„Rog să fiu eliberat din proprie inițiativă…”. Ce s-a ascuns în spatele celor mai răsunătoare demisii ale anului 2025

Pe lângă resetarea garniturii guvernamentale în urma învestirii Guvernului Munteanu, anul 2025 a adus demisii care nu au fost doar cap de afiș, dar și au provocat discuții în controversă. Mai mulți funcționari din fruntea unor instituții „strategice” ale statului au renunțat la fotolii. Vechea echipă a Procuraturii Anticorupție a făcut un pas în „umbră”, sub presiunea unei eventuale comasări a procuraturilor specializate. După valul de demisii din sistemul judecătoresc în 2024, alți 11 magistrați au renunțat la robă, invocând în special motive personale, deși un factor „catalizator” a fost evaluarea externă. În aceeași situație s-au pomenit și 17 procurori. Pe fundalul scandalului de corupție de la vamă, fostul șef al Serviciului este retras din funcția pe care o deținea de un an și propulsat în alta. Și la vârful administrației UTA Găgăuzia au avut loc schimbări, cerute și așteptate de mai multă vreme la Chișinău. Deși majoritatea demisionarilor au plecat englezește, renunțarea la funcții s-a produs, în unele cazuri, în circumstanțe nu tocmai univoce.  

Dragalin & Iachimovschi  și proiectul care le-a „grăbit” demisia

Veronica Dragalin și-a anunțat demisia în luna februarie 2025, după ce plecarea sa a fost cerută de premierul din acea perioadă, Dorin Recean, dar și pe fundalul unor critici venite din partea președintei Maia Sandu. Punctul de fierbere, totuși, a fost atins în momentul în care parlamentarii erau cu mâna pe butoane, pentru a vota proiectul de lege care prevede comasarea PA și PCCOCS. Dragalin a anunțat că renunță la funcție pe pagina sa de socializare, invocând o „amenințare gravă”.

„În ultimele zile am ajuns la concluzia dificilă și dureroasă că însăși fundația eforturilor de combatere a corupției, pe care am construit-o, este acum sub o amenințare gravă. Legea propusă de 29 de deputați în parlament, care propune lichidarea Procuraturii Anticorupție, este un atac asupra sistemului de justiție. Acest proiect de lege subminează progresul pe care l-am făcut, compromite independența justiției și slăbește capacitatea țării noastre de tragere la răspundere penală pe cei aflați la putere, care încalcă legea”, spune Dragalin.

Veronica Dragalin a avut un mesaj special pentru parlamentari.

„Stimați deputați în parlament, vă îndemn să reflectați cu atenție asupra consecințelor acestor decizii. Lichidarea PA va avea implicații grave și periculoase pentru statul de drept în Republica Moldova și pentru parcursul european consacrat în Constituția R. Moldova. Ca deputați, aveți obligația să respectați Constituția. Prin aprobarea acestei legi transmiteți mesajului că justiția poate fi influențată prin capricii politice. Transmiteți mesajul că procurorii și toți tinerii care ar dori să devină procurori că cei care își asumă responsabilități importante pot fi înlăturați sau retrogradați din funcție. Transmiteți mesajul către moldovenii din diasporă că nu merită să te întorci acasă. Încă nu este prea târziu să schimbați parcursul cu lupta împotriva corupției la nivel înalt. Vă implor să vă gândiți la interesul cetățenilor pentru care lucrăm noi cu toții, să protejați progresul pe care l-am făcut în lupta corupției și să votați împotriva acestei legi. Votul dvs pe acest proiect de lege va decide viitorul țării noastre, iar istoria va judeca dacă ați ales să protejați justiția sau să o subminați în acest moment periculos”, a menționat atunci Dragalin.

La finalul discursului, Dragalin și-a anunțat demisia.

„Eu nu pot, cu bună conștiință, să rămân în funcția de procuror-șef al PA știind că munca pe care am depus-o și rezultatele pe care le-am obținut, oricât de modeste ar fi, ar putea fi anulate de o lege care va face mai greu, dacă nu imposibil, să investigăm corupția la cele mai înalte nivele. Această lege este un atac asupra valorilor fundamentale pe care societatea noastră le prețuiește. Astăzi am depus o cerere de demisie către procurorul general, cu speranța că această inițiativă legislativă nu va merge înainte. Lupta pentru integritate, responsabilitate și transparență trebuie să continue. Am încredere în curajul celor care rămân angajați în această cauză. Munca noastră nu se încheie aici”, a conchis Dragalin.

