În perioada 4-8 mai 2026, comunitatea de sănătate publică din Europa se va reuni din nou pentru Săptămâna Europeană a Sănătății Publice – o săptămână dedicată creșterii gradului de conștientizare, schimbului de cunoștințe și mobilizării acțiunilor pentru o sănătate mai bună pentru toți.
Organizată anual, Săptămâna Europeană a Sănătății Publice oferă o platformă pentru profesioniști, instituții, studenți și cetățeni pentru a sublinia importanța sănătății publice și pentru a colabora la abordarea celor mai presante provocări actuale în materie de sănătate.
Toate activitățile din cadrul Săptămânii Europeane a Sănătății Publice 2026 se vor încadra în tema: Investiții pentru sănătate și bunăstare durabile.
Sănătatea publică este fundamentul unor societăți incluzive, pașnice și sustenabile. Investițiile în sănătatea publică, în toate sistemele, forța de muncă, mediile și infrastructura socială, consolidează democrația, promovează reziliența și oferă beneficii sociale și economice pe termen lung.
Abordarea factorilor determinanți politici, sociali, de mediu și comerciali ai sănătății este esențială pentru reducerea inegalităților și protejarea atât a oamenilor, cât și a planetei. Pentru a construi sisteme sustenabile, trebuie să acționăm în amonte, să redistribuim resursele și să punem în centrul acțiunilor realitățile trăite de oameni.
Fiecare zi a săptămânii se va concentra pe un subiect specific:
- Alinierea tuturor politicilor cu sănătatea publică.
- Prioritizarea echității prin investiții incluzive în sănătate
- Sănătatea mintală la răscruce: investiții în sănătatea publică, asistența medicală primară și comunități
- Protejarea sănătății publice și a democrației: combaterea dezinformării, consolidarea responsabilității și construirea încrederii
- Consolidarea și sprijinirea forței de muncă din domeniul sănătății
Aceste teme reflectă recunoașterea tot mai mare a faptului că sănătatea este modelată nu numai de sistemele de sănătate, ci și de mediile sociale, politice și economice.
4 mai: Alinierea tuturor politicilor cu sănătatea publică
Alinierea tuturor politicilor la sănătatea publică este o provocare practică cu care se confruntă zilnic profesioniștii din domeniul sănătății publice, factorii de decizie și actorii comunitari din întreaga Europă. Începând cu declarațiile fundamentale de sănătate publică, cum ar fi Alma-Ata și Carta de la Ottawa, se recunoaște de mult timp că sănătatea se extinde mult dincolo de sistemele de sănătate și necesită acțiuni în toate sectoarele societății. Dovezile arată în mod constant că cei mai puternici determinanți ai sănătății și ai echității în sănătate se află în afara sistemului de sănătate și sunt mai degrabă probleme intersectoriale, legate de transport, locuințe, educație, ocuparea forței de muncă sau politica climatică. Cu toate acestea, transpunerea acestei perspective în procesul decizional de rutină rămâne o provocare.
În Uniunea Europeană, alinierea începe adesea la nivel local și treptat.
Aceasta apare atunci când municipalitățile integrează echitatea în sănătate în planurile de adaptare la schimbările climatice; când departamentele de transport și planificare prioritizează accesibilitatea pietonală și accesul la servicii; când serviciile sociale, de locuințe și de sănătate publică colaborează pentru a aborda sărăcia energetică și îmbătrânirea populației; sau când autoritățile locale utilizează evaluarea impactului asupra sănătății pentru a informa deciziile de planificare. Aceste inițiative sunt rareori etichetate drept politici sau strategii intersectoriale de sănătate, însă demonstrează cum obiectivele comune și beneficiile comune pot face colaborarea atât fezabilă, cât și relevantă.
Această experiență bazată pe practică se aliniază cu tema Săptămânii Europene a Sănătății Publice: „Investiții pentru sănătate și bunăstare durabile”.
Dovezile arată din ce în ce mai mult că investițiile în prevenție, echitate și medii de sprijin nu reprezintă costuri, ci investiții cu randament ridicat care consolidează reziliența, participarea economică și bunăstarea societății. Vizibilizarea acestor investiții – prin alegeri politice zilnice și acțiuni comunitare – este esențială.
