Moșii de vară: Pomenirea tuturor răposaților în sâmbăta dinaintea Duminicii Mari

0
254

Mâine, în sâmbăta dinaintea Duminicii Mari, se face pomenire pentru toți cei răposați. Această sâmbătă este cunoscută și sub numele de Moșii de vară.

De ce Moși, deoarece prin cuvântul „moş“ sunt denumiţi înaintaşii dintr-un neam („din moşi-strămoşi“ este o expresie care arată vechimea necunoscută).

Biserica Ortodoxă a consacrat pentru pomenirea generală a morților o zi liturgică pe săptămână, și anume sâmbăta. Însă, două dintre sâmbetele din cursul anului bisericesc sunt consacrate în mod special pomenirii generale a morților: Sâmbăta dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne (a Înfricoșătoarei Judecăți – Moșii de iarnă) și Sâmbăta dinaintea Duminicii Pogorârii Duhului Sfânt (Sâmbăta Rusaliilor – Moșii de vară).

Ambele zile poartă în popor denumirea de Moșii (cea dintâi: Moșii de iarnă, cealaltă: Moșii de vară), pentru că în ele facem pomenire pentru părinții, moșii și strămoșii noștri cei adormiți.

Obiceiuri legate de prăznuirea Moșilor de vară

În popor se credea că sufletele morților, după ce au părăsit mormintele în Joia Mare și au zburat slobode timp de 50 de zile, se întorc în lumea subterană în sâmbăta Rusaliilor. Pentru ca această reîntoarcere să se desfășoare fără incidente, oamenii săvârșeau rituri de înduplecare și de îmbunare a spiritelor morților: împodobeau gospodăriile și mormintele cu ramuri de tei, și făceau pomeni.

În această zi, se dădeau de pomană vase de lut sau de porțelan, căni, străchini și vase de lemn, împodobite cu flori și umplute cu lapte, vin sau apă. Împăcarea sufletelor morților și întoarcerea lor fără incidente în morminte depinde de bogăția ofrandelor (pomenilor) și de respectarea ritualului. După încheierea ceremonialului, sătenii își dăruiesc unii altora ofrandele sfințite de către preot sau le împart săracilor.

În sâmbăta înaintea Duminicii Mari oamenii își împodobesc casele și gospodăriile cu ramuri de tei, nuc, arțar sau stejar, pentru a alunga răul și bolile. Ramurile de tei au o simbolistică aparte în această sărbătoare: se crede că teiul ferește gospodăriile de grindină sau de duhurile rele ale zânelor. Flăcăii le aduc din păduri, după care se sfințesc la biserică, iar credincioșii le iau acasă și le pun la icoane. Ramurile  sfințite de Rusalii se folosesc ca leacuri tot restul anului. În tradiția populară se spune că numai până la Sânziene plantele au puteri vindecătoare.

O tradiție frumoasă este bine să mergi la cimitir cu întreaga familie. Biserica recomandă nu doar îngrijirea mormintelor rudelor, ci și a altor morminte.

 

 


Articolul precedentPrimăria Soroca a alocat 115.000 lei pentru renovarea Bibliotecii pentru copii „Steliana Grama”
Articolul următorPână la 200 de mii de lei pentru absolvenții facultăților cu profil pedagogic care vor alege să muncească în școlile din Republica Moldova.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.