Proiectul de lege privind crearea PACCO a fost aprobat de Parlament în prima lectură, la începutul lunii februarie, după discuții furtunoase în Parlament.

Șefi ai instituțiilor vizate – Procuratura Anticorupție (PA) și Procuratura Pentru Combaterea Crimei Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), au avertizat despre riscuri. La dezbateri au participat mai mulți experți în domeniul justiției.

Șeful PCCOCS, procuratură specializată vizată de comasare, Victor Furtună, a menționat că crearea unei instituții noi, în termen de câteva luni, ar fi o misiune ireală.

„Trebuie să existe mecanisme clare privind soarta cauzelor penale, pentru că există riscul ca acestea să fie afectate. În fiecare cauză penală există avocați care sunt atenți la orice detaliu și își fac meseria. Dacă un procuror omite un termen, avocatul nu îl va ierta, nici judecătorul de instrucție”, a spus Furtună.

Potrivit autorilor proiectului, prin această inițiativă s-ar propune consolidarea eforturilor de combatere a corupției și a criminalității organizate prin reunirea competențelor existente într-o structură specializată unificată și eficientă.

„Proiectul de lege a fost inițiat de un grup de deputați din Fracțiunea „Partidul Acțiune și Solidaritate”, în urma deciziei Consiliului Suprem de Securitate din 20 ianuarie 2025. Propunerea vine ca răspuns la creșterea amenințărilor de corupție electorală, adesea facilitate de rețele criminale organizate”, a comunicat Legislativul.

Documentul legislativ stabilește principiile de organizare și funcționare ale PACCO, inclusiv dispoziții tranzitorii privind reorganizarea instituțională și transferul de competențe. Instituția va fi condusă de un procuror-șef, ajutat de un adjunct sau, după caz, de câțiva adjuncți.

Astfel, noua procuratură ar urma să fie specializată în două domenii – combaterea infracțiunilor de corupție și a faptelor conexe actelor de corupție și combaterea criminalității organizate, a terorismului și a torturii. Instituția va conduce urmărirea penală în cauzele privind infracțiunile în care urmărirea penală este exercitată de către organele de urmărire penală ale organelor centrale de specialitate. PACCO va mai exercita și va conduce urmărirea penală în cauzele transmise acesteia pentru instrumentare de către Procurorul General și va reprezenta învinuirea în instanța de fond, de apel și de recurs în cauzele menționate.

Aviz negativ din partea Comisiei de la Veneția

La aproape un an de la demisia șefei PA, Ministerul Justiției  a primit avizul Comisiei de la Veneția, care ridică mai multe semne de întrebare privind eficiența și necesitatea  proiectului de lege privind comasarea procuraturilor specializate și crearea unei noi structuri – PACCO.

„Înainte să vedem sau să anticipăm, noi trebuie să analizăm. Asta este important. Astăzi avem un grup de lucru instituțional, avem acele recomandări ale Comisiei de la Veneția, avem informațiile necesare care vor fi integrate pe acest segment pe decuplare sau, cum spuneți, pe delimitarea competențelor între PA și CNA. (…) Noi am luat act, noi analizăm cu deosebită atenție acel raport (al Comisiei de la Veneția – n. r.). Totodată, avem și informațiile noastre instituționale. Și iată când integrăm toată chestia asta, când avem o concluzie și când vom avea clar proiectul sau ce modificăm, vă vom informa”, a spus ministrul Justiției, citat de NM.

Comisia de la Veneția și Direcția Generală pentru Drepturile Omului (DGI) a Consiliului Europei au transmis autorităților de la Chișinău un aviz negativ asupra proiectului de lege privind înființarea Procuraturii Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate (PACCO). Riscurile implementării ar consta în posibila blocare a dosarelor de rezonanță, dar și în pericolul afectării independenței judecătorilor.  Avizul specifică și faptul că reforma nu este una justificată și că o eventuală PACCO nu va da rezultatele așteptate.

În octombrie curent, pleacă din funcție și fostul adjunct al lui Dragalin, Octavian Iachimovschi.  Acuzatorul, care a instrumentat mai multe episoade din dosarul Frauda bancară, a comentat că este alegerea sa „de a nu mai face parte din Procuratura Republicii Moldova”.

