan în alegerile prezidențiale din România a fost sprijinită masiv (88% din voturi au mers către Dan în turul al doilea). Aceasta arată că Simion nu are aproape nicio susținere în Republica Moldova, iar discursul său este perceput aici nu doar agresiv și destabilizator, dar în principiu și antiromânesc.
Contradicțiile discursului unionist
Deși Simion se poziționează ca un unionist fervent, declarația sa din 10 iunie contrazice interesul pe termen lung al unirii, care ar presupune o cooperare strânsă între România și Republica Moldova. Atacând-o pe Maia Sandu, politicianul care susține aderarea R. Moldova la UE (o cale realistă și benefică pentru apropierea de România), Simion pare să prioritizeze vendete politice personale în locul unui proiect strategic național. În plus, asocierea sa la narative care par să rezoneze cu propaganda pro-rusă (de exemplu, criticile la adresa „sorosiștilor” sau a influenței occidentale maligne) ridică semne de întrebare privind adevăratele lui intenții. De reținut: în România, apelul la sabotarea alegerilor din R. Moldova ar putea să aibă un impact negativ greu de evaluat asupra unității panromânești. Unii dintre adepții discursului promovat de Simion ar putea fi grav infestați de ura pe care el o seamănă față de conaționalii lor pro-europeni din statul de peste Prut, ură răspândită într-o învălmășeală de termeni și retorici fals naționaliste și speculativ anti-sistem. Se va crea astfel o breșă prin care vor da năvală să răzbată șuvoaiele de minciuni, conspirații și preparate propagandistice toxice rusești. Societatea românească va deveni și mai vulnerabilă. Dauna va fi extrem de mare și ea se va resimți în viitor cu și mai mare putere distructivă dacă proiectul antiromânesc AUR nu va fi developat ca esență.
Suveranismul trumpist, egal cu expansionismul putinist
Până atunci însă suntem martorii unei încercări de joncțiune a acestei forțe destabilizatoare din România cu diviziunile de aceeași speță pro-rusească din Republica Moldova, întreținute și coordonate de Moscova. De serviciu în circumstanțele rigide ale războiului hibrid a devenit platforma așa zisă a „suveranismului” trumpist, adoptată populist de Simion/AUR, platformă care în Republica Moldova se convertește în putinism sadea, servind drept acoperire acestui curent pro-rus războinic, expansionist și agresiv. Dovadă, că toți putiniștii din Republica Moldova – de la Dodon și până la Șor – au devenit azi și „suveraniști” înflăcărați. La întâlnirea cu aceștia au venit duminica trecută la Chișinău, la un așa zis congres al suveraniștilor europeni, trumpiștii de la București – Peiu, Dungaciu, Valeriu Munteanu – și populiști din alte capitale de pe continent. Adevărat că autoritățile de la Chișinău nu au înghițit toată momeala și unii participanți cu priză la Moscova nu au fost lăsați să intre în țară, fiind declarați drept persoane indezirabile și trimiși pe banca de corigență în care stă supărat de mai mulți ani George Simion. De la distanță, într-o adresare video special dedicată evenimentului, acesta a proferat atacuri directe la Maia Sandu și a guvernării pro-europene de la Chișinău. Discurs proferat în același limbaj de ură în care falangele putiniste de la Moscova – Șor, Dodon, Voronin, Tarlev, etc. – atacă Republica Moldova și vectorul ei european. Cercul vicios s-a închis aici: joncțiunea intereselor lui Dodon & Co și celor ale lui Simion & Co nu lasă loc de altă interpretare decât cea a înfrățirii, nemijlocit pe câmpul de luptă electorală, a forțelor antidemocratice, antieuropene și antiromânești din interiorul Republicii Moldova și României cu cele din afara lor, în special din Rusia.
Replica firească la mișcările pe teren a acestei congregații a răului ar fi consolidarea transpartinică a alegătorilor pro-europeni din Republica Moldova, din România și din Diaspora care deja au învățat să facă diferența între unioniștii/pro-europenii autentici și făcăturile care activează sub acoperire.
Valeriu Saharneanu
