Comunicare pentru schimbare: din experiența altora
Cunoscătorii afirmă că, gunoaiele nu sunt doar o sursă de poluare și o rușine, dar și o cale de… îmbogățire, dacă știi cum să le „gestionezi” corect. Or, dacă această ipoteză este corectă, la Soroca banii se tăvălesc chiar sub picioarele noastre, fiindcă avem parte de o mulțime de gunoiști neautorizate. Este de-ajuns să faci o mică excursie pe cheiul Nistrului ca să-ți dai seama ce potențial de îmbogățire avem (foto). Ce-i drept, gunoiștile au devenit un fel de carte de vizită a urbei de pe Nistru nu de un an-doi, dar, sincer vorbind, acest flagel ne va mai mozoli ochii încă multă vreme înainte și de vină sunt deopotrivă și autoritățile, și cetățenii. Lucru care nu se poate spune și despre județul Buzău, înfrățit cu sorocenii, și care a făcut deja primul pas spre normalitate, după care vor urma, cu siguranță, și alți pași…
Așa se „depozitează gunoiul la Soroca…
După ce, timp de șapte ani, gestionarea deșeurilor în județul Buzău s-a făcut mai mult după ureche, și nu o spunem noi, ci au atras atenția reprezentanții Agenției Județene pentru Protecția Mediului încă din 2018, autoritățile au făcut recent un prim pas concret pentru intrarea în legalitate. La Consiliul Județean a fost semnat contractul pentru actualizarea/revizuirea Planului județean de gestionare a deșeurilor și pentru întocmirea Studiului de fezabilitate „Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Buzău”.
Contractul are o valoare de 1.752.440 lei fără T.V.A. și o durată de 15 luni, executant fiind ROMAIR CONSULTING S.R.L. și I. FRANTZIS & ASSOCIATES LTD, cu lider de asociere ROMAIR CONSULTING SRL. După semnarea contractului, prestatorul are la dispoziție șase luni pentru întocmirea și predarea Planului Județean de Gestionare a Deșeurilor și o perioadă de 15 luni pentru întocmirea și predarea studiului de fezabilitate pentru realizarea obiectivului de investiții “Sistem de Management Integrat al Deșeurilor în județul Buzău”. Obiectivele proiectului sunt realizarea unui “Depozit ecologic pentru deșeuri menajere, stație de tratare mecanico-biologică, stație de compostare a deșeurilor și stație de sortare a deșeurilor” pe teritoriul comunei Poșta Câlnău, retehnologizarea stațiilor de transfer existente și operaționale din localitățile Cislău și Beceni, precum și închiderea depozitului neconform de deșeuri din municipiul Râmnicu Sărat. „Sunt convins că implementarea proiectului “Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Buzău” va duce la o scădere semnificativă a poluării și va avea un impact pozitiv în creșterea calității aerului și a vieții în județul nostru!”, a precizat Neagu, după semnarea contractului.
Primăria Râmnicu Sărat, sancțiuni de la UE
Până la sfârșitul anului, primăria municipiului trebuie să închidă depozitul de deșeuri municipale și să decontamineze curtea Rafinăriei Venus Oil Reg. Cele două surse de poluare trebuie neutralizate urgent, astfel încât administrația locală să evite sancțiunile uriașe anunțate deja pentru nerespectarea legislației de mediu impusă de Uniunea Europeană. Primarul municipiului Râmnicu Sărat, Sorin Cîrjan, a făcut din nou demersuri la Administrația Fondului de Mediu în încercarea de a obține finanțare pentru a putea fi efectuate operațiunile necesare. În caz contrar, administrația locală va fi nevoită contracteze un împrumut, potrivit tvsudest.ro. Pentru toate depozitele neconforme care au depășit termenele de închidere asumate prin obligațiile de mediu, România va fi sancționată de Comisia Europeană cu amenzi uriașe.
Salvare pentru autoritățile râmnicene?