După o perioadă în care nu a dorit să comenteze informațiile despre demisia sa, deja fostul adjunct de la Procuratura Anticorupție, Octavian Iachimovschi, a explicat decizia de a se despărți de procuratură. Într-un mesaj pe pagina sa de socializare, procurorul spune că, deși nu a așteptat recunoștință pentru munca făcută, a avut sentimentul  „că cineva dă cu piciorul în căldările cu apă pe care le car”.

„Azi a fost ultima mea zi de munca în calitate de procuror. Am dedicat 14 ani, dar în care am adunat cît alții adună în 30. Am decis că ajunge, am înțeles ca am făcut tot ce am putut și sper sincer ca alții sa faca mai bine. Am luat aceasta decizie mai multe luni in urma (la inceputul lunii iunie), mai exact cind am primit notificarea de la comisia vetting prin care am fost informat ca nu exista dubii privind integritatea mea etica si financiara (cei care ma cunosc, și sunt mii, știu că nu putea să fie o altfel de concluzie). Am plecat pentru că nu mai simt ca munca mea in calitate de procuror poate sa contribuie intr-o măsură eficienta la independența și eficiența sistemului de justiție. Mai, în detaliu… , am avut un sentiment în ultima perioada ca cineva da cu piciorul în căldările cu apa pe care le car”, a scris Iachimovschi.

Procurorul mai scrie că eforturile instituției pe care o conduce au fost apreciate mai mult în afara țări decât în Republica Moldova.

„Am trăit ani dificili la Procuratura Anticorupție. Nopti la rînd dormite în automobil in diferite colturi ale tarii, sîmbete, duminici, sărbători, o pandemie petrecute la serviciu. Dar am fost alaturi de colegi devotați, integri si dedicați Republicii Moldova si muncii pe care o fac chiar dacă sunt „scăldați” în ape murdare de oameni care ori sunt plini de mizerie, ori aleg doar sa îi asculte pe ultimii. Totuși au fost 14 ani pe care nu îi regret nici măcar un minut. Pot spune că Procuraturii Anticorupție îi lipsesc multe lucruri, dar cel mai mult atenția, analiza și susținerea voastră. Încercați să întelegeți ce este Procuratura Anticorupție si ce face aceasta instituție. Fiecare angajat din PA este o investiție (foarte mica, de fapt scoatem din buzunar mai putin de un euro pe an ca sa finanțăm PA) în lupta cu corupția, un potențial pe care riscam să îl ratăm. E trist sa auzi că ceea ce face PA este mult apreciat în afara țării si mai puțin aici (și o spun în bună cunoștință de cauză). Am văzut mii de mesaje de apreciere a unor rezultate obținute de echipa PA, dar care erau cu regret adresate altor instituții sau chiar unor politicieni. E ca și cum cineva ar lauda vecinul vostru pentru gardul pe care l-ați făcut personal. Nu evitați sa criticați PA. Critica bună si corecta nu este o supărare pentru foștii mei colegi ci un stimul de a face mai bine. Încercați sa aveți convingerea că posedați adevărul obiectiv. Că aveți informația necesară și suficientă pentru a da o opinie corecta, una pe care nu veți fi nevoiți sa o explicați rudelor, prietenilor sau colegilor sau să o vă amintiți. Până la urmă oamenii cinstiți nu sunt obligați sa aibă o memorie bună”, susține fostul adjunct al PA.

Octavian Iachimovschi a lucrat în Procuratura Anticorupție începând cu 14 iunie 2011. El a fost adjunctul fostului şef al Procuraturii Anticorupţie, dar a fost demis de fostul procuror general, Alexandr Stoianoglo, pe motiv că trebuie să se concentreze pe dosarul cu privire la frauda bancară.

Pe 15 martie 2023, Iachimovschi a fost numit să asigure interimatul funcţiei de şef-adjunct al Procuraturii Anticorupţie (PA), alături de procurorii Vasile Plevan şi Mihail Ivanov. Iachimovschi a fost anterior concurentul Veronicăi Dragalin, în concursul pentru şefia PA, după care au conlucrat.

Iachimovschi a fost unul dintre cei mai vocali procurori, în timpul dezbaterilor privind comasarea PA și PCCOCS, proiect la care s-a renunțat ulterior.

