Școlile mari prosperă, iar cele mici supraviețuiesc. Urmare a reformei de optimizare, bugetele instituțiilor de învățământ cresc odată cu numărul de elevi. În timp ce instituțiile unde învață mulți copii gestionează milioane de lei, fapt care le permite să investească în modernizarea procesului educațional, cele mici abia de reușesc să acopere cheltuielile elementare.
O școală cât o clasă
Gimnaziul Ciubara din raionul Râșcani se numără printre cele mai mici școli din țară. Aici învață doar 32 de copii, adică tot atâția câți sunt într-o singură clasă într-un liceu mare din Capitală. Instituția care e cu predare în limba ucraineană va continua să activeze atâta timp cât va avea elevi.
”În ultimii zece ani, numărul de copii a scăzut de trei ori, de la 92 în 2007, la 32 în anul curent de studii”, spune directoarea instituției, Valentina Rezneac.
Cauza principală este, potrivit ei, exodul populației, cei mai mulți săteni fiind plecați în Rusia: ”Oamenii pleacă pentru că nu au unde lucra. Pe timpuri exista un complex de vite, toată lumea era angajată, avea salariu, acum singurele instituții unde te poți angaja în sat sunt școala, grădinița și punctul medical, în rest fiecare supraviețuiește cum poate”.
Situat într-o clădire mică, vopsită în culori vesele, gimnaziul adăpostește patru săli de clasă. În fiecare dintre ele învață în medie 8-9 copii. Vizavi de blocul central este o anexă în care se află biroul directoarei, cabinetul metodic și sala de calculatoare. Pentru ca la ora 8, când încep orele, încăperile să fie încălzite, o angajată vine la serviciu la ora 5 și aprinde focul în cele patru sobe. Școala nu are sală de sport și nici laboratoare de fizică sau chimie.
Pentru finanțarea unui elev de la Ciubara statul alocă 11 mii de lei anual, mai mult decât în unele instituții cu un număr mai mare de elevi. Bugetul școlii este oricum unul mai mult decât modest, iar banii ajung pentru salarii și pentru lucruri elementare, cum ar fi încălzirea. Așa că economiile sunt un lucru obișnuit.
Maria Munteanu, învățătoare la clasa a IV-a, este prin cumul și profesoară de limbă rusă la clasele mari. Fostă elevă a gimnaziului din Ciubara, ea a revenit în școală după ce a absolvit colegiul din Lipcani și Universitatea din Bălți. Din cele patru promoții pe care le-a avut, actuala e cea mai puțin numeroasă: 8 copii – șase băieți și două fete.
În sala de alături, clasa a IX-a, unde sunt cinci fete și trei băieți, are loc lecția de franceză. Pe parcursul anului curent de studii numărul de elevi din această clasă s-a redus de două ori, majoritatea plecând cu părinții în Federația Rusă. Profesoara de franceză, Nadejda Goncear, o tânără care a absolvit universitatea acum trei ani, vine în sat de două ori pe săptămână. Are lecții și în altă școală. Ca să ajungă la Ciubara parcurge 26 de kilometri și este nevoită să schimbe două transporturi. Plătește pentru drum din salariu. A lucrat la Ciubara în ultimii trei ani, fiind repartizată aici după universitate. Ca tânăr specialist, a primit o indemnizație de 30 de mii de lei, cu obligația să lucreze 3 ani. La anul nu va mai lucra aici, direcția școlii va trebui să caute o altă profesoară de franceză. „Nu cred că voi rămâne aici la anul viitor, voi continua să lucrez în educație, dar într-o altă instituție”, spune Nadejda Goncear.
Satul Ciubara are în jur de 450 de locuitori, multe case sunt pustii. Directoarea speră că școala va avea, totuși, elevi și în anii următori. „Uneori mă îngrozesc la gândul că într-o zi ar putea să nu mai auzim voci de copii și de tineri prin sat. Vor rămâne doar pensionarii. Pentru mine asta e egal cu moartea”, spune Valentina Rezneac.
Fiecare a treia școală din Râșcani are un număr insuficient de elevi
Școala din Ciubara este una din cele 12 școli mici din raionul Râșcani, fiecare a treia instituție de aici având un număr insuficient de elevi. Chiar dacă în urmă cu 10 ani autoritățile raionale au fost printre primele care au pilotat optimizarea în educație, reforma nu a putut ține pasul cu exodul masiv al populației.
Viorel Dandara, șeful direcției raionale de învățământ, spune că școlile rămân pustii din cauza crizei demografice și a migrației.
„În perioada precedentă, în fiecare an, numărul de elevi scădea cu 100 sau chiar 200. Iar această cifră este egală cu numărul de elevi dintr-o școală sau chiar două. Asta înseamnă că în fiecare an în raionul Râșcani dispărea un gimnaziu. Avem o decădere demografică catastrofală. Probleme există nu doar cu școlile mici, dar și cu instituțiile mari. Nu putem completa clasele conform standardelor nici în satele mari de odinioară”, afirmă funcționarul.
