TABLETA DE VINERI.
După ce majoritatea parlamentară și-a ocupat locurile în legislativ și după ce deputații au ales noul cabinet de miniștri, noi, alegătorii, suntem în drept să așteptăm schimbarea promisă, iar circumstanțele sunt de așa natură, încât rezultatele palpabile ar fi bine să apară mult înainte de cele 100 de zile „regulamentare”, oferite oricăror autorități spre afirmare. Or, această „grabă” este și justificată, dacă ținem cont de faptul că nu mai este vorba de Rac, Broască și Știucă, care trag fiecare la turta lui, dar de o echipă omogenă, cel puțin la nivel central, care în caz de eșec nu mai are nici o scuză. Ba mai mult, rezultatul istoric obținut la 11 iulie, cu siguranță, nu se va repeta, fiindcă o astfel de „așezare a stelelor pe cer” nu este doar un rezultat al politicienilor pro-occidentali, dar și o adevărată mană cerească.
De altfel, când vorbim de schimbare, avem în vedere, cu siguranță, două categorii de beneficiari ai succesului din parlamentare: una — pragmaticii, sau acei care doresc ca promisiunile de ordin financiar, gen salarii și pensii mărite, să fie onorate „aici și acum” și doi — romanticii, sau acei care văd schimbarea mult mai complexă decât satisfacerea poftelor gastronomice, gen scoaterea Republicii Moldova definitiv din mrejele trecutului și permiterea să visăm frumos (vezi viitorul european și de jure, și de facto). Și dacă cei dintâi au toate motivele să stea liniștiți — și Uniunea Europeană, și SUA, și România, în special, ne vor ajuta financiar — mai cu seamă dacă ținem cont de faptul că RM este, poate, mai puțin decât o picătură în mare și, implicit, orice injecție financiară ar fi nesimțită pentru donatori, apoi cu satisfacerea așteptărilor „romanticilor” este incomensurabil mai greu. Aici este nevoie de multă iscusință politică, de diplomație, de sânge rece și, principalul, de o politică de cadre foarte bine balansată, pentru a nu da motive cârcotașilor să pună la îndoială intențiile și posibilitățile celor care au venit masiv la putere. Prima „piatră de încercare” — votarea noului cabinet — a lăsat impresia că unii încă mai visează și nu țin cont de realitățile moldovenești. Cel puțin, cred eu, unele fotolii au fost ocupate de persoane bune, cu siguranță, dar inferioare unor specialiști (de aceeași orientare, ce-i foarte important!) rămași pe „tușe”. La nivel local, inclusiv la Soroca, lucrurile par și mai greu de remontat, dacă ținem cont de faptul că mulți șefuleți (nu voi da nume, dar sper ca măcar unii din ei să lase locul altora, fiindcă, de data aceasta, schimbarea cozorocului nu mai merge) se țin bine de fotolii și au spate puternic în consilii, care „nu-i trădează pe ai lor”. Va fi greu, dacă ținem cont și de faptul că nimeni nu se lasă dus de bună voie — vezi cazul procurorului general.
Până când vin banii, noile autorități tatonează terenul și au mai multe întâlniri cu mai „marii lumii. După cum ne-a fost promis în electorală, Chișinăul oficial merge la contact cu toată lumea, iar cea mai recentă și cea mai controversată a fost vizita trimisului lui Putin, Dmitri Kozak. Un mai „vechi prieten” al moldovenilor, a venit într-o „inspecție-fulger” – cică, la invitația doamnei președintă și cică reciproc avantajoasă pentru ambele țări, dar… Îmi permit dreptul să pun la îndoială „reciprocitatea avantajoasă”, atâta timp cât am fast mereu tratați ca niște vasali. Și de data aceasta Kozak nu a ieșit din tipare, menționând, printre altele, că conflictul transnistrean este exclusiv o chestie internă a RM. Oare? Să nu știe acesta că un stat neutru, precum se consideră și RM, nu poate avea pe teritoriul său armate străine? Sau, cum poate fi explicată întâlnirea de la ambasada Rusiei a lui Kozak cu Igor Dodon și Vladimir Voronin — cică, cu doi președinți care și-au adus un raport semnificativ la consolidarea legăturilor dintre țările noastre. Ce să mai însemne aceasta dacă nu fățărnicie și ipocrizie crasă? Bine, Dodon nu a crâcnit în fața țarului și nici astăzi nu a ieșit de sub influența lui, dar Voronin? A uitat Kozak cum Voronin a făcut (și bravo lui!) harcea-parcea din planul lui de federalizare a RM? Au nu cumva crede Kozak că babacu mai are de spus vreun cuvânt în politica de pe malul Bâcului?
Pe de altă parte, să nu fie cu supărare, dar vreau să-i dau o bilă neagră spicherului Igor Grosu, pentru una din primele sale întâlniri de lucru (de suflet?), dacă nu char prima, pe care a avut-o cu colonelul, pardon, mitropolitul Moldovei Vladimir. Nu știu cât de necesară a fost această întrevedere, dar nu era mai bine ca la această întâlnire să participe reprezentanți ai diferitor confesiuni religioase sau, cel puțin, mitropolitul Basarabiei, Petru? Nu de alta, dar mulți alegători care merg la această biserică au votat actuala majoritate.
În rest, baftă și, vorba lui Markel, foc la ghete…