„Atunci când proiectul a fost votat în prima lectură, s-a observat că mulți deputați nu sunt preocupați de comasarea procuraturilor, ci mai degrabă de excluderea unor procurori din aceste structuri. Comisia de Vetting va decide dacă aceștia își au sau nu locul în procuraturile specializate.Transferul procurorilor către procuraturile teritoriale echivalează cu o retrogradare, eludând atât legislația muncii, cât și procedurile disciplinare. În plus, dosarele nu sunt transferate între procuraturi doar pentru statistică, ci între procurori, ceea ce complică procesul. (…) Crearea unei noi procuraturi nu poate asigura funcționalitatea imediată doar prin numirea unui procuror-șef. Este nevoie de cel puțin 60-70 de procurori pentru ca instituția să fie operațională. Abia atunci se poate discuta despre transferul a sute sau chiar mii de dosare din alte structuri, pentru a menține eficiența urmăririi penale”, a comentat Iachimovschi.

Furtuna dinaintea alegerilor: fruntași PAS se detașează de partid

Dumitru Alaiba și-a anunțat plecarea din fotoliul de ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării pe 13 martie. Acesta susținea că „merge înainte” și că va rămâne alături de  Maia Sandu și Dorin Recean.

„Azi merg la ultima mea ședință de guvern. Au fost 2 ani jumătate de muncă enormă, în care am dat toate cunoștințele și energia mea ca să mișcăm lucrurile înainte. Acum este nevoie de următorul pas. Voi continua să servesc interesele țării oricât va fi nevoie și oriunde voi fi. Voi continua să fiu alături de Președinta Maia Sandu, de Prim-ministrul Dorin Recean și de echipa de guvernare și le mulțumesc pentru încredere. Am pus fundamentul stabilității economice și, la această etapă, cred că este nevoie de un impuls nou, care să accelereze procesele începute pentru a asigura creștere economică. A fost onoarea vieții mele să-mi aduc contribuția. Mergem înainte!”, a scris Alaiba.

 Dumitru Alaiba a condus Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării din luna noiembrie 2022.

În luna aprilie, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a exclus-o din formațiune pe fosta președintă a Comisiei juridice din Parlament, deputata Olesea Stamate. Demisia a avut legătură cu scandalul provocat de modificarea Legii amnistiei, care a deschis posibilități pentru eliberarea condiționată a unor persoane condamnate la închisoare pe viață. Olesea Stamate spune că înțelege decizia partidului, dar are sufletul împăcat, căci acțiunile sale au fost corecte și legale.

Anunțul despre excluderea din partid a Olesei Stamate a fost făcut de președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu. Speakerul a declarat că excluderea a fost decisă de Biroul Permanent Național al PAS și este o poziție agreată majoritar. Decizia ar fi fost luată „în urma unei analize preliminare a impactului legislativ al unor amendamente promovate de Stamate în anii 2022–2023”.

„Din cauza unui abuz de încredere, am votat o lege modificată de o colegă, specialist în domeniu, a cărei bună credință nu a fost pusă la îndoială la acea vreme. Suntem conștienți de efectele grave ale acestei scheme puse la punct de-a lungul a mai multor ani. Azi, Olesea Stamate a fost exclusă din PAS. Îi cerem să-și depună mandatul de deputat, de care a făcut uz pentru a crea acest proces viciat”, a declarat Grosu.

În comunicatul emis PAS, Olesea Stamate, în calitate de președintă a Comisiei juridice, numiri și imunități, ar fi introdus mai multe amendamente la Legea amnistiei care au permis, într-un final, eliberarea unor deținuți condamnați la închisoare pe viață.

„Prin amendamentele din iulie și noiembrie 2022, s-au creat premisele ca deținuții condamnați pentru crime deosebit de grave să beneficieze de un tratament legal preferențial și să fie eliberați. Unul dintre amendamente a eliminat obligativitatea demonstrării lipsei riscului de recidivă, iar altul a introdus explicit posibilitatea comutării pedepsei”, se arătaă în comunicatul PAS.

După anunțarea deciziei de excludere a sa din PAS, Olesea Stamate a scris că a primit cu înțelegere decizia conducerii PAS. „Înțeleg contextul politic și atacul informațional dur din ultimele zile, direcționat atât împotriva partidului, cât și împotriva mea personal, mai ales într-un an electoral sensibil”. Totodată, ea a spus că are „sufletul împăcat: toate acțiunile mele au fost corecte și legale”.

„Rămân devotată principiilor legalității, statului de drept și valorilor democratice. Cred că mai există moralitate în politică. Cred că mai există jurnaliști care respectă codul deontologic și principiile unei prese obiective. Cred în viitorul european al Moldovei. Cred în o politică curată, corectă și în interesul cetățeanului. Dumnezeu e Mare și le vede pe toate!”, a scris fosta deputată.