Potrivit lui, costurile per elev cresc considerabil în școlile mici. „În anul de învățământ 2016-2017, de la 1 septembrie s-a închis gimnaziul din Duruitoarea Nouă, instituție care avea 24 de copii. Costurile erau mai mari decât în școlile cu un număr mare de elevi, iar calitatea lăsa de dorit. În instituție predau 5 profesori, majoritatea la pensie. Un cadru didactic preda și 3-4 discipline școlare”.
Chiar dacă autoritățile au decis să reorganizeze gimnaziul din Duruitoarea Nouă în școală primară pentru șapte elevi, niciun copil nu s-a prezentat la studii la 1 septembrie. „Au preferat să meargă la școala din Văratic, acolo unde sunt transportați colegii lor mai mari. Acolo este clasă completă, este concurență, sunt condiții mai bune”, afirmă Viorel Dandara.
Școli cu 9 elevi
Problema demografică se resimte acut și în raionul Soroca, unde 21 din cele 45 de instituții de învățământ au un număr mic de elevi. În două școli primare-grădinițe – cea din Tătărăuca Nouă și cea din Sobari pe liste sunt câte nouă elevi (!), dintre care unii sunt preșcolari.
Este mare și numărul gimnaziilor în care numărul de elevi scade iar bugetele cresc. De exemplu, pentru fiecare din cei 66 de elevi câți învață în gimnaziul Pârliți statul alocă 20,3 mii lei. În gimnaziul Hristici, o școală cu doar 56 de elevi, costul pentru fiecare copil se ridică la 17,6 mii lei.
Pentru comparație, în Liceul ”Constantin Stere”, cea mai mare școală din raion, unde învață 1265 de elevi, cheltuielile per elev sunt de aproape două ori mai mici – 10,8 mii de lei.
Pentru că școlile mici generează cheltuieli mari, deficitul bugetar constituie 3,9 milioane de lei, bani pe care autoritățile din Soroca trebuie să îi găsească an de an. După ce Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a anunțat, în octombrie 2017, un moratoriu pe închiderea școlilor, autoritățile din Soroca trebuie să caute în continuare soluții ca să mențină școlile mici. „În multe școli cu un număr mai mic de elevi instruirea se face simultan, asta înseamnă că un singur profesor predă în mai multe clase, se fac economii la alte capitole. În același timp, formula de finanțare nu prevede modalități de stimulare a cadrelor care au grade didactice. Avem școli mici, în care lucrează cadre foarte calificate și, respectiv, cheltuielile salariale sunt foarte mari”, susține șeful direcției de învățământ Soroca, Ghenadie Donos.
De la 25 ianuarie în Soroca a fost redeschisă școala din satul Ţepilova. Potrivit șefului de la educație, un număr mic de elevi a revenit în bănci după ce autoritățile au decis să redeschidă instituția. „Mulți sunt categoric împotrivă să revină copiii în sat, iar câțiva ne-au spus că au nevoie de timp ca să ia o decizie”. Așa cum după redeschiderea școlii din sat la Țepilova nu va mai circula autobuzul școlar, mulți părinți sun gata să plătească pentru drum, numai ca elevii să rămână în școala unde învață acum, ne-a spus seful Direcției educație.
Școlile mici necesită cheltuieli mari
Economista Tatiana Savva, coordonatoarea proiectului „Școala mea”, implementat de Centrul Analitic Expert Grup, susține că optimizarea rețelei școlare trebuie continuată. „Noi nu ne putem permite să avem 20-30 de elevi într-o școală. Aici e vorba de profesori buni, de salariile acestora, de baza tehnico-materială și cheltuieli din buget. Avem nevoie de o evaluare la nivel național, pe termen scurt, să vedem care este situația, să vedem unde putem îmbunătăți lucrurile, însă asta nu înseamnă în niciun caz că reforma nu trebuie continuată și că nu este nevoie de ea”.
Potrivit statisticilor oficiale, în anul curent de studii și-au sistat activitatea 24 școli primare, 23 gimnazii, 1 liceu și 1 școală pentru copii cu deficienţe în dezvoltarea intelectuală sau fizică. Totodată, 4 unități au fost transformate din gimnazii în școli primare, 14 licee au devenit gimnazii, iar în Chișinău a fost deschis un liceu nou.
Datele Inspectoratului Școlar Național arată că în țară există cel puțin 320 de școli de circumscripție, în care învață elevi din mai multe localități învecinate. Cele mai multe școli de circumcripție activează în raioanele Fălești (21), Orhei (17), Călărași (16).
Text, foto, video: Agenția New Project Media