5 mai: Prioritizarea echității prin investiții în sănătatea publică
Prioritizarea echității prin investiții incluzive în sănătate este esențială pentru consolidarea sistemelor de sănătate și a societăților din întreaga Europă. Dovezile demonstrează în mod constant că inegalitățile în sănătate sunt sistematice, determinate social și evitabile, reflectate, de exemplu, în discriminare și rasism, disparități de gen și de sex sau acces diferențiat la educație de calitate, locuințe și servicii de sănătate. Reducerea acestor decalaje nu este doar o chestiune de justiție socială, ci și de sustenabilitate pe termen lung a sistemului.
Investițiile orientate spre echitate necesită depășirea abordărilor universale și abordarea barierelor structurale cu care se confruntă populațiile vulnerabile. OMS Europa subliniază faptul că un decalaj tot mai mare în ceea ce privește echitatea în sănătate amenință coeziunea socială, încrederea instituțională și stabilitatea economică și că echitatea și incluziunea sunt esențiale pentru o redresare echitabilă și durabilă. Prin urmare, investițiile în prevenție și politici de sănătate publică incluzive nu sunt doar o chestiune de echitate, ci o strategie practică pentru societăți mai puternice și mai rezistente.
Acum, aceste abordări incluzive apar tot mai des la nivel local: municipalitățile concep programe de vaccinare sensibile din punct de vedere cultural; autoritățile regionale alocă fonduri specifice cartierelor afectate; organizațiile comunitare colaborează cu instituțiile publice pentru a îmbunătăți accesul la servicii; sau sistemele de sănătate integrează criterii de echitate în deciziile de bugetare și planificare. Aceste eforturi demonstrează modul în care guvernarea incluzivă poate transforma angajamentul în acțiune.
Acest obiectiv se aliniază puternic cu tema Săptămânii Europene a Sănătății Publice: „Investiții pentru sănătate și bunăstare durabile”. Abordarea inegalităților nu reprezintă un cost suplimentar, ci o investiție cu randament ridicat în stabilitatea și bunăstarea societății.
6 mai: Sănătatea mintală la răscruce: investiții în sănătatea publică, asistența medicală primară și comunități.
Sănătatea mintală a ajuns în centrul agendelor politice din Uniunea Europeană.
Schimbările tehnologice, de mediu, economice și societale rapide afectează capacitatea oamenilor de a face față și de a-și menține bunăstarea pe tot parcursul vieții. La nivel politic, abordarea cuprinzătoare a Comisiei Europene privind sănătatea mintală recunoaște necesitatea unui răspuns holistic bazat pe principiile directoare ale prevenției adecvate și eficiente; accesului la asistență medicală mintală de înaltă calitate și la prețuri accesibile; și incluziunii sociale după recuperare. Se acordă o atenție deosebită copiilor și tinerilor, reducerii stigmatizării, capacității forței de muncă și investițiilor mai puternice în sistemele de sănătate mintală.
În ciuda vizibilității sporite, rămân lacune importante în implementare. Serviciile sunt adesea fragmentate, promovarea și prevenția sănătății rămân subdezvoltate, iar factorii determinanți la nivel comunitar sunt abordați insuficient. Stigmatizarea, discriminarea și încălcările drepturilor omului împotriva persoanelor cu afecțiuni mintale sporesc povara.
Dincolo de datele robuste și cadrul teoretic necesare, abordările politice precum abordarea la nivelul întregii societăți sunt promițătoare. Întrebarea nu este doar cum să tratăm bolile mintale mai eficient, ci și cum să integrăm bunăstarea mintală în structurile societale. Abordarea la nivelul întregii societăți recunoaște responsabilitatea comună a colegilor, guvernelor, furnizorilor de servicii medicale și sociale, școlilor și comunităților. Programele de sănătate mintală bazate pe școli și comunitate, inițiativele de alfabetizare digitală și strategiile sensibile la gen sunt relevante în atenuarea riscurilor și promovarea rezilienței, în special în rândul tinerilor.
Cu toate acestea, sunt necesare investiții durabile, care trebuie să acorde prioritate prevenției în amonte, sprijinului forței de muncă și modelelor de îngrijire bazate pe comunitate.
Acest obiectiv susține direct tema generală a Săptămânii Europene a Sănătății Publice: „Investiții pentru sănătate și bunăstare durabile”. Investițiile în sănătatea mintală nu înseamnă doar extinderea serviciilor. Este vorba despre alinierea sistemelor, responsabilizarea comunităților și consolidarea fundamentelor rezilienței societale.