În luna octombrie, Secretarul general al Guvernului, Artur Mija, și-a dat demisia. Într-o postare pe rețelele de socializare, Artur Mija a precizat că renunță și la funcția de secretar general al PAS, dar că va rămâne membru de partid.

„Se fac aproape 10 ani de când sunt implicat politic la PAS. În acești 10 ani, am participat în 10 campanii electorale naționale și am avut onoarea să coordonez două dintre ele – alegerile locale din 2023 și alegerile parlamentare din 2025. După 10 ani de implicare, am decis să iau o pauză de la activitatea politică pe durata următorului mandat al guvernării”, a scris Mija.

Acesta a accentuat însă că decizia ar fi fost luată înainte de campania electorală, fiind una personală. Și chiar a concurat pentru funcția de deputat pe listele PAS, dar ulterior a renunțat la mandat.

„Rog respectuos să nu intuim alte motive, pentru că ele nu există. În acești 10 ani nu am fost o persoană activă public, nu am participat la emisiuni, nu am frecventat recepții, dar am avut privilegiul și responsabilitatea să fiu „acolo” unde s-au luat multe decizii importante, atât pentru PAS cât și pentru Republica Moldova”, a insistat acesta.

Alături de Mija, și fostul premier Dorin Recean, care a avut poziția a doua în lista electorală PAS, a anunțat că se retrage din politică. Totuși, ulterior a completat echipa Maiei Sandu.

Pe 10 decembrie, Sandu a semnat decretul de numire a sa în funcția de emisar special pentru dezvoltare și reziliență.

Emisarul special pentru dezvoltare și reziliență are misiunea de a contribui la promovarea eforturilor interinstituționale și multisectoriale orientate spre consolidarea capacității statului de a preveni și combate amenințările de tip hibrid la adresa securității naționale. Mandatul prevede, totodată, promovarea imaginii Republicii Moldova în cadrul platformelor și organizațiilor internaționale dedicate rezilienței și securității, precum și schimbul de bune practici cu țările partenere. De asemenea, emisarul special va contribui la mobilizarea sprijinului necesar pentru consolidarea rezilienței instituționale, economice și sociale a țării.

Fostul ministru de Externe, Nicu Popescu, a renunțat la mandatul de deputat la sfârșitul lunii octombrie. Diplomatul a acceptat oferta președintei Maia Sandu, care l-a numit emisar special al Președintelui RM pentru afaceri europene și parteneriate strategice. Decretul prezidențial a fost semnat pe 31 octombrie.

Emisarul special pentru afaceri europene și parteneriate strategice are mandatul de a consolida sprijinul pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, de a avansa dimensiunea politică a procesului de aderare și de a dezvolta relațiile cu partenerii strategici ai țării pentru consolidarea păcii și securității, în strânsă cooperare cu Președintele Republicii, Guvernul și Parlamentul.

Funcția de emisar special are rolul de a consolida activitatea instituției prezidențiale prin implicarea unor specialiști cu pregătire aprofundată în domenii de importanță strategică pentru țară, în vederea realizării priorităților stabilite de Președinte, se arată într-un comunicat al instituției prezidențiale.

Val de percheziții în dosare de corupție la vamă și… o demisie formală

În luna noiembrie, șeful Serviciului Vamal, Alexandru Iacub, și-a depus marți cererea de demisie. Acesta nu a menționat motivul plecării sale din funcție, dar a dat de înțeles că aceasta nu ar avea legătură cu scandalurile de corupție de la vamă. Iacub s-a ales cu o altă funcție, cea de secretar general adjunct al Executivului.

În mai 2025, în toiul reținerii șefului Biroului Vamal Centru, Iurie Gorea, și a șefului Postului Vamal intern Căușeni, Cristian Olărescu, Iacub declara că nu va demisiona. În această perioadă a fost făcută publică o  „notă informativă” atribuită Direcției Integritate și Supraveghere, care ar fi fost adresată lui Iacub și care ar viza scheme de corupție în cadrul instituției. Iacub a replicat că ar fi vorba despre un fals și că „oricine poate să ia o listă de funcționari din oricare instituție și să-i pună pe pagină”.

Luna mai a fost luna perchezițiilor la Serviciul Vamal.