Depozitul de deșeuri municipale este situat pe str. Cătunul Morilor din Râmnicu Sărat, având o suprafață de 29.000 mp conform proiectului de închidere. Autoritățile locale au sistat acolo încă din 2017 depozitarea gunoaielor, iar termenul de finalizare a lucrărilor a fost 16.07.2019. Lucrările de închidere a depozitului nu au fost însă începute din cauza lipsei de resurse financiare, fiind constituit doar fondul pentru închiderea și urmărirea post închidere a depozitului, de circa 3 milioane lei. Pentru obținerea sumei de 8 milioane lei care ar mai fi necesară, Primăria Municipiul Râmnicu Sărat a făcut mai multe demersuri, solicitând sprijin la Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Mediului, Administrația Fondului de Mediu și a încercat chiar accesare de fonduri europene. Până la această dată nu s-au putut obține fonduri din surse naționale și nici prin finanțare din fonduri europene structurale. Pentru nerealizarea la termenul stabilit de APM Buzău prin actele de reglementare a lucrărilor de închidere a depozitului, Primăria Râmnicu Sărat a fost sancționată contravențional în data de 25.07.2019, conform legislației de mediu în vigoare.
Și nu este singura problemă de mediu a județului Buzău
Conform prevederilor legislației naționale în vigoare, autoritățile administrației publice locale sunt direct răspunzătoare de implementarea la nivel local a măsurilor pentru gestionarea corespunzătoare a deșeurilor, acestea având obligația de a pune la dispoziția cetățenilor spațiile și dotarea necesară pentru colectarea, transportul, eliminarea deșeurilor și, nu în ultimul rând, de a realiza informarea și conștientizarea locuitorilor. Îndeplinirea obiectivelor și țintelor stabilite în Planul Național de Gestionare a Deșeurilor, aprobat prin H.G. nr. 942/2017, precum și accesarea fondurilor europene puse la dispoziția României prin Programul Operațional Infrastructura Mare 2014-2020, nu pot fi realizate în mod coerent în lipsa unui Plan Județean de Gestionare a Deșeurilor (P.J.G.D.). Deoarece orizontul de timp al ultimului P.J.G.D. a expirat la finele anului 2013, era imperioasă elaborarea unui nou plan prin care, pornind de la analiza situației actuale din domeniul gestionării tuturor categoriilor de deșeuri, să se stabilească măsurile care trebuie luate pentru reducerea cantităților de deșeuri generate, respectiv pentru reutilizarea, reciclarea, valorificarea și eliminarea acestora, astfel încât să se asigure atingerea obiectivelor și țintelor asumate, spuneau reprezentanții APM Buzău încă din 2018. „Potrivit prevederilor Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, responsabilitatea elaborării P.J.G.D. revine Consiliului Județean, instituția noastră acordând suport tehnic de specialitate, prin furnizarea datelor și informațiilor privind situația actuală, atât în faza de elaborare a primei variante, cât și pe parcursul procedurii de evaluare strategică de mediu, derulată pentru conform prevederilor H.G. nr. 1076/2004. În acest moment, implementarea obiectivelor și țintelor stabilite prin P.N.G.D. în județul Buzău este deficitară, deoarece nu sunt elaborate P.J.G.D. și proiectul ”Sistem de management integrat al deșeurilor”. Județul nostru este singurul din regiune care a renunțat la proiectul ”Sistem de management integrat al deșeurilor” depus pentru finanțate prin P.O.S ”MEDIU” 2007-2013, devenind astfel aproape imposibilă accesarea finanțării europene prin P.O.I.M. 2014-2020”, se precizează într-un document înaintat Prefecturii de Agenția pentru Protecția Mediului acum doi ani. Renunțarea la proiectul inițial s-a datorat numeroaselor modificări ale componenței A.D.I. Eco Buzău 2009 și problemelor survenite din punct de vedere al proprietății asupra terenurilor aferente facilităților propuse a fi realizate în comuna Cochirleanca.
În 2008, autoritățile județului au demarat procedurile pentru implementarea, cu fonduri europene, a unui plan integrat de gestionare a deșeurilor, în valoare de 37 milioane de euro, însă în 2015, proiectul a picat din cauză că orașele Buzău, Râmnicu Sărat, Nehoiu și comuna Gălbinași au hotărât să se retragă din Asociația de Dezvoltare Intercomunitară.