7 mai: Protejarea sănătății publice și a democrației: combaterea dezinformării, consolidarea responsabilității și construirea încrederii
„Într-o eră a dezinformării, ne angajăm să comunicăm pe bază de dovezi, să ascultăm preocupările reale și să protejăm discursul public de manipulare.”.
Protejarea sănătății depinde nu doar de servicii eficiente, ci și de modul în care se iau deciziile. OMS Europa a subliniat de mult timp faptul că guvernanța este un factor determinant al sănătății, evidențiind importanța transparenței, a responsabilității și a abordărilor la nivelul întregii societăți în conturarea unor politici corecte și eficiente. O guvernanță puternică consolidează încrederea, susține coerența politicilor și permite colaborarea între sectoare.
Instituțiile publice (de sănătate), guvernele și comunitățile științifice depind de încrederea publicului. Percepțiile despre vaccinuri, strategiile de prevenție și alte măsuri de sănătate publică pot fi influențate de informații false și înșelătoare, în special în cazul în care comunicarea nu răspunde preocupărilor și realităților trăite de oameni. OMS a definit infodemia ca o provocare structurală de sănătate publică care necesită mai mult decât simple mesaje corective, ci și sisteme consolidate de comunicare a riscurilor, transparență și implicare comunitară.
Participarea comunităților este percepută ca o cheie a legitimității și încrederii. Atunci când comunitățile sunt implicate în mod semnificativ în procesul decizional, politicile sunt mai receptive, echitabile și bazate pe experiența trăită.
Actorii din domeniul sănătății publice și profesioniștii din domeniul sănătății nu sunt cei care reproiectează platformele, dar sunt esențiali pentru a asigura consolidarea încrederii prin continuitatea îngrijirii, informații de înaltă calitate accesibile la nivel local și o comunicare consecventă și continuă care recunoaște că pacienții sosesc integrați în sistemul lor informațional complex.
8 mai: Consolidarea și sprijinirea forței de muncă din domeniul sănătății
În Uniunea Europeană și nu numai, forța de muncă din domeniul sănătății și îngrijirii se confruntă cu o criză prelungită și tot mai profundă. Schimbările demografice, nevoile de sănătate ale populației în continuă evoluție, tranzițiile tehnologice, dinamica pieței muncii și presiunile tot mai mari asupra profesioniștilor de a gestiona decizii complexe în condiții constricționate remodelează forța de muncă pentru deceniile următoare. Soluțiile privind forța de muncă trebuie să se bazeze pe dovezi și să fie mai bine aliniate între cercetare, politici și practica organizațională; iar experiențele din prima linie – inclusiv provocările legate de colaborare, deciziile de retenție, presiunile migrației și prejudiciile morale – trebuie să informeze reformele la nivel organizațional, național și transnațional.
Dovezile europene recente confirmă amploarea provocării. Raportul „Sănătatea: Europa 2024” estimează că un deficit de aproximativ 1,2 milioane de lucrători în domeniul sănătății în UE necesită o strategie cu mai multe aspecte: creșterea ofertei de profesioniști prin educație, formare profesională și recrutare specifică; îmbunătățirea retenției prin îmbunătățirea condițiilor de muncă, a dezvoltării carierei și a bunăstării; creșterea productivității prin adoptarea unor modele inovatoare de îngrijire, cum ar fi transferul sarcinilor, serviciile integrate și comunitare, precum și utilizarea eficientă a instrumentelor digitale și a soluțiilor bazate pe date.
Planul de acțiune al OMS pentru forța de muncă în domeniul sănătății și îngrijirii 2023–2030 subliniază, că extinderea capacității de formare nu va fi suficientă. Strategiile durabile privind forța de muncă necesită sprijinirea mediilor de lucru, îmbunătățirea inteligenței forței de muncă, consolidarea guvernanței și investiții pe termen lung în dezvoltarea competențelor, leadership și bunăstare.
Consolidarea și sprijinirea forței de muncă necesită atenție la mai multe niveluri: bunăstarea individuală și dezvoltarea profesională; cultura organizațională și leadership; îmbunătățirea sistemelor naționale de planificare; și consolidarea mecanismelor europene de cooperare.
Investițiile în forța de muncă din domeniul sănătății și îngrijirii protejează calitatea îngrijirii, consolidează reziliența sistemului, consolidează încrederea publicului și asigură că sistemele de sănătate rămân capabile să răspundă viitoarelor schimbări demografice și provocărilor societale mai ample.
