Chiar dacă mass-media se află printre instituţiile cu cel mai înalt grad de credibilitate în rândurile populaţiei — bunăoară, ultimul sondaj ne arată că 47 la sută din cetăţeni au o oarecare încredere, iar 7 la sută chiar foarte multă încredere în mass-media din Republica Moldova — nu fără aportul unor reprezentanţi „mai puţin ortodocşi” ai breslei, jurnalismul ca meserie pierde teren, iar unii jurnalişti se transformă în adevărate slugi ale celor care au bani.
Probabil, cei cu buzunarele pline au înţeles câtă dreptate este în afirmația „Сine deţine informaţia, acela conduce lumea” şi fac tot posibilul pentru a-i atrage de partea lor pe ziariştii care au făcut din scrisul la comandă un adevărat „hobby”, or chiar nu cred că mulţi dintre colegii cu pufuşor pe botişor cred în ceea ce scriu şi ce vorbesc. Astfel, deloc întâmplător mai multe instituţii media organizează o Campanie naţională „STOP FALS”, care zilele acestea a ajuns în satul Sauca, raionul Ocniţa. În faţa celor peste 40 de cetăţeni adunaţi în incinta bibliotecii săteşti au vorbit doamna Viorica Zaharia, preşedintele Consiliului de Presă, şi domnul Petru Macovei, directorul executiv al Asociaţiei Presei Independente.
Manipularea este acţiunea prin care un actor social (persoană, grup, colectivitate) este determinat să gândească şi/sau să acţioneze într-un mod compatibil cu interesul iniţiatorului şi nu în interesele sale, prin utilizarea unor tehnici care distorsionează intenţionat adevărul, lăsând însă impresia libertăţii de gândire şi de decizie… Manipularea informaţională prin intermediul mass-media este un fenomen specific mai mult ţărilor în curs de dezvoltare, cu regimuri politice autoritare sau cu o democraţie fragilă, unde persoanele interesate din politic sau din business utilizează mass-media pe care o au în proprietate pentru manipularea opiniei publice.
Aflat în epicentrul aşa-zisei „centuri roşii” (parte a RM care, tradiţional, este votantă de stânga, profund pro-estică şi la fel de profund anti-europeană), satul Sauca (sau, cel puţin, cei prezenţi la întâlnire) a lăsat impresia că se orientează în lumea înconjurătoare şi că, în multe cazuri, face diferenţa dintre adevăr şi minciună. Ce-i drept, acest lucru le reuşeşte cu greu, fiindcă numai fericiţii deţinători ai antenelor parabolice pot privi mai multe canale TV. Despre radio localnicii vorbesc mai puţin, iar despre ziare multă lume a uitat cum arată. Fără îndoială, în multe localităţi au fost create condiţii pentru a avea cetăţeni prost informaţi sau manipulaţi. Doamna Viorica Zaharia a menţionat că „…de la manipulare până la propagandă este doar un singur pas”. Domnia sa a adus exemple concrete de manipulare, care este convenabilă pentru acei care plătesc şi foarte periculoasă pentru acei ce consumă falsurile mediatice. Doamna Zaharia a adus mai multe exemple de manipulare, printre care falsurile despre Maia Sandu şi „cei 30.000 de sirieni”, despre Vlad Filat, care ar fi evadat din închisoare, despre cât de rău este Andrei Năstase şi cât de bună este guvernarea actuală. Cetăţenii prezenţi s-au dat cu părerea şi au declarat că-şi dau seama unde-i minciuna şi unde-i adevărul, dar… omul simplu este neputincios de a schimba lucrurile. Experţii din capitală au mai tăiat din „elanul pesimist” al sătenilor şi au declarat că împreună putem schimba lucrurile.
Pentru a evita capcanele manipulării informaţionale trebuie să avem o atitudine critică, filtrând şi verificând informaţia, să ne informăm din mai multe surse, citind ziarul, audiind radioul sau privind televizorul să nu uităm cine este proprietarul acestei instituţii de presă şi ce interese ar putea avea acesta, să nu ne lăsăm pradă stării pe care ne-o induc autorii ştirilor, să ne gândim dacă jurnaliştii au prezentat informaţia corect şi echidistant. Să nu permitem nimănui să tragă concluzii în locul nostru. Altminteri, riscăm să ne lăsăm prostiţi…
La rândul său, Petru Macovei a adus la cunoştinţa celor prezenţi câteva exemple foarte grăitoare. Dat fiind faptul că satul Sauca se află la graniţa cu Ucraina şi mai multă lume se găseşte sub influenţa altor posturi TV (unele cu o audienţă de peste 250.000.000 oameni (!!!)) decât cele de la Chişinău, expertul a povestit despre falsul cu copilul de trei ani care, chipurile, ar fi fost răstignit (!!!) în oraşul Slaveansc, în faţa mamei şi a tuturor orăşenilor. „S-au găsit şi jurnalişti oneşti, care au mers în acel oraş, au interogat mai multă lume, inclusiv bătrânelele, care ştiu totul, ca într-un final să-şi dea seama că astfel de caz sinistru nu a avut loc şi că era vorba de un fals la fel de sinistru”, a spus Petru Macovei.
Întâlnirea a finalizat cu o rundă de întrebări şi răspunsuri, iar una din întrebări mi s-a părut chiar foarte actuală: Cum şi de cine pot fi traşi la răspundere jurnaliştii certaţi cu bunul-simţi? O ieşire din situaţie ar fi apelul la conştiinţa jurnaliştilor şi adresarea la Consiliile de observatori şi la alte instituţii, menite să protejeze piaţa mediatică, dar… într-o ţară, în care libertatea cuvântului este interpretată şi interpretabilă, este greu să găseşti o soluţie viabilă. Vorba ceea, dacă „soveste nu e — nimic nu e”…
Evenimentul a fost organizat de Asociaţia Presei Independente, Centrul pentru Jurnalism Independent şi Asociaţia Telejurnaliştilor Independenţi din Republica Moldova.