Pe 29 mai, ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA) i-au luat prin surprindere de angajații vamei Leușeni, suspectați că ar fi implicați în acte de corupție. În cadrul operațiunii, o persoană a fost reținută, iar alți 5 vameși erau cercetați în stare de libertate.

„Potrivit materialelor cauzei, persoanele publice din cadrul postului Vamal Leușeni, folosindu-se de situația de serviciu, ar fi creat o schemă infracțională de pretindere și primire de mijloace bănești ce nu li se cuvin de la conducătorii de curse internaționale pentru perfectarea fără obstacole a procedurilor vamale. Din materialele acumulate rezultă că schema avea un caracter continuu, iar mijloacele bănești pretinse variază în funcție de destinația, cantitatea, volumul și valoarea mărfurilor transportate peste frontiera de stat. În cadrul efectuării măsurilor speciale de investigație, au fost documentate acțiunile ilegale ale șase funcționari vamali, fiind pornite 5 cauze penale. Pentru acumularea materialului probator, sub conducerea procesuală a procurorilor mun. Chișinău, au fost efectuate 20 de percheziții la birourile de serviciu, domiciliile și în automobilele funcționarilor vamali menționați, fiind ridicate probe pertinente cazului examinat. CNA precizează că activitatea postului vamal nu a fost afectată”, se arată în comuncatul CNA..

Cu o săptămână înainte de descinderile de la Leușeni, oamenii legii l-au reținut pe șeful Biroului Vamal Centru, Iurie Gorea, dar și pe un broker vamal, într-o cauză penală de corupere pasivă, comisă în circumstanțe agravante.

Oamenii legii susțin că cei doi, în complicitate cu alte persoane, identitatea cărora la moment nu poate fi dezvăluită, ar fi primit în mai multe tranșe suma de peste 40 de mii de dolari, bani care erau destinați pentru facilitarea trecerii mărfurilor peste frontiera vamală a Republicii Moldova. Ar fi vorba despre importul de mărfuri în țară, destinate segmentului transnistrean.

Au fost depistate obiecte și documente relevante pentru cauză penală, inclusiv mijloace financiare în diversă valută ale căror proveniență urmează a fi investigată.

Demisie „forțată” la Comrat

După o perioadă în care a refuzat să renunțe la fotoliu, chiar dacă-i expirase mandatul, președintele Adunării Populare a UTA Găgăuzia, Dmitri Constantinov, recent condamnat la 12 ani de închisoare pentru acte de corupție, și-a anunțat plecarea din funcție. Într-un comunicat video, publicat de GRT, Constantinov spunea că a luat personal decizia, fără a fi presat sau influențat.

„În data de 14 noiembrie 2025 a avut loc o ședință a Prezidiului Adunării Populare a Găgăuziei, în cadrul căreia au fost abordate două aspecte principale de pe ordinea de zi. Prima problemă discutată de membrii Prezidiului a fost stabilirea datei alegerilor deputaților în Adunarea Populară a Găgăuziei. În urma discuției, s-a decis să se prezinte propunerea relevantă Legislativului spre examinare. Ședința Adunării Populare a Găgăuziei, în cadrul căreia va fi analizată această problemă, este programată pentru 27 noiembrie 2025. Al doilea punct de pe ordinea de zi a fost examinarea cererii de demisie a Președintelui Adunării Populare a Găgăuziei. Prezidiul a susținut decizia de a demisiona și a aprobat acțiunile procedurale necesare în conformitate cu procedura stabilită. Prezidiul va continua să lucreze pentru a asigura funcționarea stabilă a legislativului și pentru a se pregăti pentru viitoarele alegeri”, susținea Constantinov.

Plecarea din funcție a fost însă precedată de vizita directorului Serviciului de Informații și Securitate (SIS) la Comrat. Acolo a avut o discuție cu „ușile închise” cu Constantinov, cu bașcanul interimar, Ilia Uzun. dar și cu alți lideri din regiune.

Dmitri Constantinov este unul dintre cei mai activi parteneri politici ai lui Ilan Șor.

Împreună cu bașcana Evghenia Guțul, Constantinov l-a vizitat în repetate rânduri pe Șor și în Israel. În acea perioadă, cei trei discutau despre condițiile de formare a Comitetului Executiv. Conform unor surse, lista membrilor a fost aprobată de Ilan Șor, în cadrul acestor întâlniri.

Constantinov a mers și la Moscova, la evenimentul de constituire a blocului Victorie/Pobeda.