Cum s-a pierdut o finanțare de peste 30 milioane euro
Astfel, Master planul de gestionare a deșeurilor din județul Buzău, care prevedea crearea unui sistem comun de colectare a deșeurilor și depozitare într-o nouă groapă de gunoi, a murit încă din fașă acum 5 ani. Master planul prevedea împărțirea județului în șapte zone de colectare în care să se strângă gunoaiele din localitățile limitrofe localităților Buzău, Râmnicu Sărat, Nehoiu, Pătârlagele, Pogoanele, Beceni și Cislău. Deșeurile colectate ar fi trebuit transportate către patru stații de sortare la Vadu Pașii, Beceni, Cislău și Cochirleanca. Ulterior, după sortare, reciclare și compactare, deșeurile ar fi trebui depozitate într-o nouă groapă de gunoi la Cochirleanca. Proiectul a rămas însă doar pe hârtie, ca tentativă nereușită a autorităților locale din Buzău de a folosi banii europeni pentru proiecte importante. Asta deoarece master planul nu mai respecta un important criteriu de eligibilitate, acela al adresabilității. Unitățile administrativ-teritoriale care au ales să se retragă din proiect au vrut să-și gestioneze independent colectarea deșeurilor și transportul la groapa de gunoi. „Master planul se poate realiza doar în situația în care toți membrii Asociației de Dezvoltare Intercomunitară doresc acest lucru. (…) A ieșit municipiul Buzău, cel mai important generator de deșeuri, au urmat Nehoiu, Gălbinași și se pare că și Râmnicu Sărat este pe aceeași linie. Aceste unități administrative optează pentru realizarea unor sisteme de management al deșeurilor la nivel local”, preciza Laurențiu Gavrilă, secretarul Consiliului Județean Buzău. Pentru implementarea master planului, care a fost inițiat în 2008, Uniunea Europeană oferea 33,5 milioane de euro, în timp ce Consiliul Județean Buzău ar fi trebuit să contribuie cu doar 2,5 milioane de euro.
Care este întârzierea în organizarea serviciilor de salubritate
Conform Agenției pentru Protecția Mediului Buzău, la nivelul anului 2017, 86,75% din populația urbană și 68,87 de procente din populația rurală beneficia de servicii de salubritate, în condițiile în care acoperirea cu servicii de profil trebuia să ajungă la 100% din anul 2013. Deși obligația organizării și operării serviciilor de salubritate este legiferată din anul 2006, prin Legea nr. 101, până în 2018 doar 55 de unități administrativ-teritoriale aveau servicii de salubritate funcționale. Situația acestora în luna iulie 2018 se prezintă astfel: 27 de primării au delegat gestiunea către cinci operatori de salubritate autorizați — Buzău, Râmnicu Sărat, Vadu Pașii, Pietroasele, Breaza, Merei, Ziduri, Luciu, Largu, Ulmeni, Puiești, Topliceni, Glodeanu Siliștea, Pogoanele, Ghergheasa, Buda, Scutelnici, Valea Râmnicului, Cozieni, Berca, Săpoca, Tisău, Scorțoasa, Gura Teghii, Năeni, Padina, Stâlpu; 19 primării gestionau propriul serviciu de salubritate: Cănești, Mărăcineni, Nehoiu, Poșta Câlnău, Gălbinași, Vernești, Zărnești, Balta Albă, Smeeni, Costești, Gherăseni, Cilibia, Pârscov, Săhăteni, Glodeanu Sărat, Săgeata, Râmnicelu, Cernătești și Beceni, care operează și Stația de transfer cu același nume; nouă primării s-au asociat și sunt deservite de SC Salubritate Ecologică SRL Cislău, care operează și Stația de transfer Cislău: Cislău, Calvini, Cătina, Chiojdu, Măgura, Unguriu, Viperești, Siriu, Pătârlagele. Centralizând datele de mai sus, a rezultat că în anul 2017 procentul populației urbane care a beneficiat de servicii de salubritate a fost de 86,75%, iar al populației rurale de 68,87%, în ușoară creștere față de anul anterior, însă insuficient, având în vedere că începând cu anul 2013, gradul de acoperire cu servicii de salubritate trebuia să fie de 100%, atât în mediul urban, cât și în mediul rural. (Vali MARINESCU, de la Buzău, special pentru INFO DAVA-Observatorul de Nord). FOTO: Încăpere pentru prelucrarea deșeurilor la Buzău
AO ”Info-DAVA” este beneficiara Programului de Granturi Locale al Uniunii Europene (UE) și implementează proiectul ”Comunicare pentru schimbare” în raionul Soroca. Programul de Granturi Locale este lansat în baza Cadrului Unic de Sprijin a UE, acordat pentru Republica Moldova (2017-2020) din cadrul Instrumentului European de Vecinătate, prin intermediul proiectului „Abilitarea cetățenilor din Republica Moldova” (2019-2021), finanțat de către Uniunea Europeană și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). Partenerul proiectului pentru creșterea potențialului de vizibilitate și implicare a cetățenilor este Asociația Presei Independente (API).
