Pe la anul 1900, toate oraşele din nordul Basarabiei — Soroca — Bălţi; Hotinul — zăceau în întunericul cel mai grozav în ceea ce priveşte cultivarea locuitorilor Basarabiei prin şcoală. Ceea ce era şi în folosul fostei stăpâniri, care avea frică ca nu cumva prin luminarea maselor populare să nu se ridice biruitor sentimentul naţional. În nici unul din oraşele de mai sus citate nu erau licee nici de băeţi, nici de fete, în schimb orăşelele acestea posedau şcoli medii pentru băeţi şi şcoli primare cu cursul de şase ani pentru fete.
Populaţia din oraşele acestea era mereu agitată, era mereu îndreptată cu privirile spre centrul învăţământului care era atunci Odessa, şi nenumăratele cereri cereau înfiinţarea vreunui liceu, fie de băeţi fie de fete.
Abia în anul 1899, curatorul cercului Odessa, care era un fel de director general al învăţământului din cercul Odessa, în care intra şi nordul Basarabiei, se hotărăşte de a înfiinţa un liceu în oraşul Soroca. Motivul care l-a făcui pe curatorul de la Odessa să înfiinţeze primul liceu din nordul Basarabiei anume la Soroca, iar nu la Bălţi sau Hotin, era următorul — regiunea de nord a Basarabiei împreună cu Podolia de cealaltă parte a Nistrului, cu toate că avea o populaţiune de un milion de locuitori, nu avea nici un liceu, nici o şcoală secundară chiar de o altă categorie oarecare.
Şi fiindcă oraşul Soroca este aşezat şi la malul Nistrului, şi în centrul acestei regiuni, aşa că, рe de o parte, avea legături directe cu Polonia, iar pe de altă parte, din toate colţurile acestei regiuni distanţa pînă la Soroca era egală, se înfiinţează un liceu la Soroca complect cu opt clase pentru băieţi. În ceea ce priveşte programul acestui liceu, era acelaşi ca şi al altor licee din Rusia, cu singura deosebire că la programul oficial s’au adăugat obiectele de ştiinţă profesională şi tehnică „pentru apropierea şcoalei de viaţă şi interesele populaţiei”.
În curând după liceul de băieţi a fost înfiinţat şi liceul de fete pe ziua de 27 Septembrie 1900. Toate sumele necesare, materialul şi locul pentru liceu au fost date pe de-o parte de primăria oraşului, pe de altă parte de Zemstvă, statul venea în ajutor numai cu plata personalului didactic întru câtva, adică elibera o subsidie anuală.
De la 1 Aprilie 1923, liceul de fete din Soroca trece în proprietatea statului, drepturile de stat însă le-a avut din momentul înfiinţării. De la înfiinţarea liceului şi pînă la zilele unirii, liceul n’a avut nici odată în fruntea sa, ba chiar şi ca profesori, elemente româneşti din Basarabia. Astfel prima directoare a fost adusă tocmai din guvernământul Vladimir, iar unele profesoare de prin împrejurimile Moscovei. Răsfoind paginile trecutului acestui liceu, rareori găseşti nume româneşti printre pedagoage, dar şi mai rare printre profesori. Elevele în majoritate erau streine, fiice de evrei sau de funcţionari ruşi. O diferenţă uimitoare este dintre liceul din trecut şi cel actual, întregul corp didactic este compus aproape numai din basarabeni şi trei sferturi din eleve sunt fiice de ţărani români de prin satele de împrejurimi.
La 16 Septembrie 1920, pe lângă liceul de fete s’a mai înfiinţat şi o secţie profesională, care mai târziu a fost transformată în şcoală profesională. Astăzi la conducerea liceului se află o distinsa directoare, care munceşte din răsputeri pe ogorul luminării fetelor de ţărani din norodul Basarabiei.
În text este păstrată ortografia originalului. “Cultura Poporului”,
Bucureşti, 9 decembrie 1928
